312 matches
-
și șoaptele duioase ale apelor sau te oprești fascinat în fața operelor marelui sculptor român, Constantin Brâncuși, „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” „Poarta sărutului”. Din centru orașului pașii te poartă la statuia marelui pandur, Tudor Vladimirescu. În partea cealaltă a cochetului municipiu gorjean, spre soare răsare, descoperi „Coloana fără de sfârșit”. Aici este și renumitul ansamblul „Doina Gorjului” care cu spectacolele sale a înconjurat nu numai România dar și întreaga lume. Din Târgu Jiu pelerinajul nostru continuă cu o escală la Mănăstirea Tismana, aflată
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
Acasă > Literatura > Cărți > O NOUĂ APARIȚIE LITERARĂ ÎN COLECȚIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: „ȚARĂ PARÂNGULUI” - A POETULUI GORJEAN ION C. DUȚĂ (NOVACI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Colecția LIRIK a editurii Armonii Culturale anunță apariția unui nou volum de poezie al poetului novăcean (Gorj) ION C. DUȚĂ, intitulat
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
-n iertare. *** Alexandru Macedonski - macedoneanul literaturii române Povestea vieții și operei literare a lui Alexandru Macedonski începe undeva în Macedonia și se continuă în România după ce, în perioada marilor tulburări istorice din 1821 - și mă refer aici la revoltă pandurilor gorjeni, bunicul său, Dimitrie Macedonski, devine căpitan de panduri și adept al Eteriei în oastea lui Tudor Vladimirescu. Astfel, după însemnările cronicarilor C. Isvoranu și Mihail Cioranu, „Dumitru Macedonski este acela care, împreună cu Hagi Prodan, îl însoțește pe Tudor Vladimirescu când
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare Poartă
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
azi a preluat presă și a falimentat-o. Până și ziarele de provincie sunt pline de ofițeri sub acoperire, informatori sau colaboratori. În același capitol este tratat cazul ofițerului SRI cu nume de cod Mugur de Fluier care înjură jurnaliștii gorjeni încă din 2004 și intoxica opinia publică la comandă. Astăzi, nu se mai ascunde, în același ziar scrie cu numele său real. Patronul ziarului respectiv s-a întins în alte afaceri cu ofițeri sub acoperire, care i-au promis bunăstare
PUTEREA DIN UMBRA O CARTE DOCUMENT DESPRE CUM SE SCRIE ISTORIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349610_a_350939]
-
și Crin Antonescu, care vor duce pe mai departe gloria nepieritoare a acestui brav neam. Știam că Excelența Sa, d-ul Victor Pointa fusese la Târgu Jiu însoțit de ministrul Culturii, Mircea Deaconu, manifestându-și dragostea și sprijinul pentru dragii mei gorjeni, asigurându-i că osemintele demiurgul sculpturii moderne, Constantin Brâncuși (înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris) va fi adus în satul natal, Hobița, pentru odihnă veșnică lângă părinții săi. După ce s-a încheiat manifestarea omagială m-am dus către domnul Victor
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Geo Saizescu pentru a-mi mijloci o întânire cu maestrul Sergiu Nicolaescu, care m-a primit pe 13 Mai 2012 la sediul dumnealui și a fost deosebit de încântat că „...Îmi pare bine că mai este cineva care se gândește la gorjenii mei!" - apoi mi-a dat cartea domniei sale „RECVIEM PENTRU ADEVĂR - Decembrie 1989” scriindu-mi dedicația: „Dlui Marin-Voican-Ghioroiu, cu prietenie - 2012". *** „Distinse maestre Sergiu Nicolaescu, sunt un admirator al domniei voastre, și majoritatea filmelor pe care le-ați realizat, am avut
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Mai am lansarea cărții la Casa de Cultură a MAI, și v-aș da invitația... dar este la tipărit. Mâine vin și v-o aduc. - Cine mai participă? - Gl. br. Gheorghe Dragomir, Președintele Executiv al Asociației Culturale "ROMÂNIA ÎN LUME", gorjenii noștri pe care-i aduce prof. Alexandru Păsărin, Președintele Ligii "FII GORJULUI" , Dr. Florin Adrian Secureanu - mare prior al "Cavalerilor de Malta" , d-l gl. Mircea Chelaru, un bun prieten, prof. univ. dr. Gheorghe Zamfir, și îmi doresc din toată
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
