4,325 matches
-
electronic". Dintre acestea Cronicarul îl recomandă navigatorilor pe cel al Dilemei care, spre bucuria "exilaților" apare pe undele electronice la scurt timp după apariția pe piață a revistei. l Tot în pagina de cultură a ziarului Adevărul o știre neprofesionistă, grăbită, stângace, greșită o dă Tiberiu Fărcaș. Să cităm începutul notei fără a modifica nici o virguliță, dar permițându-ne niște paranteze: "Peste 30 de specialiști în opera marelui scriitor francez, șsic și pentru adjectivul original și pentru virgulăț Jules Verne, majoritatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
Marina Dumitrescu În lumea grăbită și pestriță de azi, supusă noilor tehnologii ale comunicării, te poți întreba ce loc își mai găsește proiectul cultural orientat (și) către România, al unei mici edituri familiale, din Portugalia. Aparent, nedumerirea se justifică, în condițiile în care veritabilă eficiență
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
o oră, timp în care am intrat în burta orașului și a istoriei recente. Reparațiile la terasamentul de cale ferată, sudurile vizibile în silueta podurilor nu sînt definitive, par mai degrabă cîrpeli utile pentru revenirea într-un soi de normalitate grăbită, necesară. Pentru că, nu-i așa, viața merge înainte. Mi s-a părut că văd un oraș oprit pe loc, într-o modernitate desuetă. Am simțit și admirație, și vină. Am simțit că nu avem dreptul să uităm atît de repede
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
picanta sa nevastă. Dincolo de plăcerea sesizabilă a articulării și parcurgerii unor astfel de secvențe, Virgil Duda ambiționează să realizeze un desen integrator: o grilă de narație "politico-erotică" în care concupiscențele personajelor să nu fie doar autocaracterizante. Avansurile și seducțiile, îmbrățișările grăbite și lentele dezbrăcări, episoadele de fierbere și cele de clocot ies, într-adevăr, din viziunea erotizantă a romancierului; dar ele apar într-un tablou voit mai larg, care nu este altul decât epoca socialismului biruitor. Epoca sistemului de pile și
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
care absurdul își dă mîna cu cea mai mișcătoare poezie. Delicate poeme în proză, cărțile interbelice ale lui Bonciu sau Fântâneru fac din proprietăreasa de altădată, cu maniile și cu firea ei cicălitoare "suportul" unor destăinuiri dezordonate despre chiriași niciodată grăbiți, trăind într-un soi de noctambulism maladiv. Aceeași linie o continuă, în volumul publicat în 2003 la Editura Muzeului Literaturii Române, Scrisoarea lui Lavoisier, Iolanda Malamen. Altfel poetă (cu excepția, în formă, nu în fond, a (micro) romanului Felipe și Margherita
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
de sprijin și un motiv de încredere. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii noștri, el nu disprețuia muzeul, pentru că arta, când intră în lăcașul de conservare nu iese ci dimpotrivă poate pătrunde în conștiința publicului. Din păcate, adeseori astăzi, dintr-o interpretare grăbită, superficială sau tendențioasă, epitetul "muzeal" este conotat negativ, fiind echivalat cu "prăfuit", "demodat", "învechit". Ori dimpotrivă, în mod evident, muzeul este cel care expune conștiinței publice un obiect al memoriei, ceva care, din diferite motive merită să fie reținut și
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
au coborît. Drepți! a strigat maiorul. Pe loc repaos! Domnul căpitan ne-a arătat cum din bucățelele de sfoară se face un ștreang. Văzând pregătirile, condamnații atârnați de speteze, au început să strige după ajutor.Tot înjurând și tot mai grăbiți, ofițerii ne-au pus în spatele condamnaților. Câte doi cu lațul trecut peste beregată. - Cine a pus ștreangul “Căpitanului” ? a întrebat cineva din anchetatori. Domnul maior ajutat de ofițeri. Ne-a ordonat să strângem până nu le mai tremură genunchii. Condamnații
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
publice (Internet, mesaje telefonice, televiziune) se afișează greșeli elementare, dintre cele corectate cu roșu de învățători și pe care ar trebui să le ocolească orice absolvent al ciclului primar. Și dacă Internetul, care favorizează în unele dintre spațiile sale ortografia grăbita și superficială, e deocamdată un mediu de comunicare - la noi - relativ restrîns, iar scurtele mesaje telefonice (SMS) ajung de obicei la un singur destinatar, în schimb ecranul televizorului afișează, democratic, în fața unui număr extrem de mare de persoane, enormitățile greșelilor de
