165 matches
-
în ciuda micimii mele și a prafului care ne umplea ochii, am putut citi în fața noastră pe o pancartă mare de tablă vopsită în galben, scris cu litere roșii, mari, de tipar: "GOSPODĂRIA AGRICOLĂ DE STAT PAVEL TKACENCO". Am străbătut incinta gostatului de la un capăt la celălalt. Din mersul Molotovului, am putut vedea fel de fel de clădiri: magazii, ateliere, grajduri mari pentru vite aliniate unele după altele, cu padocurile aferente. Am ieșit din curte și am mers tot înainte printr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
s-a numit Satu-Nou, apoi Tătarul Nou, și, în cele din urmă, Bumbăcari, fusese strămutată o populație de peste 2500 de suflete. Iar denumirea de Bumbăcari i-a fost atribuită întrucât cea mai mare parte din imensa suprafață de pământ a gostatului "Pavel Tkacenco", pe lângă care am fost arondați, era cultivată cu bumbac. Diferențele dintre membrii acestei comunități rurale erau multiple, mergând de la etnie și apartenență religioasă, până la studii, pregătire profesională, convingeri politice, posibilități materiale, sex, vârstă etc. Dacă existau între noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
exploatările viticole din Bucium, Iași, șorogari, Cotnari, Răducăneni, Vaslui, Bârlad (1945-1975). - Organizează producție vegetală în unitățile din Iași, Miroslava, Popricani (1962-1973). - A ocupat numeroase funcții de conducere precum: șef de serviciu, inginer șef, director general la Trustutul Gospodăriilor de Stat (GOSTAT) Iași (1962- 1973), director la Întreprinderea Agricolă de Stat (IAS) Popricani (1962-1980). - După pensionare a fost consultant în probleme principale la Trustul GOSTAT Iași și în cadrul Ministerului Agriculturii - Departamentul Gospodăriilor de Stat. - A pregătit zeci de specialiști din absolvenții Institutului
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
numeroase funcții de conducere precum: șef de serviciu, inginer șef, director general la Trustutul Gospodăriilor de Stat (GOSTAT) Iași (1962- 1973), director la Întreprinderea Agricolă de Stat (IAS) Popricani (1962-1980). - După pensionare a fost consultant în probleme principale la Trustul GOSTAT Iași și în cadrul Ministerului Agriculturii - Departamentul Gospodăriilor de Stat. - A pregătit zeci de specialiști din absolvenții Institutului de Agronomie Iași pentru unitățile pomicole, viticole și de producție vegetală. Pentru actvitatea desfășurată a fost distins cu medalii și ordine. Eisenbraun Robert
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
1947. De la 1 martie 1947 îndeplinește și funcția de inginer șef la Gospodăria agricolă de stat Războieni , jud.Iași, până la 1 sepembrie 1948, când este transferat la Gospodăria de stat Răducăneni. De la 1 iunie 1949 este încadrat la Direcția județeană GOSTAT FălciuHuși, județul Vaslui, iar de la 1 ianuarie 1950 la Departamentul GOSTAT Fălciu ca șef de serviciu. Din iunie 1951 lucrează la Trustul regional GOSTAT Iași ca inginer șef de producție vegetală, iar din august 1951 lucrează ca inginer șef la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
la Gospodăria agricolă de stat Războieni , jud.Iași, până la 1 sepembrie 1948, când este transferat la Gospodăria de stat Răducăneni. De la 1 iunie 1949 este încadrat la Direcția județeană GOSTAT FălciuHuși, județul Vaslui, iar de la 1 ianuarie 1950 la Departamentul GOSTAT Fălciu ca șef de serviciu. Din iunie 1951 lucrează la Trustul regional GOSTAT Iași ca inginer șef de producție vegetală, iar din august 1951 lucrează ca inginer șef la Gospodaria de stat Deleni - Hârlău, unde rămâne până la 15 aprilie 1954
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
este transferat la Gospodăria de stat Răducăneni. De la 1 iunie 1949 este încadrat la Direcția județeană GOSTAT FălciuHuși, județul Vaslui, iar de la 1 ianuarie 1950 la Departamentul GOSTAT Fălciu ca șef de serviciu. Din iunie 1951 lucrează la Trustul regional GOSTAT Iași ca inginer șef de producție vegetală, iar din august 1951 lucrează ca inginer șef la Gospodaria de stat Deleni - Hârlău, unde rămâne până la 15 aprilie 1954. Aici, a înființat și pus în rod cea mai modernă plantație pomicolă din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
august 1951 lucrează ca inginer șef la Gospodaria de stat Deleni - Hârlău, unde rămâne până la 15 aprilie 1954. Aici, a înființat și pus în rod cea mai modernă plantație pomicolă din fosta regiune Iași. Din anul 1955 lucrează în cadrul trustului GOSTAT Iași ca șef de serviciu cu producția vegetală, pe care reușește s-o organizeze și să obțină producții constante anuale de cereale. Este promovat, pentru merite deosebite în organizarea activității agricole, principialitate și onestitate față de subalterni și muncitori, ca inginer
