2,083 matches
-
de "curățire a terenului" pe care i-l dă dr. docent Al. Piru. După cîte știu domnia sa nu suportă deloc săgețile critice". Sau despre condescendența lui Adrian Marino: "A. Marino, acest infatigabil vînturător de fișe critice mereu juste (de altfel) - grăiește cu netulburată superioritate (în Cronica) despre Pompiliu Constantinescu pe care "personal" îl socotește mai prejos decît pe Vladimir Streinu. Deși se vede cît de colo că nu-l prețuiește îi acordă totuși, parcimonios, cîteva merite de ideolog literar". Despre "rezistența
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
pământul de sub picioare, aranjorul Stoica o dă din ce în ce mai cotită cu alianțele contra naturii, Băsescu începe să demonteze chioșcurile din București. Până și Fane Spoitoru are un proces de conștiință, urcă în avion și poposește în brațele poliției române. După ce a grăit, asemeni oracolului, domnul Constantinescu se învăluie în tăcere, lăsându-ne pe toți să fierbem în suc propriu. Speculațiile curg gârlă, suntem din nou vedete pe C.N.N., pe Euronews. începem să ni-l imaginăm pe președinte adunându-și statul major, sortând
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
care vorbește despre vremuri de mult apuse, privite cu ochi de student tânăr și nechibzuit, nu se găsește din nefericire nicăieri altundeva în acest Hotel Urmuz. Cam peste tot se găsește în schimb efortul de a găsi acel cuvânt ce grăiește adevărul, sintagma care să poată rezuma întreaga lume a unui poet: fixitate la Ivănescu, uimirea dezamăgită în fața gestului de a scrie la Stoiciu, controlul textual la Mariana Marin, senzualitatea crispării la Angela Marinescu. Și pentru că oamenii reacționează la stimuli vizuali
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
Monde, în aceeași R.L. "care l-a lins în fund pe Ceaușescu cu o nerușinare fără margini." Ghilimelele le-am luat din ziar, așa că avem garanția că eleganta sintagmă a fost rostită de însuși dl. Nicolae Breban. Gura păcătosului adevăr grăiește. E destul a răsfoi colecția revistei din anii în care dl. N. Breban era redactor-șef spre a avea deplină confirmare. Faptul că dl. Manolescu n-a scris niciodată nimic de acest fel are prea puțină importanță pentru justițiarul domn
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
fi reprezentat. Nu este o interdicție biblică, ci una filosofică, un fel de constituție în alianța pe care Dumnezeu o face cu poporul său; iar credința va trece prin ureche, prin auz: "Ascultă Israel" - e faimosul cuvânt - ..., "ascultă Israel ceea ce grăiește Domnul Dumnezeul tău..."; ei bine, aceasta nu pătrunde prin imagine. Există acolo o intimitate între Dumnezeul lui Israel și Israel, care interzice reprezentarea. V-ați referit și la presocratici. Întreaga lor gândire filosofică era legată de numere. Teoria lui Pitagora
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
cînd lumea. Intruziunile, încercările de a schimba cele îndătinate nu sunt tolerate. E o lume de mică comunitate, ferecată în sine, stăpînită de cutume, viețuind - prin îndeletniciri - într-o armonie firească cu natura ("Pe asta unii o au de la fire, grăi Gligor. Trebuie să fie în înțelegere tainică cu pămîntul", își tălmăcește gîndul un personaj din La crucea din sat). Totul e fixat de la geneză, oamenii repetă, ca un ritual, mereu aceleași gesturi simple, în ocupații știute, moștenite din tată în
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
înzestrarea eroului cu daruri care vin, cumva, direct de la natură. Or, Bujor este unanim recunoscut și admirat în sat ca un plugar desăvîrșit ("...plugar ca Bujor al tău nu mai este în sat! - Pe asta o au unii de la fire, grăi Gligor. Trebuie să fie în înțelegere tainică cu pămîntul"). Cu asemenea însușiri, aproape suprafirești, eroul se bucură, repet, ca în basme, de sancțiuni premiale deosebite. Însoțirea tinerilor de condiție socială deosebită devine posibilă. Dar idila nu este peste tot prezentă
