133 matches
-
să viseze un pic, numai scenarii liniștitoare și fermecate? Să-ntoarcem foaia lui Sábato și să trecem mai departe, convinși că în somn nu ne poate face nimeni nici un rău, ascultând de învățătura zurlie a unuia dintre înțelepții din Așa grăit-a...: „Nu-i lucru neînsemnat să știi să dormi: spre-a reuși, este nevoie să stai treaz o zi întreagă“? Alegorie și demonstrație Ana-Maria Onisei Important personaj al cinematografiei mondiale, Pier Paolo Pasolini a provocat dispută și revoltă prin filmele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
aceea de-a revela conținutul ce-l poartă (duce) tonul în sine, însă în sensul în care a fost cugetat acel conținut (Inhalt). Asta însă e cu putință numai prin aceea că tonul ia coloarea spirituală prin care coprinsul celor grăite ajunge la urechea auzitorului cu sensul său cel adevărat, spre a fi primit și simțit ca atare. Numai spiritul simțitor și conștiut totodată poate să rezolve această problemă. Daca așadar în secțiunea întîia a venit la dezvoltarea sa momentul sunetului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a ne trăda simțului intern pur și simplu înțelesul logic al coprinsului, ci el are încă de-a ne sensibiliza intuițiunea aceea pe care neapărat o naște-n noi coprinsul. Transferând prin ton asupra auditorului sufletul dinlăuntru al celor grăite și întrupînd oarecum tonul, el e accentul simbolic. Abia acest accent aparține artei, și dezvoltarea precum și întrebuințarea sa e una din prodatele cele mai esențiale pentru artistul reprezintător. Dominarea liberă asupra lui produce efectele cele mai mari, pentru că aicea artistul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
siguranță blândețea și forța, molateca și aspreța, liniștea și-nfocarea, încetul și repedele, și a face din grai o pictură a cugetărilor. " {EminescuOpXIV 289} consacră viața sa serviciului artei reprezintatoare, a cărei pârghie cea mai însemnată e tocmai tonul vorbei grăite, s-ar cuveni ș-ar trebui să poarte cu onoare urechile sale s-ar trebui ca aceste să fie apriori dispuse de-a nu înțelege numai distincțiunile rude ale sunetelor. E așadar o fericire care nu trebuie taxată tocmai jos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a sensibiliza și prin ton intuițiunea aceea pe care sensul celor vorbite o stârnește în auditor. Pe acest din urmă noi, în împărțirea ce i-am făcut-o părții spețiale, l-am numit accent simbolic. Aicea tonul cu care sânt grăite singuratecele părți ale vorbirei [î]i predau și-i reflectă auditorului intuițiunea ei însăși. Pentru că fiecare simbol se bazează pe o înrudire internă a cugetărei pe de-o parte, a obiectului sensibil pe de alta, astfel încît obiectul provoacă cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stare de bine. Simt cum îmi renasc apetiturile culturale. Deschid la întîmplare Vorträge und Aufsätze a lui Heidegger și cad, în chip uimitor, pe această pagină din Wer ist Nietzsches Zarathustra? : "Către sfârșitul celei de a treia părți din Așa grăit-a Zarathustra, un fragment este intitulat "Convalescentul" (Der Genesende). Convalescentul este Zarathustra. Genesen, "a vindeca", este unul și același cuvânt cu grecescul neomai, nostoV. Înțelesul este: "a se întoarce la sine" (...). "Convalescentul" este cel care se reculege în vederea întoarcerii, pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că-mi pare rău pentru bătrânul Gus. Nu-ți folosește la nimisai cea mai mare și mai groasă lingură din bucătărie daco folosești numa samesteci n aceeași oală veche și mucegăită cu supă care de multă vreme ancetasă fiarbă. Așa grăit-a Bruce Robertson. Oricum, vedem ce mai ie printr-un bar care se deschide dimineață În Leith. O parte a barului e plină de polițai din sediul din Leith. Aceleași reguli se aplică și În cârciumile care se deschid devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
inimă, venerabile Samoilă - răspunse mulțumit Sima-Vodă. — Căci eu te văd cu ochii minții, a căror lumină mai de preț este, pe când ceilalți te văd cu ochii din găvane, în care poate oricând intra câte o suliță - mai zise Samoilă. — Adevărat grăit-ai - spuse Vodă. Dar ia spune-mi, fata ce-o atingi mereu cu toiegelul, fata ta este? — Fiica mea Despina este - spuse moșneagul - și-o scot acuma în lume, socotind că i-a venit vremea când bucuriile pe care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