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
sunt mândria acestei părți a Moldovei. Din iulie 1975, până la pensionarea din 1980, lucrează ca director la IAS Popricani, unitate model în producția vegetală, legumicolă și pomicolă. După pensionare, deși a fost consultant în probleme majore ale agriculturii la Trustul GOSTAT Iași, cât și la Ministerul Agriculturii - Departamentul IASurilor, totuși continuă să se ocupe de IAS Popricani, unitate în care a investit cei mai frumoși ani din activitatea sa și care i-a adus cele mai mari satisfacții profesionale și sufletești
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
caracterizau printr-o înaltă principialitate, cu imprimarea în dezbateri a simțului de răspundere la subalterni pentru locul de muncă pentru care răspundea. Rezultatul: Formarea a zeci de specialiști din rândul subalternilor și tinerilor absolvenți, repartizați după absolvirea institutului la Trustul GOSTAT Iași și care au făcut cinste unităților unde au lucrat sau le-au condus. Toate acestea i- au adus aprecierea, stima colaboratorilor, care l-au regretat după pensionare. Viața acestui om al pământului este oglindită în balada „Despărțire” de la banchetul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Nu, nici vorbă! Se cunoștea faptul că ungurii din pustă îl utilizau de multă vreme pentru arderea cuptoarelor de pâine, adică la brutărie. Iar tătarii cei care ne ațineau mereu fruntariile țării îi apreciau de multă vreme potențele ignigene. Șeptelul gostatului "Pavel Tkacenko" înainta pe miriștea țepoasă și încâlcită de mulțimea rugilor clonați inconștient și impasibil, urmărindu-și doar satisfacerea plenară a celui mai puternic instinct primar: foamea, mergând tot mai departe, mai departe și mai departe, spre linia invizibilă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
suficient pentru toată iarna. Prin urmare cât mai este încă vreme frumoasă va trebui să mai mergeți pe câmp și să adunați resturi vegetale ca și până acum, deoarece fără foc nu vom supraviețui. În ceea ce privește plantația de salcâmi de pe lângă sediul gostatului, nu aveți voie să tăiați de acolo nici un copăcel. Liziera este supravegheată permanent. V-ar putea aresta Doamne ferește! și v-ar putea trimite la școala de corecție. Eu n-aș avea cum să vă ajut și aș muri de dorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din gospodăriile oamenilor, totul intra în meniul acestor hrăpărețe. Trebuia făcut ceva. Și ce-a urmat a fost de-a dreptul înfricoșător. S-a primit ordin. S-a organizat acțiunea până la ultimul amănunt. Apoi s-a sunat adunarea. Toți angajații gostatului și deportații au fost obligați să participe la această operațiune. Primarul și milițienii erau în plină efervescență monitoare. A sosit și tovarășul director al gostatului într-o mașină de teren de fabricație sovietică numită "Gaz", urmat de un tractor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ordin. S-a organizat acțiunea până la ultimul amănunt. Apoi s-a sunat adunarea. Toți angajații gostatului și deportații au fost obligați să participe la această operațiune. Primarul și milițienii erau în plină efervescență monitoare. A sosit și tovarășul director al gostatului într-o mașină de teren de fabricație sovietică numită "Gaz", urmat de un tractor și o remorcă. În remorcă erau un butoi cu motorină, și o mulțime de prăștini de lungimi variabile, între doi și cinci metri. La capătul fiecărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din pădurice, scoțând anevoios un picior după altul, având copăcelul pe umeri, preocupați doar de efortul și de dorința de a scăpa de această porțiune periculoasă, frecventată zilnic și de către deportați, și de milițieni întrucât făcea legătura dintre sat și gostat -, doi dintre participanții la onomastica șefului de post se îndreptau spre sediul gostatului. Cu mintea încă tulbure, plutind într-o pâclă aburindă care-i împiedica să judece limpede, folosindu-și puținele resurse cerebrale de care mai dispuneau, cei doi milițieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
doar de efortul și de dorința de a scăpa de această porțiune periculoasă, frecventată zilnic și de către deportați, și de milițieni întrucât făcea legătura dintre sat și gostat -, doi dintre participanții la onomastica șefului de post se îndreptau spre sediul gostatului. Cu mintea încă tulbure, plutind într-o pâclă aburindă care-i împiedica să judece limpede, folosindu-și puținele resurse cerebrale de care mai dispuneau, cei doi milițieni înaintau, așa, ca-ntr-o stare hipnotică, aflându-se încă sub controlul divin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