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Sfîntului Francisc. Uneori, încercînd să uit de ale mele, luam o carte și o deschideam la întîmplare. Și astfel, într-un amurg cum nu există altul pe pămînt, am făcut cunoștință cu Also sprach Zarathustra 1), și Zarathustra mi-a grăit; violența lui dionisiacă m-a răscolit. Zarathustra poruncea și hotăra de-acum pentru mine. Pentru a mă apăra de ceea ce încerca el să-mi impună, ajunsesem să citesc cu voce tare lungile perioade care urmau șerpuirea misterioaselor silogisme. Zarathustra mă
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
gesturi de naufragiată. Bătrâna tare se minună, bătând veselă din palme. Era un semn bun, se vede. Și întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune aduci? Vorbea cu palmele frumos împreunate sub bărbie. Atunci, gărgărița, mare minune! Grăi, deși cu un accent ardelenesc: ,, No, că mi-e io, Gărgărița Rița, dar am știință a grăi cu omenetul..." Ti! Se mira Doica, ținând în poală ghergheful. Așa ceva nu mai pomenise. Dar culmea era alta. Culmea era că se împlinise
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Și întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune aduci? Vorbea cu palmele frumos împreunate sub bărbie. Atunci, gărgărița, mare minune! Grăi, deși cu un accent ardelenesc: ,, No, că mi-e io, Gărgărița Rița, dar am știință a grăi cu omenetul..." Ti! Se mira Doica, ținând în poală ghergheful. Așa ceva nu mai pomenise. Dar culmea era alta. Culmea era că se împlinise profeția pe care i-o făcuse o ghicitoare țigancă, mai de mult, și care îi spusese că
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
era de găsit în București, în nici o librărie. Psihanaliză ,, Am făcut totul în detrimentul fotbalului românesc", a declarat Gh. Hagi înaintea partidei a doua din barajul cu Slovenia. Cel puțin așa au scris ziarele de acum o săptămînă. Gura păcătosului adevăr grăiește. Un proverb care valorează cît un examen psihanalitic. Că fostul mare fotbalist nu e și un vorbitor de limbă română la fel de mare, asta nu e nici o surpriză, nici o nenorocire. Toți am așteptat de la el altceva, nu vorbe. După ratarea calificării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Steinhardt e un "vitalist" care nu ezită a introduce în comentariu normele "metodei" sale: "recîștigînd sensul, vom redobîndi și mai multă dragoste de viață. Căci moartea se cuvine să o înfruntăm, iar viața trebuie să o iubim". Sau: "precum a grăit Pasternak: a trăi nu-i nimica toată. Întocmai și poezia: departe de a fi un surplus, o podoabă, o dichisire, e o impulsionare, o maximalizare, o esențializare a trăirii". Sau: "în afară și-n lipsa valorilor tradiționale ale vieții nu
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
40. Sfinții și nemuritorii Părinți erau convinși că învățăturile lor erau scrise sau rostite sub înrâurirea inspirației divine. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: (...) nu sunt ale mele cuvintele ce le spun, nici nu rostesc de la mine cele ce grăiesc, ci de la Duhul, povățuit fiind de iubirea de oameni a Stăpânului pentru folosul vostru și pentru zidirea Bisericii lui Dumnezeu 41. Sfântul Grigorie de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
grăiesc, ci de la Duhul, povățuit fiind de iubirea de oameni a Stăpânului pentru folosul vostru și pentru zidirea Bisericii lui Dumnezeu 41. Sfântul Grigorie de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai era cel ce le grăia, ci Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și pentru zidirea Bisericii lui Dumnezeu 41. Sfântul Grigorie de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai era cel ce le grăia, ci Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor., 13, 3). Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Sfântul Grigorie de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai era cel ce le grăia, ci Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor., 13, 3). Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai era cel ce le grăia, ci Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor., 13, 3). Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de cuvintele dumnezeiești, hrănind prin sine tot trupul cu acele învățături de viață
