387 matches
-
altul, blonduț, înalt, cu părul dat cu gel, în forma unor țepi lungi, drepți, parcă apretați. Nimeni nu are asemenea plăcere. - Și tu cu coafura ta, tip mochetă! Bine! Facem biletele! Iar restul curățăm cartofii, răspunse brunetul. Mariei, o fetiță grăsuță și drăguță, îi picase biletul cu ceapa. Ghinion... pentru ea... - Ai de curățat un kilogram! Ce o să mai plângi! spuse râzând Fernando, băiatul brunet cu frizura modernă. Fără să vrei! - Ceilalți treceți în jurul ligheanelor, la cartofi și morcovi! exclamă o
DESTINE INTERSECTATE PARTEA I de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385036_a_386365]
-
paria și maharajahi sau sud-americană cu sărăntoci și dictatori. Doi lei salariul, nici măcar minim. Între timp observăm că nu se gândește la creșterea valorii leului ca pe vremea lui Carol I când cu doi lei se putea cumpăra o vită grăsuță (nici o aluzie), ci la deprecierea sa accelerată în raport cu euro și mai ales cu dolarul, ceea ce va face ca toate sporurile de venituri pe care nu le poate tăia din motive electorale (guvernul ”meu” de tehnocrați, este totuși guvernul liberalilor, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92867_a_94159]
-
a arăta bine, de a ma simți confortabil, de a fi rezistenți și la un preț accesibil! 1.Am o mare suferință, însă, si, în egală măsură, o mare rugăminte: eu cumpăr mărimea 6 (nu sunt o complexata că sunt grăsuța...pot aduce mărturie o listă lungă de barbati care admira doamnele plinuțe): pentru această mărime nu faceți și ciorapi colorați mai viu sau cu modele. De ce suntem condamnate să purtăm doar maro, gri și negru? Nu e vorba doar de
CE CULOARE ARE UN VIS? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383148_a_384477]
-
H. Bousquet, autorul cărții „Eticheta sexului în Islam”: „Femeia trebuie bătută și pentru aceasta există un număr vast de metode: dacă femeia este slabă, ea trebuie bătută cu un băț; femeile mai voluptoase pot fi lovite cu pumnul, în timp ce cele grăsuțe, cu palma. Astfel, cel care o lovește nu-și provoacă sieși leziuni”. Sunt zguduit de delicatețea și grija pe care acești adevărați filosofi, acești oameni minunați, o acordă năpăstuiților de bărbați deși, ca să fiu sincer, nu prea înțeleg cum de
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă. Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor. - Ascunde-mă tanti cât mai repede, că vine nebunul și mă omoară! Maria o lăsă să intre și încuie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă.Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor.- Ascunde-mă tanti cât mai repede, că vine nebunul și mă omoară!Maria o lăsă să intre și încuie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
intrat Țăpoi, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Județean de Partid. S‑a făcut liniște profundă. Ne vorbește tovarășul Țăpoi, fără a ne stârni prea mult interesul. Din cuvântul lui lipsesc însă obișnuitele glume. Era simpatic Țăpoi! Nu prea înalt, grăsuț, cu părul grizonat, trecut de 50 ani, îmbrăcat îngrijit, chiar impecabil, cu bun gust, purta lucruri de calitate. Când veneam la instruire, îi aduceam toamna o sticlă de țuică bună, câte o sacoșă cu gutui mari și aromate pe care
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
acest paradox: scăldându-ne în Dunăre, înotăm de fapt în Tibru. — Din păcate - oftă doamna Potoțki - râurile noastre nu comunică și au debit mic. Nu poți înota de pești. Tăcură câteva clipe. Pe sofa, pe bibliotecă, pe șemineu, pe genunchii grăsuți ai lui Metodiu, pe decolteul doamnei se lăsă tăcerea. — O, cum am uitat! - tresări doamna Potoțki. Cu ce să vă servesc? O dulceață, un gem, o cafea, o..., dacă îndrăznesc, votkă? — Cel mult un gem - răspunse cu amabilitate Metodiu. Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se întâmplă ceea ce se-ntâmplă pe la 17 ani: trupul fetei o luă înaintea lecturilor. Amada crescu, se împlini, arătând ca proaspăt scoasă de sub tipar, o mândrețe de fată. Dar ei nu-i păsa de asta: citea înainte. într-o seară, grăsuța și veșnic înlăcrimata sa mamă o luă deoparte și cu vorbe femeiești, mai pe ocolite, mai de-a dreptul, îi dădu de înțeles că ar fi bune și cărțile la ceva, dar ele rămân oricum niște substitute; că datoria femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