după o dezlănțuire atât de violentă și îndelungată a forțelor incontrolabile ale naturii. Era curiozitatea firească și legitimă a supraviețuitorului naufragiat, să inventarieze bunurile rămase la țărm după trecerea unui uragan devastator. Peste zăpada căzută se formaseră cărări ducând la gostat, la cooperativă și la celelalte instituții rurale. Vă spusesem ceva mai sus că peste drum de locuința noastră se afla casa familiei Condor. Când am auzit pentru prima dată rostindu-se numele acesta, gândul m-a dus fulgerător la ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
putea strecura cu chiu cu vai în cameră prin tunelul din fața geamului, săpat în mormanul de zăpadă înalt de patru metri, alungând întunericul înfricoșător. În rest, lucrurile rămăseseră la fel: frig și foamete. Drumurile erau înzăpezite și impracticabile atât spre gostat, spre Niculești-Jianu, cât și prin sat. Nici vorbă ca mama să poată să ajungă la spital, la muncă. Fiecare familie se descurca așa cum putea: cum dădea Dumnezeu unii mai bine, alții mai rău. Începuse școala. Într-una din aceste zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
casă nu ne prea puteam bizui, așa că atelajul se compunea din mine, din mama și din sacoșele noastre de pânză sau din fâș, la care se adăugau cele câteva pungi de plastic românești pe care scria Metalochimice, OCL Alimentara, Textile-Încălțăminte, Gostat sau nimic. La comanda aprovizionării era mama. Și-a păstrat rangul de căpitan cu puteri depline în micul nostru pluton până când am rămas doar noi două cu Oana, adică în 1986, când tata a murit, iar eu am divorțat. Din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care-o s-o faci, dar toată viața o să suferi pentru asta”... și a avut dreptate. Și, În sfârșit, după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o găsit ceva loc la ceva Gostat, În satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: „Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine”... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: „Uite
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe la EnergoConstrucția. Dar la fel ca la Galați munca mea nu era apreciată și nu primeam nicio o primă pentru că eram fost deținut politic. Așa că, fără să mai știe altcineva despre asta, am făcut o cerere pentru angajare către Magazinele Gostat. A trebuit să dau concurs pentru că s-au înscris mulți pentru acel post și era concurență. Ni s-a dat să facem o lucrare și am fost ales pentru că am avut cea mai bună lucrare: lucram de ani de zile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
le știam pe de rost, toate prețurile din catalog pentru orice fel de materiale. Și când cu lucrarea am făcut un deviz exact și complet, astfel încât ceilalți care au concurat erau pe dinafară, nu aveau experiența mea. Așadar, cei de la Gostat nu aveau nici un motiv să nu mă angajeze. Dar au verificat între timp cine sunt și de unde vin și au găsit că am fost deținut politic. Văzând că trece timpul și nu primesc niciun răspuns m-am dus la ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pur și simplu, că m-am dus chiar în acea zi la ei. Că dacă nu mă duceam rămâneam pe mai departe la Energo Construcția. Ei bine, ținând de Ministerul Agriculturii eram responsabil cu partea de construcții necesare tuturor magazinelor GOSTAT. Făceam mici construcții de genul: camere frigorifice, igienizări, anexe și așa mai departe. Firește, lucram la o cooperativă de construcții, nu le executam eu personal. Aveam un salariu foarte bun atunci, prin anii '77-'79: 3.000 și ceva de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
79: 3.000 și ceva de lei care, pe hârtie, era aproape la fel de mare ca al directorului adjunct. Însă, în realitate banii pe care-i strângea directorul erau de 10 ori mai mulți. Gândiți-vă! Era vorba de toate magazinele GOSTAT din București: gestionarii magazinelor care nu dădeau ciubuc își pierdeau funcția și postul. Și lucram așa: mă duceam la cooperativa "11 iunie", care era la piața Matache, și îi spuneam gestionarului: "măi, nea cutare, te duci la magazinul cutare care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
banii direct la Gara de Nord. Aveam un sistem pe care nu-l putea bănui nimeni. Luam 10.000, 50.000 sau chiar 100.000 de mii, la lucrările mari și toate astea se adunau. Sau, venea câte un gestionar de magazin Gostat la mine și mă ruga: "Măi, nea Spirule, am nevoie de o cameră frigorifică!" "Măi, nea Ilie, stai să mă uit să văd când ești programat"60. Eu știam cam care era treaba. "Să vedem, nea Ilie, nu am cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]