2,466 matches
-
menirea să veghem ca lucrurile să meargă bine pe lumea asta... - Îi fi având tu dreptate, Mariane, însă ți-ar prinde mult mai bine să-ți faci casă undeva pe-aici prin sat... să te însori c-o fată de gospodar și să trăiești ca oamenii... nu singuratic, acolo sus... ca pusnicii... Vai, ce mă plictisea omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
nu mai calc pe la casa aceea câte zile voi mai avea! Ce să-i faci? Erau prea înalte idealurile vieții mele. Și numai amintindu-mi de Adelina, ideea de-a mă însura în sat și de a trăi ca un gospodar la țară, îmi părea o curată nebunie, o profanare a idealurilor nobile care mai zăceau în mine și pe care le asemuiam cu un Univers frumos, măreț, plin de taine și scânteieri. (va urma) Referință Bibliografică: Puterea razei albastre (4a
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la ,,o vorbă''pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a ,,Cazionului''- o crâșmă mai de soi-, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați-după moda vremii-pantaloni negrii, cămăși albe și pe deasupra veste din postav
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487782813.html [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în Sebesul de Sus vreo 30 de ani. Fusese unul dintre cei mai apreciați primari din împrejurimi. Gospodar desăvârșit, primarul învățase multe de la sași și știa
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în Sebesul de Sus vreo 30 de ani. Fusese unul dintre cei mai apreciați primari din împrejurimi. Gospodar desăvârșit, primarul învățase multe de la sași și știa să-și îndrume și să-și organizeze bine consătenii. “Lui Ioan Manduc nu-i era rușine să spună că a învățat gospodărie de la sași"- spune domnul Marius Traian Dumitru din Sibiu, nepotul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de acolo ce se putea găsi, niște rădăcini savuroase, care-i puteau astâmpăra setea. Așa a fost, până când Iehova se îndură de lumea păcătoasă, și schimbă vremea, cerul se înnoră, veni ploaia, iar seceta se sfârși. Atunci, omul, ca un gospodar harnic ce era, se apucă degrabă să-și reamenajeze grădina, în speranța unui anotimp mai bun. Știa că în ulcica acea de lut erau semințele de la smochinele oferite de Hannah. Ce nume... Cu acest nume a rămas în minte! Se
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
dobrogeană, de la poalele munților Măcin și de pe plaurii bălților Zaclăului, Văcărenilor, Luncaviței, Garvănului, Isaccei, Jijilei, Greciului, și altor localități, văzută prin ocheanul făcut din stuf, al copilăriei, aceste ținuturi în care legendele prind viață. Cu personaje mitologice, dar și cu gospodari harnici, pescari din tată-n fiu, cu datinile și folclorul ucrainean, lipovenesc și turcesc laolaltă. O sumă de etnii și culte religioase care se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
Un destin deosebit ce a făcut posibil ca fiul unor țărani moldoveni să ajungă unul dintre marii actori ai teatrului românesc. Sau, poate tocmai în faptul deloc întâmplător al apariției sale pe lume (15 decembrie 1937) într-o familie de gospodari în ținutul mirific al Botoșanilor ce a dat țării atâtea genii, mai exact, în Ibăneștii Dorohoiului de la poalele Codrilor Herței, stă secretul talentului său uriaș primit firesc în dar din seva adâncă a acestor locuri aproape necunoscute, puse în lumină
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
ce semăna cu cea a lui **Don Quijote cu morile de vânt. Vrăjmaș, vântul de la Nord, rece și neîndurător, le zădărnicea munca de peste zi și le dărâma paravanele ridicate în calea lui. Noaptea, spulbera zăpada de pe câmp, înălțând troienele de pe ulițe. Gospodarii tineri și cu umor râdeau și spuneau: „Trăim în Împărăția lui Nămete!” Ei, dar m-am luat cu vorba și am uitat de poveste. Așadar, era în seara de Sf. Ion. Vecinii bunicului, cei care lucraseră ziua cu sârg la
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
la care a participat, scrie această carte cu multă tristețe. Oamenii și locurile cunoscute, întâmplările la care a participat, îl transpun din lumea de astăzi în lumea de ieri, în lumea umbrelor, pe care cu discreție o etalează. Asemenea bunului gospodar din aceste locuri și Marian Malciu „ticluiește din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseți, adunând în covorul oltenesc ușor sprințar, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, și sunt asemenea locuri cu prisosință, nu lasă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
trăznet le clatină firea, Prin geamuri în grabă-și aruncă privirea Spre șura din curte, sau chiar la vecin Și cruce închină să scape de chin. Târziu când puterea urgiei slăbește, Iar toată corvoada-n tării se oprește, Se strâng gospodarii la poartă în grabă Și numai din ochi megieșii întreabă: E liniște-n casă? Îi pace pe-afară? Răspuns nu așteaptă și-ntorc o țigară. Tac crâncen și doar mai privesc pe sub ploaie, Pârâul din poartă umflat de șuvoaie. În
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429335241.html [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
de mai bine de douăzeci de ani și au început să completeze fișa de avere cu un: hai noroc, și când o fi mai rău așa să ne fie, adică ciocnind un pahar de tărie că așa-i stă bine gospodarului. - Mdaaa, și-acu hai, la treabă! Ia zi, uite, aici, pentru prima rubrică, ai casă!? - De unde dracu’ băi, nea Vasile, casă? Nu știi că stau cu chirie în cocioaba aia dărăpănată a lu’ bunica lu’ Chihaia că ei stau la
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418061711.html [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