celelalte și pe urmă Ecce Homo, fiindcă aici vorbește despre ele și dacă nu le-ai citit; n-o să înțelegi... Care erau celelalte? Erau înscrise pe o pagină interioară și mi le-am notat. Am găsit la anticarul meu Așa grăit-a Zarathustra, în românește și încă două în versiune franceză Par delî le bien et le mal și La genealogie de la morale, vechi, galbene, aproape zdrențuite, apărute de mult la Mercure de France. Acest Zarathustra mi-a făcut impresia că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
sânt pe Podul Vechi, în Arcărie, care case sânt între Luca arcariu de peste uliță și locul lui Iamandi, și lângă biserica Armenească”. Asta o aflăm din ispisocul de întărire dat de Grigorie Ghica voievod la 30 mai 1731 (7139). --Drept grăit-ai, boierule, da’ trebuie să iei aminte și la zapisul întocmit de Cârste, feciorul lui Ivan, la 11 aprilie 1740 (7248), în care spune că vinde “o casă aice în târgu în Eși, cu pivniță de piatră ce iaste pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Eși, cu pivniță de piatră ce iaste pe Podul Vechiu, în capul Arcarilor”. --Prietene, umblând eu prin cele “Documente privitoare la Istoria Orașului Iași”, am întâlnit unele care confirmă pe deplin zicala: “La omul sărac nici boii nu trag”! --Adevăr grăit-ai. Da’ spune-mi, unde bați? - m-a întrebat gândul de veghe. --Dacă îți spun, ai să zici că cârtesc împotriva celor sfinte. --Numai să ai dreptate, că nu-i supărare. Ei? --Apoi este vorba de un zapis făcut de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
copiii lor, vând lui Ioniță Arghirie negustor “niște locuri de casă... ce iaste lângă Bărboiu, lângă casa Măricuții, fetii lui Ianachi zlătaru”. --Dacă suntem în vecinătatea Chervăsăriei (Vama domnească n.n), sigur vom întâlni și oameni ce lucrează acolo. --Adevăr grăit-ai, dragule, fiindcă la 10 septembrie 1754 (7263) “Mărina fata lui Lupan, femeia lui Ion cantaragiul ot (de la n.n) Vamă” face o diată în care spune: “făcut-am această... diiată... la neputința bolii mele... la mâna dumisale Stratului pârcălabu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a fost mare vornic al Țării de Jos însă în vremea lui Eremia Movilă voievod. Adică între anii 1595-1606. Asta înseamnă că acea pivniță a aparținut lui Nistor Ureche. E limpede, prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea pivniță, care, fiind în preajma Chervăsăriei, avea mare dever. --Această opreliște
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la America, și ei s-au bătut În Franția și-n Rusia, dar de năzdrăvănii ca ale Pomeanului n-au auzit și nici nu le-au văzut. În schimb, nimeni nu-i tăgăduia istoria cu Întîlnirea cu ungurii zăpezilor și grăitul pe limba lor, că doar neamul ăsta umpluse Pămîntul, dăduseră de ei și la New York, și la Cleveland, și la Chicago ori la Halifax, de ce nu i-ar afla și la Sibir?... Să fie sănătoși, că pe la marginile Ardealului se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mă plătescu de datorii; și neaflîndu-să nime să le cumpere am căzut la dumnealui Ion Buhuș ce-au fost logofăt mare”. Apoi, cum se vede, părinte, și cioclii aveau un staroste și asta nu-i de ici de colo. Adevăr grăit-ai, dar n-ai spus însă cine a fost de față când s-a întocmit zapisul. Merită să spun și acest lucru, pentru că scrie Drăgana: „Și această tocmală s-au făcut denainte dumilorsale boierilor celor mari și altor boiernași de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i trebuie decât camera pentru citit și veceul. Puțin după mine, pleca și ea în treburile ei despre care n-am să aflu nimic. Spre după-amiază, se întorcea ca să adoarmă în clasica poziție a fetusului, cu burta pe Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, o ediție populară cumpărată de la ambulanții care sprijineau zidul Universității. Pe cartea ieftină ea începuse să sublinieze cu pixul pagini întregi, fascinată de tezele anti-egalitariste. Seara la șase, o găsesc acasă doar pe mama, robotind în bucătărie, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
