133 matches
-
Monet Lamarck; fundamentarea științifică a fost făcută de Charles Darwin în lucrarea „Despre originea speciilor prin selecție naturală”; -Intuiționismul o promova capacitatea de cunoaștere a omului prin intuiție; Henri Bergson- „Materie și memorie”; Friedrich Nietzsche a lansat teoria supraomului „Așa grăit-a Zarathustra”. -Pragmatismul o identifica adevărul cu utilul; o considera că gândirea trebuie să aibă o funcție practică; William James- „Pragmatismul”. -În același timp s-au remarcat și alte peronalități: Sigmund Freud considerat întemeietorul psihanalizei (evidenția rolul inconștientului în viața
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
se va închide în urma voastră, primindu-vă înăuntru și tu grăbit să-i iei haina de pe umeri, Stop motor! Sala de lectură, luminile aprinse, ocupate aproape toate locurile, întind mâna spre cartea care se află nedeschisă pe masa mea, Așa grăit-a, Făceam multă poză pe vremea aceea, mă întrerupe Theo zâmbind, pentru că nu știam cum să mă port cu simțămintele care-mi invadau sufletul, din fericire exista și un celălalt, eram lucid și pătimaș totodată, câtă luciditate atâta patimă! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
povești în viitor. Iar "viitorul e în ouă", știm asta de la Eugen Ionescu. Și ce se află în ouă știe numai Dumnezeu. Am putea de aceea exclama, după Sorescu, "ieșirea prin cer!". Cerul e însă gol. Dumnezeu a murit, așa grăit-a Nietzsche. Iar lista marilor decese, reale sau anunțate, crește de-atunci fără încetare, noul veac e al ferparelor. Sîntem într-un doliu permanent. Moarte ideologiile, sfîrșită istoria, cartea și cititul în agonie, scrisul în bernă, literatura pe catafalc. Și-
Viitorul lui Don Quijote by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8371_a_9696]
-
s. n.), de acolo simțământul său despre viață, care pare a nu fi avut început, pare a nu avea sfârșit"332. Exact în același sens, și Supraomul lui Nietzsche este întoarcere în copilărie. Svetlana Paleologu-Matta citează această reflecție "eminesciană" din Așa grăit-a Zarathustra: Căci copilul este nevinovăția, și uitarea, un cerc care se mișcă prin el însuși, o primă mișcare, o afirmare sfântă"333. Dacă cea mai înaltă menire a omului e să fie o punte spre supraom, calea-i "o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un set de pretexte din partea celui nenăscut pentru amânarea nașterii (tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, o fată făcută din rouă, fata lui)dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul Înfometat, grăitul În foaie , cititul Într-o carte, Îngândurarea). Un loc aparte Îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, Într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele În care eroul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este mort"); b) a răului (care este diabolic); c) a omului normal, care este un doritor de putere; d) a coerentului, care este un paradox; e) a rațiunii kantiene, care este un fanatism moral. Filosofia sa este redată în Așa grăit-a Zarathustra ("Omul este o punte, nu un scop în sine"). Filosofia lui Nietzsche este simfonia creierului fugind între opusuri. El condamnă mila ca o slăbiciune a omului. 17 Karl Heinrich Marx (1818-1883), filosof, economist, sociolog, istoric, ale cărui lucrări
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fata lui "Jigmând de ceară", " Fata Nevăzută, Neauzită, din Cer Căzută" , "tot ce ai la suflet", "Fata născută din Piatră", "Ileana Cosânzeana", "Mândra Lumii"), dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul înfometat, grăitul "în foaie", cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fapte, ci numai interpretări. Această abandonare a perspectivei ontologice în favoarea celei axiologice va marca întreaga evoluție a gândirii moderne și, mai ales, postmoderne, de la structuralism la semiotică și deconstructivism. Filozoful german revine la ideea clasică a eternei reîntoarceri în Așa grăit-a Zarathustra, unde descrie fiecare moment ca pe o ușă care se deschide în ambele sensuri. În orice moment există o repetiție de momente infinite, și orice moment este o afirmare a vieții. Aceasta este eschatologia lui Nietzsche 125. De
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
