311 matches
-
disc „Electrecord”, în perioada 1957-1958, cu „Taraful Gorjului” condus la acea vreme de dirijorul Nicu Novac (1913-1979), care devine între timp soțul ei. Este solistă a Tarafului Gorjului de la înființare (1949) și până în anul 1963, când se desparte de meleagurile gorjene dar și de primul soț. În 1964 îl cunoașe pe - tânăra speranță pe atunci - Ion Dolănescu, căruia îi îndrumă primii pași în carieră și cu care se căsătorește în anul 1966, împotriva tuturor părerilor familiei, rămânând de fapt singura soție
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile". Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului. Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
în prima jumătate a secolului al XX-lea la hora satului, la nunți, botezuri, hramuri, fiind un lăutar căutat datorită virtuozității sale interpretative. Se mai cântă și astăzi compoziția sa - "Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
prinși și măcelăriți de căpitanul Șerban în apropierea satului Obârșia. Această faptă ia adus dregătoria de al doilea armaș. Propășirea materială și noua avansare în ierarhia boierească îl determină pe armașul Șerban ca să persevereze în generozitatea față de unele fundații religioase gorjene și în danii bogate bogate pentru ridicarea de biserici. Astfel, în 1809, finanțează alături de Ioana și rudele ei, armașul Grigorie Ciocăzeanu (apropiat al lui Tudor Vladimirescu) și soția lui Maria, ridicarea bisericii "Sf. Ion și Coborârea Sfântului Duh" din Ciocadia
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
escortă a colonelului și existența sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit - că el nu este numai fugar, ci un conducător de partizani. Petre Cotoșman, neuitatul țăran gorjean, rapsod și om de arme al rezistenței, pe care providența mi l-a scos În cale, avea antenele lui Întinse În toate straturile, boieresc, țărănesc, orășenesc, ale lumii noastre de atunci, zbuciumate, dar Încă neaplecate, și el ajunsese până la colonelul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
În localitățile de pe cursul Bistriței gorjene, la fel ca în cele de pe apele vecine, Tismana și Jaleș, cu care Bistrița se întâlnește în Jiu, întâi au fost cântate baladele. Folcloriștii păstrează în arhiva națională astfel de cântece epice, înregistrate la Peștișani. Din baladele vitejești, a fost
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
(născută Arethia Piteșteanu, n. 16 septembrie 1889, București - d. 1968, București) a fost soția lui Gheorghe Tătărescu. S-a implicat în activități de valorificare a artei și tradițiilor populare gorjene. A fost președinta Ligii Naționale a Femeilor. În această calitate a susținut realizarea Ansamblului Sculptural Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, a contribuit la restaurarea casei memoriale a lui Tudor Vladimirescu din Vladimir, la transformarea casei Ecaterinei Teodoroiu în casă memorială
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
obiecte, imaginini și documentele referitoare la viața acestuia. Articol principal Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu Din dorința de preamărire a eroilor de pe aceste meleaguri care s au jertfit în războiul de întregire, în anul 1937 Liga Națională a Femeilor Gorjene condusă de Arethia Tătărescu a hotărât să dăruiască orașului Tg Jiu o coloană și un portal de piatră, opere ale sculptorului Constantin Brâncuși. Acestea sunt comunicate primarului orașului, printr-o scrisoare oficială, înregistrată cu Nr.6330 din 20 Octombrie 1937
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel aflată pe axul Căii Eroilor ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777. Construcția fusese începută în anul 1927, însă lucrările fuseseră sistate din lipsă de fonduri. Liga Națională a Femeilor Gorjene, să adune fondurile necesare pentru demararea construcției. Un rol foarte important în acest sens l-a avut Arethia Tătărăscu. Lucrările au fost urmărite de arhitecții Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter, antreprenori fiind frații Di. Bernardo și Luigi Pittiui
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