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
România, întreținută, în devălmășie, de distribuitori, librari, editori, autori, presă culturală și televiziune e, din când în când, anulată de câte-o prestație fulminantă. Ca prin miracol, informa pilitură de fier se ordonează în jurul unui magnet invizibil, polarizând atenția trecătorului grăbit. Așa s-a întâmplat, în ultimii ani, cu tratatul de „political incorrectness”, Omul recent, al lui H.-R. Patapievici, cu Ușa interzisă, jurnalul lui Gabriel Liiceanu, și cu Despre îngeri, eseul de angelologie al lui Andrei Pleșu. Sunt cărți-surpriză, care
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
cumva anistoric, trecută pe mâna stângă, este mediul de preferință al discursului poetic stoician... Modelul ar fi bunica, cea care se așează în fotoliu: "ea s-a acomodat cu poemele fără rimă și cu noul/ stil de viață al pietonilor grăbiți bunica auzise/ în luna decembrie și povestea cu bomba atomică/ nu-i pasă că toate din lume cad pradă revizuirilor/ de câte ori deschidem televizorul nostru cel sfânt/ bunica se așează în fotoliu și privește cuminte/ debarcarea elefanților anul trecut." (Dacă cititorul
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Reverie Stoluri mari de păsări albe Luminează iarăși cerul Duc cu ele multe vise Le învăluie misterul .... Aripi se ridică-n ceruri Și se fâlfâie grăbite, Sunt așa de fericite Ale libertății clipe. Mergeți voi, voi stoluri multe Aruncați-vă în soare Duceți albele aripe Peste valuri trecătoare. E prea frumos în infinit E prea frumos în infinit E prea frumos cu tine .... Și fericirea ni
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
grădini se prelinge seceta din cuvinte mici insule galbene cu obrajii pudrați în devălmășie cu oarbele mele întoarceri frunzele se despică și cad femeia copacului alăptează prunci somnoroși cum invizibilul doare pacea înseninată pe lume coboară pe umerii mei prea grăbiți să se clatine prea lucizi o aripă de fluture îi mai poate răni August Uite că iar se aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi a lui august când fructele îmi pătaseră bluza când
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
o mie de limbi în cereasca hipnotica babilonie a coroanei sale inimile noastre pluteau ca două silabe luminoase dintr-un roi de limbi nepământene prin care chipul tău, Doamne, ni se dăruia ca o mireasmă fără seamăn Hoarde de mâl Grăbit ori hăituit de umbre gata mereu să te îmbarci pe plute vijelioase pe largile vase cu pânze umflate de vânt de îndoieli de iluzii pe puntea vaporului cu nume tristețe te bucuri de ceasul din urmă al zilei de întâiul
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
-i; ca piatra de tare înainte de vreme risipitor cu laudele cu atât de puțin, cu-atât mai mult de acuma-nainte nici mai mult nici mai puțin asta-i totul, totul. XXIV. Focul mocnește sub cenușî Puțin câte puțin, dar grăbit. Mai înainte de toate taler cu două fețe în noapte mutră de tâlhar ca mâța cu câinele sub cenușă mocnește focul (Invincibila Armada) devreme după bătălie mulți viteji s-arată negri-n cerul gurii. XXV. Pe ascuns Mai devreme sau mai
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
ca un elefant intra pe nesimțite în crucea drumului, în timp ce sunetele alunecoase pluteau peste bulevard - 8 sunete subțirele și proaspete, ca niște cornete de îngheață. Madi le eliberase dintre pereții plămânilor ei, privind bandana vișinie, care înainta pe deasupra celorlalte capete grăbite să se strecoare și ele pe lângă zidul cenușiu. Ea îl strigase pe nume și continuase să spere că el va întoarce capul, chiar și după ce își dăduse seama că botul negru al mașinii intrase în ea ca într-un popic
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
într-un popic de cauciuc. Fulgerător îi trecuse prin mine vestea morții ei, în timp ce numele lui continua să înainteze spre pata vișinie de pe trotuar. Madi văzuse cerul o clipă, dar încercase să caute din nou cu privirea silueta înaltă și grăbită, dorindu-și cu dorul morții ca strigătul să-l ajungă din urmă. Și în timp ce corpul ei spectaculos ridicat în văzduh, se îndrepta spre asfaltul de praf, cele 8 sunete se depărtau zvelte și vesele pe deasupra mașinilor, încolăcind tandru cablurile de pe
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