până s-au plinit soma de 260 lei, 4 p(o)t(ronici). Și neavând banii să-i dăm am dat doa dughene cu loc cu tot, carele sânt iarăș(i) în Târgul de Gios, pe Ulița Rusac(ă)”... ― Adevăr grăit-ai, fiule. Asta nu înseamnă, însă, ca să nu punem capăt cislei de astăzi, care, după cum bine vezi, s-a cam lungit. ― Ce-i drept și lui Dumnezeu îi place, sfințite - am răspuns eu, privind la bătrân, pe chipul căruia se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Nordau, începând sfârșitul secolului al XIXlea, perioadă care coincide în mare parte cu desacralizarea artei, a societății, ruperea legăturilor cu divinitatea, situație concentrată în cuvintele filosofului german Friedrich Wilhelm Nietzsche, care chiar dacă exclamă Dumnezeu a murit!<footnote Friedrich Nietzsche, Așa grăita Zarathustra, Ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 1996, p. 68 footnote>, o face juxtapus nostalgiei datorată unei pierderi însemnate, a unei îndepărtări nefirești de divinitate și adaugă: A-i iubi pe oameni de dragul lui Dumnezeu - iată cel mai ales
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
nu are haltă niciunde, ci se călătorește fără zăbavă. Odată cu el și foamea ți se așează colea la ligurică ca la ea acasă și începe să roadă ca un zăvod... Cu alte cuvinte, să ne tragem către casele noastre. Drept grăit-ai și nu am alta de spus decât: pe cai, vere! Dacă tot ai adus vorba de cai, nu strică să-ți amintesc că în susul Copoului, pe drumul Hârlăului, se afla o rohatcă, una din cele 11 despre care am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tablou reprezentând hanul într-o zi obișnuită, când țăranii se întorc de la târg și... poate se opresc pentru câtva timp să cinstească un țoi de rachiu... Atunci, s-o pornim către casă, fiindcă și mâine e o zi, vere. Drept grăit-ai, dragă prietene. Pe mâine! * Peste noapte, cu gândul împăcat că am reușit să colindăm împrejurimile Iașilor și să vorbim de viile care au fost și încă unele din ele mai sunt, am dormit ca un prunc. În zori, când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
adevărate zăpoare de-a lungul istoriei... Și un om ca distinsul domn profesor universitar Ioan Caproșu a strâns în tomuri tot ce a putut găsi, iar noi încercăm să le mai ușurăm povara timpului aducându-le în fața semenilor noștri... Adevăr grăit-ai, vere, dar cam lung. Și unde mai pui că lăutarii ne-au cam scos în afara timpului prezent... Am să încerc să te țin aici în lumea muritorilor, dragă ieșene, și am să-ți reamintesc că via, ca oricare altă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
data asta n-o spus nimic. Privea în pământ și din când în când ofta. „Poate vă dă Dumnezeu și copchii și are cui rămâne gospodăria...” După un timp, însă, nenea Jănel o ridicat ochii către maică-sa și o grăit, ca din altă lume. „Dacă matale, mamă, și cu tata spuneți așa, eu nu mai am ce zice. Fie cum spuneți, și pace.” Din ziua aceea, mătușa Rarița parcă era alta...Toată ziua o vedeai cu Zoița lui Cocostârc. Sușoteau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vehemență Ion Cotman cel tăcut. Badea Ion are dreptate - a intrat în vorbă și Mitruță Ogaș. Cât îi de priceput moș Dumitru și n-o găsit așa repede felul cum să coborâm valea și cum să urcăm dealul. Si voi grăiți. Să știți că faceți păcate vorbind așa despre Hliboceanu - i-a dojenit din nou Ion Cotman, trăgându-și sufletul, pentru că a vorbit prea mult. Mitruță s-a mulțumit să privească cu reproș la Gheorghe și la Alecu. și atât... Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din secolul al XIX-lea. Să ne amintim, de exemplu, de prima versiune din Horla (1886)122 de Maupassant, unde se vorbește despre "succesorul nostru invizibil", sau de metafora nietzscheană a supraomului, evocată în prologul la Also sprach Zarathustra / Așa grăit-a Zarathustra: Omul este ceva ce trebuie depășit. Ce e maimuța pentru om? [...] Așa trebuie să fie și omul pentru Supraom [...]. Cândva ați fost maimuțe"123. 4.1. Mutanți și extratereștri Imaginea mutantului permite SF-ului să exploreze aproape exhaustiv
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Céard, La Nature et les prodiges, Droz, Geneva, 1996. 121 Tr. Ion Doru Brana, în Almanah Anticipația, 1989, rev. Antares, nr. 3, 1999 (LT). 122 Tr. Paul Dinopol, în Antologia nuvelei fantastice, Ed. Univers, 1970 (LT). 123 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Mazăre (LT). 125 Ed. Leda, 2006, tr. Sorin Voinea (LT). 126 Ed. Leda, 2005, tr. Sorin Voinea (LT). 127 În Colecția
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]