prior al "Cavalerilor de Malta" , d-l gl. Mircea Chelaru, un bun prieten, prof. univ. dr. Gheorghe Zamfir, și îmi doresc din toată inima să fiți prezent și dumneavoastră. La despărțire m-a îmbrățișat și ne-am sărutat ca doi gorjeni „prieteni de-o viață". Când am deschis ușa să plec, m-a bătut pe umeri, mi-a zâmbit cu multă căldură și am înțeles că-n acest minunat om trăiește un suflet mare... „Mergi cu bine, prietene!..." A doua zi
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
fi în zadar". Pe 17 mai 2012 a avut loc lansarea cărții „NE VEDEM LA PARIS" și a C.D.-uluil „SUS, ÎN DEAL, LA PEȘTIȘANI" în sala Nichita Stănescu a Casei de Cultură MAI, dar spre regretul meu (dragul meu gorjean), maestrul Sergiu Nicolaescu nu a reușit să scape din „interminabilele ședințe" care, după cum vă este cunoscut, în anul 2012 în țara noastră a fost un adevărat "răzbel" politic... de care nu credeam că o să mai scăpăm. Spectacolul a fost de-
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
făcusem la Târgu Jiu, cum le cântasem la Congresul al XIII-lea de Dacologie „EROI LEGENDARI" în sala Teatrului Elvira Godeanu, cum realizasem cartea despre Brâncuși, ca să-mi tresalte inima de bucurie când mi-a mărturisit din nou ca „între gorjeni": „Mărine, cred că-mi dai voie să-ți spun pe nume? Așa-i că eu pot să-ți fiu... nenea"? Am aprobat dând din cap și-i sorbeam cuvintele: „Muzica ta este din plai gorjean, de la mama ei..., îmi place
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
mărturisit din nou ca „între gorjeni": „Mărine, cred că-mi dai voie să-ți spun pe nume? Așa-i că eu pot să-ți fiu... nenea"? Am aprobat dând din cap și-i sorbeam cuvintele: „Muzica ta este din plai gorjean, de la mama ei..., îmi place și, în mod special, m-a impresionat glasul artistei... (și iar mi-a surâs ca un apostol coborât în fața unui muritor de rând) Rodica Anghelescu. Da, e o adevărată Maria Tănase... are stofă și unde
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri din creația proprie: Mi-e dor de doina din caval De geamparale dobrogene, De-o învârtită din Ardeal De hăulitele gorjene. Mi-e dor de viața dela țară De cânt și joc în sărbători, De sârba veselă sprințară Bătută strașnic de feciori. Nicolae Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte a vieții sale a consacrat-o implicării active
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
și cei grupați în jurul gazetei “Oltul” de la Craiova: Petru Opran, Petre Qintescu, Ion G. Cernătescu, Em. Chinezu, N. C. Zătreanu sau mehedințenii Costache Cârjeu, D. Viișoreanu, N. Gărdăreanu, Gr. Miculescu; vâlcenii: Nic. Iancovescu, Ion Otetelișanu, Ioan Pleșoianu, Barbu Caragic ș.a.; gorjenii Ch. Tell, Ghiță Urdăreanu, Gh. Magheru, Ghiță Săulescu; romanațenii: Petrache Măinescu, Grigore Jianu, Gh. Tell, Dimitrie Greceanu, Petrache Fărcășanu, Scarlat Murgășan 39 etc. Mulți dintre aceștia aveau interese și afaceri în orașe, fiind trecuți între alegătorii “orășani”. Confruntarea dintre cele
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 15 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În perioada cât am fost studentă, la master-class, ca solist liric
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
a XIII-a ediție, condus de stimatul doctor Napoleon Săvescu din New-York, și vă mărturisesc foarte sincer: parcurile, întregul oraș este curat, respiră verdeață, iar havuzurile de apă, pe care o pulverizează cât e ziulica de mare, creează confort termic gorjenilor și bună dispoziție, și asta fiindcă au un primar de acțiune, pe dl. Florin Cârciumaru și un președinte al Consiliului Județean, Ion Călinoiu, adevărați gospodari. Când am părăsit Cișmigiul, această „oază” lăsată în paragină, versurile voievodului Limbii Române din poezia
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
în Jiu (ceea ce ar explica de altfel faptul că multe au muchiile ciobite). Dipl. ec. Petre Răcănel a vorbit despre „Brâncuși, fericit la el acasă”, accentuând ideea că Brâncuși s-a simțit cel mai bine la el acasă, pe plaiurile gorjene, unde a și lăsat capodopera sa. Toate lucrările prezentate în simpozion vor fi integrate într-un volum care va apare în luna martie a.c., în care vor fi incluse și lucrările aparținînd acad. prof. univ. dr. Gr. Brâncuși, prof. univ.
