2,459 matches
-
ze biotehnologiile asociate transferului de embrioni la animale de producție sunt cuprinse în recenta sa lucrare apărută la o prestigioasă editură timișorennă. „Vrem să facem cunoscută tehnologia de producere a animalelor manipulate genetic prin transgeneză, clonare sau himerizare, chiar și gospodarilor și fermierilor”, spune cercetătorul, care acum 17 ani a pus bazele primei turme de 16 000 de oi obținute prin aceste procedee. „Rezultatele au fost pe măsură: producția de lână a sporit de la 2-3 kg la 9 kg pe fiecare
Agenda2006-04-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284677_a_286006]
-
care-l cheamă parcă la un pariu urieșesc -, în perimetrul îndrăgit unde te îndeamnă să-l acompaniezi Moineștii, pătrunși în istoria artistică modernă, de la Luchian la Tzara, Berzunți, chinovie căzută în ruină, căreia i s-a devotat cu vrednicie de gospodar, Taslău, zidirea prob restaurată, din lanțul semeț al relictelor pomenindu-l pe Ștefan cel Sfînt, ori, mai departe, către Bistrița și Piatra Neamț, alte ctitorii, firesc vitale, apte să legitimeze viteaz durata românească, dăinuirea ei prin secole. Nu ne era totdeauna
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
aruncat ceva în foc? Legitimația și carnetul de partid, asta a ars, mamă... Nu mai putu continua. Gheorghe intră în cameră, se apropie de sobă, deschise portița și o întrebă pe bătrână, dintr-o dată calm și cu un aer de gospodar la casa lui: Unde ții lemnele, mamă, tot în spate? S-a răcit soba, vrei să te îmbolnăvești? Dacă-l mai dau pe tovarășul Iliescu, să mă chemați... Nu-i răspunse bătrâna. Își așeză broboada, care-i descoperise părul alb
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
o vilă, niște verzișori depuși Într-o bancă străină; și toate astea pentru suflețelul propriu. Nimic de zis, dimpotrivă, lăudabil, dacă toate acestea ar fi muncite din bani cinstiți. Că doar la asemenea funcții se câștigă bani frumoși și orice gospodar știe unde și cum să-și investească banii. Numai că vedeți, acești reprezentanți ai noștri suferă de o boală cumplită, de „harpagonism”, adică nu le mai ajunge, oricât ar avea și cu cât au mai mult, cu atât mai vor
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
zi, Îl vezi urât, sfrijit ( cum este deadevăratelea ) și fără putința să zboare. Și acolo unde sunt mai mulți la un loc ajung de la un timp să nu se mai suporte și Încet, Încet, se mănâncă Între ei și, dacă gospodarul nu-i atent, se trezește Într-o zi fără curcani. Și după cum văd eu că evoluează treburile, tare mă tem că o să rămânem fără curcani. Oare ce-o să ne facem ?! Vai, vai, vai, ce-o să ne facem .... de-așa bucurie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
da capo”, vorba italianului. Iată că În iarna 2004-5 a Început să bată un vânt nou, un vânticel mai călduț de speranță și bucurie. Cauza?! Simplu. Au venit alegerile cu campania electorală aferentă și oamenilor simpli le-a plăcut sloganul gospodarului și viteazului Traian: „- Să trăiți bine!” Președintele pe care moș Ion Roată și nepoții lui l au ridicat ca să le gospodărească bine țara și să le dea voie să muncească În liniște, fiecare la casa lui. Toate bune și frumoase
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
același om, zvelt, aerian ca structură fizică, purtând și în ochi o imagine curioasă. De fiecare dată m-a surprins. Un om ca el, unul dintre cei mulți onorabili concetățeni contemporani cu mine, s-ar fi consacrat ca un bun gospodar, ca un reprezentant al spațiului românesc actual și al mentalități actuale. Destinul către care îl îndemnau circumstanțele sociale nu era, însă, pe măsura omului Boancă. Omul Boancă nu s-a construit pe el însuși printr-un comun proces antropologic; el
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
flăcău, focul dragostei îl cuprindea tot mai tare. A stat de vorbă cu tânăra de câteva ori întâlnindu-se la marginea unui lăstăriș și au hotărât să fugă la părinții băiatului. Mult s-au mai bucurat neamurile mirelui, dar și gospodarul s-a supărat văzând că fata i-a plecat din bătătură. Au trecut mulți ani până i-a trecut supărarea. El știa că fiica lui este suferindă și de aceea nu era de acord s-o mărite în alt sat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
iar în picioare era încălțat cu opinci de porc nerase, cu părul înainte făcute expres, cu niște sfori din tei de pădure și cu o sumedenie de noduri. Dar la vorbă era rar și așezat, vorbea puțin și cu judecată. Gospodarul din Tungujei nu s-a uitat la Dumitru și Agripina cum erau îmbrăcați, i-au ascultat și apoi și-au susținut cauza: Îi dau fata și tot ce am eu, îl cunosc pe Vasile, îi place fetei, ne place și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu chirie; ea mai fusese căsătorită și avea copii care erau căsătoriți la casele lor, numai ea umbla din gazdă în gazdă, probabil că nu-i plăcea să muncească și de aceea îl însoțea pe Beraru sau poate pentru că era gospodar și o făcea fericită. Când chema copiii să intre la ore, Beraru se folosea de următoarea formulă: Zmeii mei, aicea să veniți, încoa! Iar copiii erau așa de mândri și de bucuroși că-i numea zmei. În timpul liber el se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