arătoasă, porni în galop chiuind și, cu destulă precizie pentru starea în care se afla, aruncă șomoiogul aprins pe acoperișul de trestie al casei. întoarse iapa și intră în curte cu sabia scoasă. Din tinda casei țâșni o femeie despletită, grăsuță numai în cămașă. Atamanul voi să se repeadă spre ea, dar deodată încremeni. încremeni și femeia uitându-se la el. — Vasia, tu ești? - bâigui ea. V-ați și întors? Apoi, ca printr-un vis urât auzi glasul nevestei sale: — Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în celălalt colț al camerei. — Vino și vezi, îmi spuse el, cu capul întors spre mine și chemându-mă cu mâna întinsă în spate. Uită-te numai la oroarea asta. Îmi arăta un copil gol care susținea cu mânuța lui grăsuță un candelabru uriaș. E cumplit să-ți imaginezi în ce dispoziție idioată erau cei care au executat asemenea lucrare și e și mai cumplit să te gândești la cei care au putut-o cumpăra. Nu, dragul meu, ia privește (mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
făcură prezentările, intrară în laboratorul de chimie al școlii. Inspectorul fu nevoit să suporte din nou zâmbetele femeii și privirile insinuante pe care aceasta i le arunca Ilenei. Ce vă trebuie, domnule? întrebă profesoara de chimie. Era o femeie mărunțică, grăsuță și cu o voce pătrunzătoare. Deformație profesională, își spuse Cristian, trebuie să o audă copiii când vorbește. Se mișca repede prin laborator scoțând un microscop mare din dulap și așezându-l pe catedră. Un vas Petri și un bisturiu deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bună. Mă dezbrăcai și-mi dusei hainele mai aproape de foc. Miros de lemn, de lână nespălată și de ars, firicele de fum. Mâncarăm bine, fără să ne facem griji în legătură cu bunele maniere. Părintele Lurant avea niște mâini mari, fără păr, grăsuțe și cu o piele delicată, unghii fără crăpături. Mesteca mult și cu atenție tot ceea ce băga în gură, bea vinul cu ochii închiși. Terminarăm tot. Nu rămase nici o bucățică, nici o frimitură, iar farfuriile străluceau. Curățenie pe masă. Burta plină. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a aranjat tot al meu cu o echipă de muncitori de la firma noastră, cu Nicu Ciot, Nicu ăsta lucrează și la facultatea particulară a Maestrului, și la noi, că doar suntem în capitalism... Am intrat la teatru, eram o provincială grăsuță, îmbrăcată în rochii tricotate de mama, tata a fost fericit, pentru el mi-am păstrat numele de Buzescu, n-am luat numele Maestrului, poate suna mai bine Loredana Iacob, dar n-am vrut, pentru tata, Dumnezeu să-l ierte!, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
plecăm, nu plecăm acasă/ Până nu ne câștigăm libertatea noastră!, așa strigau oamenii, erau flămânzi, erau disperați, tinerilor nu le păsa, erau în față, vânătorii au început să tragă în mulțime, unul târa prin praf și fum o femeie frumoasă, grăsuță... Și eu eram vânător, dar târam spre pat o femeie goală, cu bretonul în formă de V, ea se smulgea din mâinile mele, dansa ca o argentiniană, plină de pasiune, eu o țineam iar în brațe... Apoi, după tango, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ascultat conversația, am tăcut și am răbdat, nu i-am reproșat niciodată nimic, îl știam pe Ion, ziarist și prieten de familie, îți sună bine, nu?, venea des pe la noi, cum să-l iubești pe ăla, mic, gras, chelie, mâini grăsuțe și scurte, cum să nu poți trăi fără ăla? Cum să adune mâinile alea ale lui, durdulii, pletele ei șatene? Cum femeile astea, Rita și Vichi, femei pentru care am lăsat ce-am avut mai bun în viață? — Despre Ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
s-a stins. Elegant până la cochetărie, darnic, vesel, era, ca regizor, din spița celor care, ca și Moni Ghelerter, știa să facă o distribuție care să joace singură. Nu era curajos, deși, când a distribuit-o pe Coca Andronescu, destul de grăsuță și nu tocmai tinerică, în rolul Caterinei din Scorpia îmblânzită, și pe Fotino, trecut binișor, în cel al lui Petrucchio, cred că a dat dovadă de curaj, chiar dacă a contat pe un succes de casă grație celor doi mari actori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