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XXVIII, 1, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 68. 26 roșească de lipsa faptelor 116, ei realizând astfel o simfonie între vorbele și faptele lor, se rugau la Dumnezeu ca să le dea putere de a grăi, pentru ca, acei ce le ascultă sfaturile, să ajungă mai buni și să primească de la Dumnezeu puterea de a asculta și de a le întrupa în faptă așa încât să nu mâhnească pe cei care le grăiesc 117. Ei știau că binele
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
le dea putere de a grăi, pentru ca, acei ce le ascultă sfaturile, să ajungă mai buni și să primească de la Dumnezeu puterea de a asculta și de a le întrupa în faptă așa încât să nu mâhnească pe cei care le grăiesc 117. Ei știau că binele lor se află în binele aproapelui 118 și că dacă lipsește lucrarea faptelor, nu ne poate fi de nici un folos numele de creștin 119. Nu cereau nimic în schimb, decât numai un bob de rugăciune
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
nu a avut ocazia să întîlnească în experiența cotidiană scrisori versificate, punctele de referință rămîn cele literare: asemenea scrisori apar în două dintre cele mai cunoscute texte ale literaturii române - Scrisoarea III a lui Eminescu ("De din vale de Rovine/ Grăim, Doamnă, către Tine...") și Baltagul lui Sadoveanu ("Frunzuliță de mohor, / Te iubesc și te ador, / Ghiță C. Topor"). Simpla citare, chiar fragmentară, a celor două epistole evocă una dintre principalele ambiguități ale genului: fragmentul eminescian, intermezzo liric, pune în valoare
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
își roade surescitat mouse-ul de la laptop. Se prinde că nu-i OK, lasă mouse-ul și ia pixul. Câțiva telespectatori leșină. În cele din urmă, reporterul special se adună din șanț, se ridică, își șterge mucii cu mâneca și, clătinându-se, grăiește: “Stimați telespectatori, am întrerupt programul obișnuit de știri, pentru o știre foarte importantă: nu avem nici o știre nouă. Nu s-a întâmplat nimic senzațional. Absolut nimic, stimați telespectatori. Rămâneți cu noi, vom reveni cu amănunte legat de această informație, imediat ce
Breaking breaking breaking news! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19619_a_20944]
-
s-au adeverit, ei vânează în haită, se apără cu armamentul din dotare, se aplaudă reciproc"; În cartea celor 322 de vorbe memorabile, ale lui Petre Țuțea, stă scris negru pe alb: "Americanii n-au vocație, ei gândesc negustorește". Adevăr grăit-a teologul și filosoful român, americanii îl invocă pe Dumnezeu ca să le binecuvânteze prăvăliile, exercitând stăpânirea lumii doar la casele de bani". Cum e firesc, în cadrul unor rostiri de mare deschidere interpretativă, când se aduc argumente peremptorii pentru susținerea unei
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
ascuțeau, Văzui că-n plină ziuă începe să se pună Deasupră-mi un nor negru, funebru, de furtună, Ce aducea o ceată de demoni vicioși, Părând pitici din snoave, ciudați și sângeroși. Să mă privească rece au început deodată Și, cum grăiește lumea despre-un nebun pe stradă, I-am auzit vorbindu-și în șoaptă între ei Pe când schimbau ocheade și semne câte vrei. - Să-l contemplăm în voie: e o caricatură Ce vrea să fie Hamlet la chip și la postură
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
câte mii de case, lin pătruns ai prin ferești... Vezi un rege ce la masa-i face planuri pentru n veac Când la ziua cea de mâine abia cuget un sărac. De din vale de Rovine intervine un al treilea Grăim Doamnă către tine Nu din gură, ci din carte Că ne ești așa departe... Domnule profesor, la fel de prodigios este și cu alți poeți? Nu vreau să vă rețin din examinare, și așa mai aveți mulți elevi, dar pot să vă
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
Iubitul conducător Traian Băsescu urmează a ne reprezenta cu cinste și onoare la Bruxelles, la Consiliul de primăvară al CE. Va merge acolo pentru noi, pentru românii din Valea Timocului, pentru toți cei care simțim și grăim românește, iar Crin și Ponta vor sta acasă, acolo unde le este locul. Acela nu este un loc pentru oricine, este un loc pentru minți luminate, așa cum este și cea a iubitului și bravului conducător. Ei nu înțeleg importanța domnului
Epistolă lui Zeus () [Corola-journal/Journalistic/23471_a_24796]