zile s-a gândit cum ar fi putut-o salva, ima-gi--nân-du-și zeci de moduri prin care s-o oprească pe celălalt trotuar. Ea era parte din sufletul lui și fără Madi viața se smochinise fulgerător. Cristian primea în ceafă clipele grăbite, înaintând oropsit printre oameni, fără curiozitate, fără chef, singur într-o lume gata să-i dea sfaturi, să-l compătimească ori să-l mai îmbrâncească din când în când, pentru că și-așa ocupa degeaba un loc sub soare. Tristețea lui
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
laică, poate altceva, ideea secretă a apropierii de revelația supremă - cum credeau cei vechi și cum măcar câteodată mai credem și noi -, mă făcea să simt nevoia imperioasă a prosternării. Și, numai pentru că nu se mai potrivea cu epoca noastră grăbită, superficială și, mai ales, preponderent sceptică și demitizantă, luptam din greu contra acestei porniri singulare. Căci, trebuie s-o recunoaștem, nu știm bine ce, o celulă secretă a sufletului nostru ce ne situează mereu în planul nesiguranțelor, ferindu-ne de
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
dincolo de malul Celei din urmă pagini, Nu dai nicicum de calea întoarcerii acasă, Ci singur, ca Ulise, Mai răsfoiești o mare. Sfârșit de septembrie Pe când scriam, de pe hârtie Cuvintele zburară-n stoluri Golindu-mi paginile care îmi lunecau din mâini, grăbite, Cu foșnet cald de frunze arse. Pe-oglinzi treceau umbre de aur Și nu știam cum să mă apăr, Cum să păstrez tot ce pierdusem... Dintre coperte și din rame Se ridica ieșind pe geamuri Un fum de litere și
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
au să dispară pe drum, înainte de sfîrșitul ceremoniei. Prin manevre discrete reușesc, să ajungă alături și pășesc atît de încet încît ajung în coada șirului. Atingerile, aparent întîmplătoare, le curentează partea de jos a pîntecului, iar respirațiile li se unesc, grăbite. Dacă ceremonia se va prelungi acasă, la familia îndurerată, ai să îi întîlnești și acolo, răspunzînd buimaci întrebărilor sau, dimpotrivă, acaparînd conversația cu logoreea lor excitată. Au și învățat, între timp, să își transmită mesajele printr-o privire, printr- un
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Ioan Moși, unde Moise își ridicase o cârciumă mai arătoasă tocmai vizavi de biserica cu același nume, cu o curte ce da, la capătul opus, în Calea Moșilor. Duminica, până se sfârșea slujba și predica părintelui Traian Chirulescu, negustorul alerga grăbit să pregătească mesele din grădină și din local, grijuliu la gălețile cu gheață, în care se răcea vinul casei, mereu de Jariștea, sifonul de sticlă groasă, pregătiri sub mirosul îmbietor al grătarului cu mici și patricieni. Dreptcredincioșii trebuie doar să
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Decât că boala lui Spilka o să-i treacă oricum. Trebuie numai răbdare, că bunul Dumnezeu știe ce face. Poate, pentru început, puțină bromură nu strică. Când a auzit Spilka ce-a hotărât doctorul, s-a dus la crâșma lui Gică Grăbitul și s-a îmbătat pulbere. De bucurie, seara, a luat după el acasă un țambalagiu, de care se mai și sprijinea. A făcut-o lată, spre disperarea rusnacilor de pe Făinari, Birjari, Precupeții Vechi, Smeului și Câmpului - "muscali cu cauciuc", cum
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire Pe rând fiecare jumătate-arătând, Dar care-i cea bună, care-i cea rea Mă Întreb și nu aflu nicicând. FILTRU Pasăre-albastră, pasăre-albastră Pasăre a fericirii târzii, Zborul tău, zborul tău straniu, Prea grăbit se preschimbă-n zori gri Pasăre aducătoare de viață Pasăre a mirajelor vane Pasăre a neliniștii A istovitoarelor fete morgane Mâna Întinsă te scapă Nimeni nu te poate prinde Căci cine poate prinde Și tine timpul ca pe-un sac
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
locul de unde plecase lumina. Nimic, nici o urmă, nu părea să indice că acolo ar fi avut loc ceva. Doar terenul ușor carbonizat, putea fi un semn de trecere a ceva ce nu putea fi Încă explicat. Domnul Georgescu se depărtă grăbit. Asemenea lucruri nu trebuiau cercetate prea mult. Ar fi râs lumea de el. Mai bine să-și Închipuie c-a visat.
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
își îmbracă trupul mătăsos și tânăr în raze de soare timid. Pași de primăvară colorați în verde crud mă poartă pe străzile fremătânde ale Sucevei. Spre ceasornicăria de lângă piață, domiciliul stabil al timpului nostru cel de toate zilele, ocupat non-stop. Grăbită, în ton cu lumea ce mișună spre piață sau stă curioasă pe lângă tarabele cu reviste, mă îndrept visătoare spre magazinul unde se repară ceasurile. Mă uit în geam și nu văd pe nimeni. Ceasornicăria e goală, ca de dimineață. Intru
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]