aici, strigă el, ce dracu’ e asta? Ce înseamnă asta, să năvăliți așa aici? Spune-i, am zis. Becker apucă gulerul pijamalei de mătase a lui Lange și îl răsuci în jurul gâtului său scurt și gros: — Triunghiul roz te paște, grăsuțul meu, zise el. Un triunghi roz și închisoarea, dacă scrisorile către Kindermann, prietenul tău care mângâie cururi, au ceva de zis. Lange îndepărtă mâna lui Becker de la gâtul său și îl privi cu amărăciune la el: — Nu știu despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ea, și noi, am stat după curs, la o interpretate a testelor noastre de personalitate...așa cum, teoretic ne-a învățat să facem pentru elevi. Dacă prima mea reacție când am văzut-o în fața clasei a fost: “Doamne, și eu sunt grăsuță, nu vreau să ajung așa!”, la final mă gândeam: „Cui îi mai pasă cât cântărește blonda?” Frumusețea... e dincolo de oglidă! Dar câtă răbdare și suferință îndură un om care duce cu el o astfel de zestre genetică, de obezitate morbidă
DESPRE FRUMUSEŢE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361315_a_362644]
-
1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Povestiri din cartierul Black & White Se spune, din vechime că sultana Hurem ar fi pus să-l sugrume pe Ibrahim pașa, că prea era fălos. Asta, după un sfat de taină cu grăsuța Oana ot Barlad, unul Gabriel -beg Hysterios, alți doi răi sfetnici, Dg Bali din Roman, Edy Murphy, ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În zadar doctorul Yakub îi făcuse două operații de
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
Era o tânără simpatică, nu prea înaltă, la un metru șaizeci și cinci - șaizeci și opt, nu mai mult, șatenă, cu sânii mari, ochii albaștri, un pic bulbucați, părul negru, lung până în dreptul umerilor. Nu puteai spune că-i slăbuță, dar nici grăsuță nu era. Apărea ca oricare femeie matură, chiar dacă nu avea decât douăzeci și șase ani. Îi stătea bine cum era și avea și un chip simpatic, chiar dacă nu o puteai considera o frumusețe. Și ochelarii cu ramă fină, metalică ce
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
și apăru imediat cu autoturismul său la locul de întâlnire. Am plecat împreună spre casă. În fața casei, ne aștepta o femeie de peste cincizeci de ani, corpolentă, cu ten măsliniu și un păr lung, lins, vopsit negru-albăstrui. O însoțea un tânăr grăsuț, cu trăsături ce marcau evident retard intelectual. Femeia se prezentă cu tupeu, ca doctor stomatolog într-o comună din jurul Bucureștiului, unde zicea că și locuiește, împreună cu fiul său. Așa ni se mai risipiră și nouă puțin îndoielile apărute în gândurile
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
fi fost odată, nu suportă nici un miros din zonă, are ce are cu restaurantele cu profil indian, chiar lângă ăsta pescăresc este unul, intrăm, doar o masă ocupată din cele vreo opt în total, cu doi bărbați negricioși, tineri și grăsuți, unul la tejghea altul la bucătăria aflată în spate, cu mustăcioară ca Raj Kapoor-ul copilăriei mele din “Vagabondul”, cu muzică indiană în surdină venită de la un televizor de deasupra barului, dar în local nu se servea alcool, alte sticle cu
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
expoziție de pictură modernă. Pe scurt, au venit cu moșternirea acasă, au căutat un loc potrivit în salon și le-au fixat pe perete, puteați să vedeți ce tablouri frumoase, un nud absolut în pielea goală, cu o femeie destul de grăsuță, dar simpatică și un portret de bătrân, dar ce portret, ce ochi, ce expresie teribilă... Capodopere! Dacă credeți că cu asta s-a terminat, greșiți. A venit o vecină, nu are importanță cine, să zicem că madam Brodiciche din Odesa
POVESTE NETERMINATĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367420_a_368749]
-
era un tip la vreo 52-54 de ani, brunet, cu un păr negru ca pana corbului, creț și bogat. Nasul, borcănat, devenise, după un sfert de rachie, mare cât o cartoafă și roșu ca o sfeclă. Era mai robust, chiar grăsuț în comparație cu Vasile, care era un sfrijit de pistruiat cu buzele vineții. Deși era mai mare de ani decât Ion, Vasile arăta totuși mai tânăr, datorită tocmai construcției lui scheletice. Au ajuns cam la jumătatea adâncimii gropii și rachiul era aproape
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]