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
de excelență mai multor participanți, și în special celor veniți din afara județului Gorj. Atât simpozionul, cât și întreaga manifestare „Brâncuși la el acasă” s-au înscris ca un real succes în seria evenimentelor anuale care-l omagiază pe marele sculptor gorjean și universal. Dar, la fel de important este și faptul că s-au pus bazele Forumului Cultural „Constantin Brâncuși”, care să servească atât numelui marelui artist, cât și zonei în care acesta s-a născut. Sorin Lory Buliga Din cuvântul scriitor-compozitorului Marin
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
a funcționat aici într-un oraș care nu dorește să-l nominalizeze! Cititorul va afla totuși că e vorba de un oraș minier de pe malul românesc al Dunării. Articol realizat de Mihai LEONTE iunie 2010 Cronici la roman: http://www.gorjeanul.ro/cultura/cronica-literara-procesul-comunismului-in-romanul-lui-ion-buretea http://www.gorjeanul.ro/cultura/eveniment-editorial-printre-siluetele-in-amurg-ale-poetului-ion-buretea Referință Bibliografică: VIZITĂ ÎN VIZUINA ȘACALILOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
care nu dorește să-l nominalizeze! Cititorul va afla totuși că e vorba de un oraș minier de pe malul românesc al Dunării. Articol realizat de Mihai LEONTE iunie 2010 Cronici la roman: http://www.gorjeanul.ro/cultura/cronica-literara-procesul-comunismului-in-romanul-lui-ion-buretea http://www.gorjeanul.ro/cultura/eveniment-editorial-printre-siluetele-in-amurg-ale-poetului-ion-buretea Referință Bibliografică: VIZITĂ ÎN VIZUINA ȘACALILOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
înainte al cunoscutei scriitoare Cezarina Adamescu, în care aceasta prezintă pe scurt conținutul ei, reliefând și analizând unele dintre pasajele cele mai interesante. Domnia sa arată, încă dintru începutul operei, întrebările care au stat la baza demersului memorialistico-istoriografic întreprins de profesorul gorjean: Cartea începe, firesc, cu o sumă de întrebări și nedumeriri la care autorul, desigur că nu poate primi răspuns, dar, conștiința sa și demnitatea de român îl îndeamnă să le pună, măcar pentru cei care, poate, vor dori să cunoască
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
ci printr-o genială intuiție, fără asemănare încă pe tărâmul artelor. În lumea oltenească ― ne mărturisesc covoarele de pe tablouri și pe care pășim cu mintea ―, geometria or(do)nează domesticul ca și închipuirea. Așa cum, de pe jos, și-a înălțat artistul gorjean infinitatea (Coloana fără sfârșit) în spațiu-timp, tot așa și ecuațiile prusace ale fizicianului din Ulm aveau să tulbure ochii privitorilor în stele. Îndrăznește V. G. Paleolog: „Datorită lui Brâncuși, sculptura, la fel ca și filozofia, bate la porțile adevărurilor esențiale
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
vreunui consult medical, la care îl purtau prietenii care nu acceptau că nu mai e nimic de făcut, cum li se spunea invariabil. Se pomeni condus într-o zi chiar și la o tămăduitoare dintr-un cătun aflat prin ținuturile gorjene. Cunoscută ca pricepută în lecuirea ochilor bolnavi, femeia era plăpândă și matusalemică, ea însăși cu vederea slăbită, nu atât de trecerea anilor, cât de amarul de răutăți ce-i fusese dat să vadă la viața sa. Și, în timp ce vorbea despre
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]