în acest sens l-a avut Arethia Tătărăscu. Lucrările au fost urmărite de arhitecții Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter, antreprenori fiind frații Di. Bernardo și Luigi Pittiui. Pictura în stil neobizantin a fost executată în frescă de către pictorul gorjean Iosif Keber iar catapeteasma, amvonul, cafasul și mobilierul sculptat în stejar de către specialistul Ioan Keleș din București și Fabrica 'Tadici-Alexandra' din Târgu Jiu. Biserica a fost sfințită la 7 Noiembrie 1937, odată cu ansamblul sculptural, în prezența patriarhului Miron Cristea. Activitățile
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
Acvariul cu fâțe” ș autor Nicolae Bălașa. Festivitatea s-a desfășurat sub forma unui spectacol cultural bine regizat, sub patronajul conducerii Teatrului Elvira Godeanu, a domnului director Marian Negrescu. Seara a început cu un recital la pian susținut de către pianistul gorjean, Florin Berculescu, apoi au prezentat autorul și cartea cei menționați anterior. S-a recitat poezie din Marin Sorescu, s-a jucat un fragment din „Ieșirea în lume” ș spectacol gândit după ciclul La Lilieci. Spre finalul serii literare, a vorbit
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
apoi au prezentat autorul și cartea cei menționați anterior. S-a recitat poezie din Marin Sorescu, s-a jucat un fragment din „Ieșirea în lume” ș spectacol gândit după ciclul La Lilieci. Spre finalul serii literare, a vorbit autorul. Presa gorjeană, și nu numai, a punctat evenimentul, considerându-l ca fiind unul unic, de mare încărcătură spirituală. Despre romanul „Acvariul cu fâțe”, în cele cateva zile de la apariție, la o primă trecere în revistă, sau spus multe. Selectăm, pentru a sugera
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
frântă și căderea spre niciunde”. Acestora li se adaugă și două cărți cu caracter științific, și anume „Organizarea și funcționarea mass-media în Oltenia”, precum și „Comunicare și înțelegere”. Ultimul său „copil” este „Acvariul cu fâțe”, un volum care incită la lecturare”.Gorjeanul Dorina Cioplea
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
ei negri și luminoși, iar cel de „Hortenzia” de la buchetul de hortensii adus de tatăl ei la maternitate, în ziua în care s-a născut. S-a născut la București dintr-o mamă originară din Corbeanca - Tamaș și un tată gorjean din comuna Câlcești (de lângă Tismana). Mama a fost casnică dar cu pasiunea croitoriei - până la vârsta de 20 ani inclusiv, toate hainele fiind făcute de ea (chiar și costumul de la Cerbul de Aur era cusut de aceasta). Tatăl (fost militar) a
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
ani la acea vreme. De la el au fost culese și transcrise mai multe maniere de acompaniament. Executantul folosea în timpul cântării exclusiv acorduri majore, în aceeași stare, pe care le obținea scurtând coardele deodată, prin apăsarea degetului în aceeași cază. Chitariștii gorjeni ai vremii obișnuiau, de altfel, să acompanieze cu un acord major melodia minoră. Actualmente mai activează taraful lui Paul Feraru din Stejari și cel al lui Gheorghe Panache din Crușeț.
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
primit și o ofertă din partea echipei Pandurii Târgu Jiu, echipă antrenată de Sorin Cîrțu, fapt ce l-a influențat și, astfel, Ionuț Luțu, la vârsta de 33 ani, semnează în februarie 2009 un contract până în vară anului 2009 cu echipa gorjeană. S-a calificat cu Echipa națională de fotbal a României Under 21 la Campionatul European, fiind golgheterul grupei de calificare cu 15 goluri. Cupa României cu Steaua București in 1999 Cupa Asiei și Supercupa Asiei cu Samsung Blue Wings în
Ionuț Luțu () [Corola-website/Science/310678_a_312007]
-
în cimitirul de la Vingard, ca cei plini de înțeles, din incinta bisericii reformate de la Ceaușu de Câmpie, ca toți cei rămași încă în zona de străveche civilizație geto-dacică, a Orăștiei, a Mărginimii Sibiului, dar și în sudul munților, în cimitirele gorjene. Frumusețea stâlpilor de la Pianu, a căror tradiție ,se părăse”, fiind treptat înlocuiți prin crucile masive de piatră, merită un sistem de conservare în situ, căci altfel, memoria lor va fi păstrată numai prin exemplarele adăpostite în Muzeul din Orăștie.