rău, că lui Beșleagă i-a făcut douăsprezece găuri în cap, de era să moară, noroc de babele cu leacurile lor de demult că l-au oblojit și cu chiu cu vai l-au lecuit. Într-o bună zi, un gospodar s-a dus la comună la jandarmerie și s-a plâns că Lucache i-a furat găinile. Jandarmul l-a arestat și l-a pus să văruiască beciul, că veneau sărbătorile și, ca să fie treaba bună, i-a cerut reclamantului
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aduce Dumitru Busuioc apă... Pune Lupu toporul în foc și, când a început toporul să pălească spre roșu, Lupu a început să o înjure pe Ioana: Mi-s morții mătii, Ioano! Unde-i apa din găleată? Că se topește toporul gospodarului. Și a pus mâna pe cleștele de tras focul, prefăcându-se că o bate pe ea, care a început să-și ceară iertare că a consumat apa. Busuioc a înșfăcat găleata goală și a zbughit-o la fugă prin ploaie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lună plină, noapte de vară, când războiul era pe sfârșite, eu ... eu am fost capul bandei de tâlhari travestiți în ruși și, cu puști automate, cu măști pe obraz, am început să tragem focuri de armă și să atacăm pe gospodarii din sat, pe aceia care-i știam că au ceva bani și pe aceia pe care aveam eu ciudă. Așa am luat bani lui Pleșu și l-am scrijelit cu cuțitul și l-am legat de capra podului în pielea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dinții albi ca laptele, la trup era nici prea gras, nici prea slab, era cum îi stă unui flăcău mai bine. Și fata și flăcăul erau de aceeași vârstă. S-a hotărât Petrache să meargă cu oameni, să ceară fata gospodarului. Zis și făcut. Într-o seară au mers la pețit. Și cum părinții fetei erau cam bolnavi, mai cu seamă tatăl fetei, toată înțelegerea a făcut-o fiul cel mare al gospodarului, mai mult fără voia fetei, că avea nevoie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Petrache să meargă cu oameni, să ceară fata gospodarului. Zis și făcut. Într-o seară au mers la pețit. Și cum părinții fetei erau cam bolnavi, mai cu seamă tatăl fetei, toată înțelegerea a făcut-o fiul cel mare al gospodarului, mai mult fără voia fetei, că avea nevoie de o persoană de parte bărbătească, care să-l îngrijească pe bolnav. Pentru a scăpa de îngrijirea bătrânului, Ghiță, că așa îl chema pe feciorul moșneagului, a făcut învoiala. M..... a spus
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la arie, mai mulți gospodari din sat, cu boi buni, mergeau și aduceau mașina de treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la arie, mai mulți gospodari din sat, cu boi buni, mergeau și aduceau mașina de treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care pornea și purta curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
arie, mai mulți gospodari din sat, cu boi buni, mergeau și aduceau mașina de treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care pornea și purta curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de treierat grâu. Aceștia trebuiau să meargă cu 16 perechi de boi, uneori cu 20-25 de perechi, în funcție de starea drumului și de mărimea boilor. Când începeau să urce panta cu motorul tras de boi, se auzea strigătul flăcăilor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22, 25 sau 30 de ani. În unele locuri, matur era considerat cel căsătorit. Femeile erau excluse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să devină viu... „Domnule Țuțea, dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat-o?“ — Prima hotărâre: privatizarea, însemnând construcția celor două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci și priceput, și comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că eu nu contest poporului român
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția agricolă medie realizată în anul 1987 și respectiv 1997 se observă clar regresul. Declinul cel mai accentuat s-a înregistrat la producția de porumb care a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
el o infuzie de energie și talent! Drept care se „racordează la realitate” cu și mai mult aplomb: „ - Tovarășa, mai dă-ne un Bacardi mare! Ai dracului cubanezii ăștia! Din ce-l fac, dom’le?” SFÂRȘITUL ARTISTULUI CONSACRAT Gestionara de la magazinul Gospodarul își pilește, plictisită, unghiile. Nici nu clipește la puternica detunătură cu care se închide ușa metalică. Desigur, o mână voluntară, de bărbat! Poa' să fie! Pe ea n-o impresionează. Poate pe altele... - Vă rog, zece borcane de câte zece
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
va surâde și ție. Marele câștig este însăși participarea la întrecerea pentru laurii timpului. Florile - semn al dragostei și frumuseții; pomii - leagăn al vieții și împlinirii. Nu cântări tot timpul ca un zgârcit cât ai adunat, ci adună ca bun gospodar cât poți mai mult, ca să ai ce cântări când nu vei mai putea aduna! Când vrei mai mult decât ai, ascultă de părerea celor din jur care nici într un caz nu-ți vor tot binele! De vrei să-ți
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
comunității: fie că vorbim de zilele orașului sau de manifestări și victorii sportive, manifestări culturale, toate sunt prilejuri în care puteți asocia firma cu acele evenimente; * evenimente create: aici ești suveran, poți să creezi evenimente pornind de la săptămâna curățeniei, ziua gospodarului până la eveniment cauzat de trecerea a încă un an de activitate a firmei sau de faptul că tocmai ai un copil; * evenimente comerciale: târgurile și expozițiile. Ați văzut ce amploare au luat în ultimul timp expozițiile auto sau de alte
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]