KorAP: Find »[drukola/base=grădiște & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...42 >

1,047 matches

Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810

abordez lucrarea doar din punctul de vedere al interferențelor istorice cu Grădiștea, comună vecină actualei comune Livezi, localitate în care boierii Pârâieni au ctitorit și au avut moșii. Important este de menționat că boierii Pârâieni, având moșii în actuala comună Grădiștea, s-au implicat nu numai în viața economico - socială a localității, dar și cultural - religioasă. Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
moșii. Important este de menționat că boierii Pârâieni, având moșii în actuala comună Grădiștea, s-au implicat nu numai în viața economico - socială a localității, dar și cultural - religioasă. Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
numai în viața economico - socială a localității, dar și cultural - religioasă. Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin și Matei Pârâianu, frați, după cum o

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin și Matei Pârâianu, frați, după cum o arată și pisania de la intrarea în biserică. Profesorul Grigore Ionescu, în ”Istoria arhitecturii românești”, lucrare apărută în anul 1937, descrie biserica din Grădiștea ca având pictură în frescă de valoare artistică. În aceeași lucrare se găsește și o fotografie a bisericii. Biserica a fost renovată și i s-au făcut reparații în anii 1859, 1948 și 1951. În anul 1964 este repictată. În

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
să cred că este vorba de o piatră de altar provenită de la o altă biserică din sat care a fost demolată. Nu este exclus nici existența unui mormânt. Bătrânii satului și-amintesc de vizite ale unor cercetători ce veneau la Grădiștea cu elicopterul. Acesta ateriza în apropierea bisericii. Ce căutau acești cercetători, a rămas o enigmă pentru locuitorii satului?!! De începuturile învățământului sătesc de la Grădiștea se leagă și numele boierilor Pârâianu. Astfel școala sătească din satul Băești, azi satul Dobricea, era

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
nici existența unui mormânt. Bătrânii satului și-amintesc de vizite ale unor cercetători ce veneau la Grădiștea cu elicopterul. Acesta ateriza în apropierea bisericii. Ce căutau acești cercetători, a rămas o enigmă pentru locuitorii satului?!! De începuturile învățământului sătesc de la Grădiștea se leagă și numele boierilor Pârâianu. Astfel școala sătească din satul Băești, azi satul Dobricea, era susținută financiar și de proprietari pe lângă moșnenii satului. Astfel, documentele amintesc de un examen ținut în aprilie 1857 la școala din Băești. Aici învățătorul

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
sunt așa de clare în ce-l privește pe Hamza banul din Obislave, sfetnic domnesc între anii 1512 - 1535. Și acest lucru trebuie lămurit. Poate într-o ediție viitoare. Nu este clar despre care Obislav este vorba: de cel din Grădiștea Vâlcii sau de cel din comuna Corbii Mari, devenit din 1968 satul Grozăvești, județul Dâmbovița. Conform monografiei localității respective, Hamza banul, este de fel din vechiul sat Obislave, azi Grozăvești. Într-un document emis la 23 iulie 1571 ( sau 1574

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
Stanca de a ei bună voie Sfintei mânăstiri.” ( Documente privind istoria României, B, Țara Românească, veacul al XVI-lea, 1571-1580, Ion Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura Academiei RPR, București, 1952, pag 35) Trebuie avut în vedere faptul că satul Obislavu, din Grădiștea, atestat documentar în anul 1722, a fost un sat de moșneni. Nu contest faptul că Hamza ar fi putut avea moșie acolo, dar nu a stăpânit satul ca să-l poată asocia la nume. Satul Obislavu, azi satul Grozăvești din comuna

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819

Acasa > Cultural > Spiritual > GRĂDIȘTEA - ROMÂNIA - EUROPA - OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN - Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
Acasa > Cultural > Spiritual > GRĂDIȘTEA - ROMÂNIA - EUROPA - OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN - Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. Crăciunul

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
Acasa > Cultural > Spiritual > GRĂDIȘTEA - ROMÂNIA - EUROPA - OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN - Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
aceste conflicte spontane. Împodobirea bradului de Crăciun este un obicei de dată mult prea recentă, fiind preluat mai mult din dorința de modernism, la început de către familiile mai cu dare de mână, generalizându-se apoi. Ilie Fîrtat, bibliotecar Referință Bibliografică: Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821

Acasa > Cultural > Spiritual > SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea La 31 martie 1897, Spiru Haret, este numit ministru al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
Acasa > Cultural > Spiritual > SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea La 31 martie 1897, Spiru Haret, este numit ministru al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți și cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
preotul. În 17 august 1904, se trece la o nouă reorganizare a acestor cercuri în vederea micșorări distanței dintre ele sub 10 km, dând posibilitatea unei mai bune participări a sătenilor. Așa s-a ajuns la 27 de cercuri culturale. Cercul ”Grădiștea” cuprindea 5 școli ( Tina, Grădiștea, Băești, Sinești, Slăvești) iar Președinte al acestui cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe a satelor și erau prezidate de către dirigintele școlii la care se

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
se trece la o nouă reorganizare a acestor cercuri în vederea micșorări distanței dintre ele sub 10 km, dând posibilitatea unei mai bune participări a sătenilor. Așa s-a ajuns la 27 de cercuri culturale. Cercul ”Grădiștea” cuprindea 5 școli ( Tina, Grădiștea, Băești, Sinești, Slăvești) iar Președinte al acestui cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe a satelor și erau prezidate de către dirigintele școlii la care se ținea adunarea și care trebuia

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
mișcărilor țărănești. S-a mers până acolo că însuși Spiru Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de istorie și mari personalități ale timpului. Din 1911, activitatea publică

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de istorie și mari personalități ale timpului. Din 1911, activitatea publică a cercurilor culturale este suspendată. Acestea erau obligate să aibă un caracter intim și să dezbată doar probleme profesionale iar adunările lor

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
lor publice se transformă în serbări școlare desfășurate cu ocazia unor sărbători naționale sau de sfârșit de an școlar, cu elevii, în prezența părinților. La 24 ianuarie 1909, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care s-a jucat ”Hora Unirii”. Mai sunt consemnate serbări școlare organizate și prezentate de către școala din Grădiștea, cu ocazia unor evenimente locale sau naționale în 1893, 10 mai 1900- Ziua națională a României, etc.. Tot la

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care s-a jucat ”Hora Unirii”. Mai sunt consemnate serbări școlare organizate și prezentate de către școala din Grădiștea, cu ocazia unor evenimente locale sau naționale în 1893, 10 mai 1900- Ziua națională a României, etc.. Tot la inițiativa lui Spiru Haret, în anul 1912 ia ființă ”Liga Deșteptarea” care își propunea, între altele, să ducă mai departe activitatea

SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]