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
chirurgul Corneliu Axentie (își scria numele cu "i" înainte de ultima literă a numelui, pentru a se individualiza în raport cu alți purtători ai acestui patronimic), strănepot de frate al patriotului ardelean Ioan Axente Sever și descendent pe linie maternă din familia boierească gorjeană Cartianu. De altfel, în urmă cu câteva numere, revista România literară a găzduit notele unei călătorii de vară întreprinsă de Nicolae Steinhardt în prima parte a anilor '70 în compania bunilor săi prieteni Colette și Nelu Axentie, în care era
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
urmându-l aici pe fostul său antrenor de la Gaz Metan, Cristian Pustai. Cu Pandurii, a ajuns până în grupele Europa League, contabilizând 8 partide. Cea mai importantă dintre ele a fost meciul retur contra Levadiei Tallin, soldată cu o victorie a gorjenilor cu scorul de 4-0, din turul 2 preliminar, când Eric a fost omul meciului, având 3 pase decisive de gol. A reușit cel mai important gol al carierei sale pentru gorjeni, în meciul cu Fiorentina scor 1-2, la data de
Eric de Oliveira Pereira () [Corola-website/Science/319391_a_320720]
-
retur contra Levadiei Tallin, soldată cu o victorie a gorjenilor cu scorul de 4-0, din turul 2 preliminar, când Eric a fost omul meciului, având 3 pase decisive de gol. A reușit cel mai important gol al carierei sale pentru gorjeni, în meciul cu Fiorentina scor 1-2, la data de 7 noiembrie 2013; Pandurii au condus cu scorul de 1-0, dar au fost egalați și ulterior, au câștigat în prelungirile partidei într-un gol marcat din ultima fază. Interviuri
Eric de Oliveira Pereira () [Corola-website/Science/319391_a_320720]
-
sale în “Ramuri”, “România Literară”, “Literatorul”, “Național”, “Jurnalul Național”, “Ora”, “Timpul”, “Gazeta de Sud, “Viața Capitalei”, Cuvîntul Libertății”, “Ora” (Craiovei), “Ediție Specială”, “Zig-zag Magazin”, “țara”, “Arca lui Noe”, “Actualitatea”, “Fluidul roditor”, “Ad Mutrium”, “Opinia”, “Oglinda Motrului”, “Ardealul literar și artistic”, “Gorjeanul”, “Serile la Brădiceni”, “Cuvântul Liber”, “Civica”, “Meridian”, "Gazeta de Mâine" și “Oglida Gorjului”. Lucrările sale de grafică și pictură sunt prezente în muzee și colecții particulare din România, Franța, Italia, Austria, Iugoslavia, Liban, Brazilia, Cuba, SUA Republica Moldova și Slovenia. 1990
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
felicitat pentru această reușită care este în primul rând a lui personala, dar fiind o reușită a unui creator, a unui grafician de excepție, acea reușită se răsfrânge asupra întregului nostru spațiu cultural și devine o reușită a spațiului cultural gorjean.” Nicolae Diaconu Târgu Jiu, 7 iulie 1999 “... pictează ca Dali.” Gabriela Hurezean “Tineretul Liber”, 14 aprilie 1994 “Nu există nici o îndoială că desenul acestui talentat tânăr este un vers, o poezie, un cântec - nu vreau să spun între viață și
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și armonii de ansamblu folcloric. Precum în celelalte zone ale Olteniei și ale Munteniei, cele mai vechi cântece din Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva subiecte de balade. Aici cântecele epice se împart în următoarele categorii: Din repertoriul lăutarilor gorjeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea erau nelipsite baladele, acestea constituind piesele de rezistență. Cântate
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]