stilului se angajează aforistul nostru, a modului specific de a fi al artistului. Hotărât lucru, în artă stilul este esențial. A nu se confunda stilul ("hyperionic") cu maniera ("miticistă"). "Arta este lumea văzută printr-un ochi paradoxal. E anti-lumea". Așa grăit-a Lamparia, referindu-se la transgresarea realului, la realitatea în grad de ficțiune. La acest nivel, se impune, printr-o rară stăruință, leitmotivul oglindirii în accepția unei modernități esențiale, a reinterpretării mitului narcisic, fecund pentru artă (catastrofic pentru morală). "OGLINDIREA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Polirom, Iași, 2010. Murgu, N.; Isărescu, M., Aurul - mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012. Nietzsche, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 2012. Nozick, R., Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București,1997. Ortega y Gasset, J., Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Ortega y Gasset, J., Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 1994. Otovescu, D.-co
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Oradea Bihor, Editura Aion, 1999 George-Ștefan COMAN 41 atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință În evoluție, așteptată și dorită de om. Omul reprezintă un lucru ce trebuie depășit, este o punte și nu scop (parabola acrobatului din Așa grăit-a Zarathustra 34). Spre deosebire de Schopenhauer Arthur (1788 1860) care În Lumea ca voință și reprezentare 35 dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției concretizat prin a sublinia că viața este inerentă voinței și voim pentru că voim, voința ne-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Editura Univers, 1974, p.271. George-Ștefan COMAN 41 atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință În evoluție, așteptată și dorită de om. Omul reprezintă un lucru ce trebuie depășit, este o punte și nu scop (parabola acrobatului din Așa grăit-a Zarathustra 34). Spre deosebire de Schopenhauer Arthur (1788 1860) care În Lumea ca voință și reprezentare 35 dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției concretizat prin a sublinia că viața este inerentă voinței și voim pentru că voim, voința ne-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Giacomo Leopardi (1798-1837) scrie: „De multe ori, ba chiar cel mai adesea, dorința de glorie este luată drept dragoste de patrie. De pildă, pe seama acesteia din urmă este pusă neclintirea grecilor la Termopile[...]. Marele imbold al popoarelor 34Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 35 Schopenhauer Arthur, Lumea ca voință și reprezentare, Iași, Editura Moldova, 1995. 36Bertrand de Jouvenel, Progresul În om, București, Editura Politică, 1972, p.55. Creativitate și progres tehnic 42 antice era pe de o parte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
99. Nicolae V., D. L. Constantin, I. Grădinaru Previziune și orientare economică, București, Editura Economică, 1998. 100. Nicolae Valentin, Dumitrache Caracota, Daniela Luminița Constantin, Cornelia Pârlog, Ilie Grădinaru, Vasilica Slăvescu, Valerian Tobultoc, Previziune macroeconomică, București, ASE, 2005. 101. Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 102. Nietzsche Friedrich, Voința de putere, Oradea Bihor, Editura Aion, 1999. 103. Osborn, Alex F., Créativité. L'imagination créative, Bordas, Paris, 1988. 104. Pahl, G., Beitz, W, Engineering Design, London, Design Council, 1996. 105. Pârlog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
99. Nicolae V., D. L. Constantin, I. Grădinaru Previziune și orientare economică, București, Editura Economică, 1998. 100. Nicolae Valentin, Dumitrache Caracota, Daniela Luminița Constantin, Cornelia Pârlog, Ilie Grădinaru, Vasilica Slăvescu, Valerian Tobultoc, Previziune macroeconomică, București, ASE, 2005. 101. Nietzsche Friedrich, Așa grăit-a Zarathustra, București, Edinter, 1991. 102. Nietzsche Friedrich, Voința de putere, Oradea Bihor, Editura Aion, 1999. 103. Osborn, Alex F., Créativité. L'imagination créative, Bordas, Paris, 1988. 104. Pahl, G., Beitz, W, Engineering Design, London, Design Council, 1996. 105. Pârlog
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a ajunge la o simbioză mentală cu obiectul cercetării. Dilthey repeta mereu că sursele filologice sau de altă natură sînt indispensabile pentru înțelegerea istoriei". Context în care Virgil Nemoianu își afirmă regretul, unul în apropierea resentimentului, că autorul lui Așa grăit-a Zarathustra a fost adoptat drept călăuză socio-istorică și nu autorul Esenței filosofiei, asigurîndu-se astfel cale liberă antiformalismului. Sînt numeroși filosofi și literați care cred cu tărie în nevoia de frumos. În argumentația etalată în favoarea formalismului estetic apelează la unul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