când ai mei mă observau adesea că urc scara, le spuneam că „dau fân la vacă” sau „iau ouăle din cuibar”, cu toate că găinile aveau cotețul lor și nici n-aveam vârsta care să-mi fi permis singur să fac pe gospodarul casei. Noaptea îmi „transferam” „literatura conspirativă” „sub sarică”, la lumina slabă a unei lanterne „Elba-Focus” cu care mă mândream și lângă care dormeam, ca o fetiță lângă păpușa ei cea mai dragă. Al treilea moment care mi-a stârnit curiozitatea
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20 de găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20 de găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
șlefuiește, se desăvârșește, se realizează opera artistică. Și în acest volum majoritatea întâmplărilor se petrece în Rebra, localitatea natală a autoarei, evocată cu duioșie, solicitând întreaga atenție: Soarele pe timpul verii mângâie pădurea, încălzește poienile cu flori, îl dogorește plăcut pe gospodarul întârziat de amiază la cositul ierbii pe coasta abrupt, dă amețeli animalelor ce aleargă în pădure și se tolănesc la umbra deasă a acesteia. Vântul nu-și face simțită prezența, iar liniștea locului este atât de profundă, încât clipocitul unui
ROMANUL DOREI ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1405224979.html [Corola-blog/BlogPost/374425_a_375754]
-
îndrăgit, de-a lungul timpului, i s-a mai spus „Cap de Primăvară”, „Logodnicul Păsărilor” etc. Despre cei care îl sărbătoreau se zicea că vor fi feriți de boli și vor avea noroc în dragoste. Sărbătoarea era benefică și pentru gospodari, nu numai pentru flăcăi și fete, pentru că avea să urmeze un an în care copiii aveau să le fie frumoși și sănătoși, un an bogat în roade, cu păsări și vite multe... ... și era acest fecior atât de năvalnic în
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
contra voinței lui. Nu avea nevoie de funcții. Le ura, dar ura mai mult pe cei unși în funcții mai mari, la propunerea activiștilor de partid. Pe el l-au propus țăranii, că-l apreciau ca fiind cel mai bun gospodar. Îl respectau, că era înaintea lor la toate ale câmpului. Le știa pe toate. Mai bine decât inginerii agronomi după atâta carte tocită parcă-n doru’ lelii la facultate. Se orienta după calendarul bisericesc. Aproape la fiecare mare sfânt, se
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Acasa > Cultural > Traditii > PLUGUȘORUL Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cling !Cling! Cling! Răsună iar Clopoțeii de argint. Din hotar până-n hotar Țâșnește brazda din pământ. - Aho! Aho! Măi, gospodari, Treziți-vă,nu mai dormiți! Deschideți larg porțile mari Plugoșorul să-l porniți! De departe noi venim, Tocmai de la Răsărit, Urarea noastră s-o rostim. - Hai, intrați ! Bine - ați venit! - Urăm ca-n anul care vine Să aveți belșug în
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1451229876.html [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
pensionara și nu-i strică deloc un ban în plus. Dar iată că nu a fost vorba despre asta. Eu, a doua zi am sunat la familia respectivă și i-am invitat pe la noi pentru a discuta. Știam că sunt gospodari, ea era foarte curată, măi ținuse copii acasă, acum nu mai ține deoarece vrea să fie mai liberă. Încercăm, desigur. În după amiază aceleiași zile, doamna Zina veni împreună cu soțul ei. Le-am explicat cum stă toată situația, s-au
EMA, UN INGER DE COPIL! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ema_un_inger_de_copil_florentina_craciun_1357669876.html [Corola-blog/BlogPost/346199_a_347528]
-
rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț este luat de către un membru din familie în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Agheasma Mare pentru a stropi holdele, în livezile cu pomi fructiferi și este pus într-
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
de splendoare, premergătoare Crăciunului, a nașterii pruncului Iisus, sunt simbolurile științei și ale bogăției. Știința, că bradul este pomul vieții, iar bogăția, că este arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. În vârful bradului împodobit creștinii au așezat steaua, ca simbol a împlinirii luminii și a închipuirii locului unde tainele măreției deusiene aveau să se
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
cu o zi de marea sărbătoare a Crăciunului, s-a ridicat la ceruri: Dumnezeu a blagoslovit bradul să rămâie verde și frumos întotdeauna: iar din rășina lui să fie făcută tămâia ca lucru sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie, licărind, așteaptă venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
că se întoarce el din nou acasă și nu m-am alarmat dar, de multe ori se întorcea cu câte o pasăre din care nu mai lăsa decât fulgii. - Ce-ai făcut măi? Asta nu e pasărea noastră. Te prinde gospodarul și-ți dă cu parul în cap. Înțelege după ton că-l cert, se întinde și își lipește capul de pământ, semnul capitulării totale și necondiționate, de parcă s-ar afla pe eșafod, înaintea execuției. - Acum poți să îmi faci ce
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
condamnarea la închisoare de către autoritățile maghiare a fruntașilor Memorandumului, studenții orădeni le vor face acestora o primire entuziastă la gară, în 1894, când mergeau spre locul de detenție. Băimăreanul Mihai Pavel rămâne în istoria locală și ca un foarte bun gospodar, de el legându-se multe edificări și renovări în dieceza de Oradea; el fiind și cel care „a descoperit și aranjat Stâna de Vale (unde se afla în momentul devastărilor șovine de la Oradea - n.n.), ca loc de odihnă peste vară
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]