recepta opera unui creator. Pentru a-și conserva și, mai mult, pentru a-și verifica tabla propriilor valori, orice cultură pune în funcțiune un mecanism quasicibernetic de autoreglare, de reevaluare a mai tuturor valorilor, vorba celui ce-a scris Așa grăit-a Zarathustra. E drept că, la nivelul culturilor mici (despre a căror tragedie scria Cioran, în 1936, în Schimbarea la față a României), descoperim reflexe compensatorii cum ar fi, poate cel mai întîlnit, mitizarea (mai e nevoie să spunem că
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Asia istorică e mai degrabă rezervorul pasiv din care se alimentează reconstrucția trecutului noii Europe. Mai ales în acești ani germanici, deși orientalist, e mai greu să ni-l închipuim pe Wikander interesat de Asia interioară, replicând în răspăr: „Așa grăit-a Hafiz din Șiraz sau Zarathustra, dar nu din Sils-Maria sau de la Weimar, ci din Badakșan”. Din acest punct de vedere, distanța față de Eliade e destul de mare. Despre Asia istorică va începe să scrie abia după război, mai ales despre
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sufletească și trupească, cum este datoria cea foarte grea și cu multă grijă a preoției: a scoate ca un păstor ales, oile cele cuvântătoare, de la lupii cei nevăzuți, și a le povățui în tot chipul dintru întuneric la lumină» Așa grăit-a Andrei Bârseanu în lucrarea sa «Școlile din Brașov» La Făgăraș ia naștere în 1657, cu un scop total diferit, din păcate, școala principesei văduve a lui Gheorghe Rakoci, Susana Lorantfy. Ca să înțelegem rostul acestei instituții, trebuie să pomenim de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
STAGIUNE LA FILARMONICĂ Concertul simfonic extraordinar de vineri, 23 septembrie 2005, a marcat deschiderea celei de a 100-a stagiuni a Filarmonicii „Moldova” din Iași și a cuprins, în integralitatea sa, numai lucrări de Richard Strauss: 1) Poemul simfonic Așa grăit-a Zarathustra, op.30; 2) Suită din opera Cavalerul rozelor; 3) Poemul simfonic Till Eulenspiegel, op.28. Cine este de specialitate și vede acest program își dă seama de dificultatea interpretativă propusă de experimentatul Alexandru Lăscae. Fiecare din aceste puncte
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
patristică și la tradiția monastică ascetică: Metoda rugăciunii lăuntrice sau a minții, cunoscută sub numele de isihasm, ține de tradiția ascetică a Bisericii de Răsărit și urcă, fără îndoială, la o antichitate îndepărtată. Trecându-se de la dascăl la ucenic pe cale grăită, prin pildă și îndrumare duhovnicească, această învățătură a rugăciunii lăuntrice nu a fost fixată în scris decât la începutul veacului XI, într-un tratat atribuit Sfântului Simeon Noul Teolog. Mai târziu, ea a fost tema unor scrieri deosebite ale lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lui Paul Claudel, nu fără multiple trimiteri la oracularul nietzscheean, îl exprimă versurile ulterioare, din Imn (1974), Cartea zilelor (1975), Cartea nopților (1977), Recitativ (1980), Relief (1981) ș.a. Traducătoare din Paul Claudel (Cinci mari ode) și din Friedrich Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), T. cultivă simfonismul psaltic îmbibat de aluzii mitologice și religioase, călătorind în timp și în geografii spirituale unde supraabundența, grandilocvența și poza profetică amenință să sufoce miezul sensibil al viziunilor. Acumularea marilor teme orfic-biblice în recitativul amplu, croit
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
Victor Bârlădeanu, București, 1996 (în colaborare cu Marin Bucur). Traduceri: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, îngr. și pref. Ion Stăvăruș, București, 1975 (în colaborare); Iulia Hasdeu, Versuri, proză, corespondență, îngr. Crina Decuseară-Bocșan, București, 1976 (în colaborare); Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, București, 1991; Paul Claudel, Cinci mari ode - Cinq grandes odes, ed. bilingvă, postfața trad., București, 1994. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, „Culorile complementare”, GL, 1966, 33; M.N. Rusu, „Culorile complementare”, LCF, 1966, 36; Paul Georgescu, Gravitatea actului poetic, VR
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
pot să aibă o altă patrie. Ei sunt cetățeni români cu toate drepturile și, desigur, cu toate obligațiile. Prezentul și viitorul lor sunt strâns legate de dezvoltarea generală a țării, de ridicarea nivelului general de bunăstare a întregului popor. Așa grăit-a Zarathustra de la Scornicești și, în fapt, mi-aș putea încheia reflecțiile în punctul acesta, subliniind că părerea lui Ceaușescu cu privire la apartenența germanilor din Ardeal și Banat este validă și concordă cu realitatea și cu adevărul în aceeași măsură în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]