611 matches
-
toamna vine pe cărare frunze se aștern pe vale trec furnici pe drum grăbite cuiburile-s părăsite. doar în pod e mare larmă curătenie-i de toamnă șoricei sunt la tot pasul cu mătura și fărașul. altii rânduiesc pe loc nuci, grăunțe , lemn de foc , strâng de toate de tot felul pentru când o veni gerul. așează pe umerașe din lână-albă paltonașe papucei și ciorăpei căciulițe, botoșei. toți muncesc , nu-i loc de stat mâncare și-au adunat du-te vino e
POEM DE TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360788_a_362117]
-
față de care pare și abil și avantajat, dar lăsându-se purtat de cal cu năravurile căpătate de la cei care l-au călărit înainte, sau de la cei care-l hrănesc în grajd. Și-l hrănesc bine, nărăvindu-l în continuare cu grăunțe adunate din punerea la cotizare oneroasă a județelor pe care le-au luat în stăpânire... Din păcate, în loc să-și dea palme șieși, și-un picior rapid în fundul ministrului de externe care l-a compromis, el biciuia către alții. Și tot
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
a spus „să nu ia seama la comuniști că ăștia distrug țara” - apărea în cadrul procesului intentat foștilor membri ai CPEx Ion Dincă, celebrul „Dincă-te-leagă” cum l-au poreclit colectiviștii încătușați și târâți în justiție de el pentru un buzunar de grăunțe sau doi știuleți de porumb, pe care ei își permiteau să-i ia din „bunul comun - proprietate colectivă”, numai fiindcă-i vedeau pe „tovarăși” cum luau cu duiumul și cum li se duceau produse acasă cu microbuzele. Acest om care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
a spus „să nu ia seama la comuniști că ăștia distrug țara” - apărea în cadrul procesului intentat foștilor membri ai CPEx Ion Dincă, celebrul „Dincă-te-leagă” cum l-au poreclit colectiviștii încătușați și târâți în justiție de el pentru un buzunar de grăunțe sau doi știuleți de porumb, pe care ei își permiteau să-i ia din „bunul comun - proprietate colectivă”, numai fiindcă-i vedeau pe „tovarăși” cum luau cu duiumul și cum li se duceau produse acasă cu microbuzele.Acest om care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
în care te-ai decide să pleci “lelea”, etc. Poți să ocolești lacul pe lângă liziera codrilor care coboară până la el, te poți desprinde de pontoane pentru a mângâia sau prinde peștii care sar pentru a-i prinde, le poți da grăunțe sau fărâmituri de pâine, corn sau ce ai la îndemână, poți pescui în locuri special amenajate, te cațeri pe stânci care aici în America, în afara celor de la ocean care sunt țuguiate, cu forme ascuțite, necizelate, cele din zonele premontane sunt
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
pe Fetița la ciurdă și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată inspecta întreaga fermă, observa dacă sunt probleme ce trebuiesc
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
ținea loc de magazie și unde aveam două damigene cu vin, o cunună de ceapă, un borcan cu murături și un bidon cu varză murată, câteva bucăți de telemea într‑un borcan, o cutie cu boabe de grâu și câteva grăunțe pe un fund de sac. Două sticle de jumătate de litru de ulei neîncepute și două pachete de zahăr completau „stocul” de alimente. Pe un raft improvizat erau câteva borcane de zarzavat, două cutii cu ceva mălai și puțină făină
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de culcare. A
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
confirmare a unor astfel de presupuneri? - Nu. Mi-ar fi plăcut să lucrez ca ofițer de informații. Este o meserie frumoasă și onorabilă că dealtfel, toate celelalte. Subtitlul trebuie să inducă cititorului faptul că această carte este doar un mic grăunțe din ceea ce înseamnă serviciile de informații și activitatea acestora. Și că există posibilitatea că autorul să mai greșească din când în când, datorită gradului înalt de secretizare al informațiilor cu care lucrează. - Am înțeles că ai anumite nemulțumiri cu privire la prestația
PUTEREA DIN UMBRA O CARTE DOCUMENT DESPRE CUM SE SCRIE ISTORIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349610_a_350939]
-
gras și voinic care era sacrificat de Ignat. Eu fugeam să nu-l aud guițând, dar după ce-l pârleau cu paie și îl spălău bine, venem și așteptăm să-mi dea bășica să o umflu și să o umplu cu grăunțe să sune frumos. Îi aducem mami toți pisoii sau cățeii aruncați sau rătăciți pe drum. Pisicile nu erau pasiunea mea. Nu mă omorâm după ele. Ele sunt egoiste și materialiste și te trădează la prima ocazie... În schimb nu există
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25 lei pensie. Ce să fac cu acești bani? Dacă nu aș mai crește câteva orătănii prin curte nu am avea nici ce mânca, dar și la acestea le trebuiesc grăunțe. Cât o mai putea tatăl tău să meargă la brigadă, ne-om mai descurca, apoi Dumnezeu cu mila sa. - Lasă că vă mai ajut și eu cu bani, nu am să vă las de izbeliște. - Cât, mamă? Până te măriți
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor - ars de rugină Greierul ieșind sub cerul senin: cri! cri! - sus luceafărul Floare-de-colț în vârful Rarăului - sfântă cocardă Soți muzicieni - ea zilnic cu trompeta el cu trombonul În jurul raței - o mână de grăunțe stelele-n unde Cad castanele - greierașul se teme de-un asasinat Corbu-n travesti cântând ca turturica - sosesc vulturii Urme pe prispă hoțul furând umbrela - toamnă târzie Sosesc berzele vin din sud cu prunci în cioc - teroare în sat Frunză galbenă
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
casă să ia alimente și să vadă ce se mai întâmplă cu familia. Lăsa căruța la socri în curte și cum erau doar treizeci de metri distanță, intra în casă pe furiș să ia alimente sau apă pentru noi și grăunțe pentru cai. Primar era un croitor care de fapt copilărise cu părinții mei și chiar erau prieteni de familie, dar cum intrase în partid și din croitor de pantaloni a ajuns ditamai primarul, era în interesul lui să colectivizeze întreaga
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și nevătămat! Mare-i mila Celui de Sus! Tata povestea o situație comică de prin anii 1947, anul foametei în Moldova. Luându-l ca tovaraș pe proaspătul lui cumnat, pe Iacob, s-au pregătit să meargă în Banat, să cumpere grăunțe de porumb. În Banat nu era foamete în acel an. Au pregătit vreo treizeci de saci goi, au pus toți sacii într-unul singur, să fie mai ușor de dus. Trebuiau să plece tare în zori la tren, aveau de
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
stânga, și s-a oprit undeva în pantă. Tata și unchețul au luat-o la fuga, pe intuneric, la gară. Au prins trenul în ultimul moment. Au călătorit spre Banat, până la Lugoj, au reușit să cumpere treizeci de saci de grăunțe, i-au adus acasă, după multe peripeții. A treia zi, s-au trezit chemați la miliție. N-aveau nimic de declarat acolo, doar au fost atenționați să nu vândă la speculă grăunțele aduse din Banat. O altă întâmplare de groază
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Fetița la ciurdă și la întoarcere de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile cu apă proaspătă la păsări și la măgăruș ulucul. Le arunca câte un pumn de grăunțe la păsări, un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată inspecta întreaga fermă, observa dacă sunt probleme
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
casă să ia alimente și să vadă ce se mai întâmplă cu familia. Lăsa căruța la socri în curte și cum erau doar treizeci de metri distanță, intra în casă pe furiș să ia alimente sau apă pentru noi și grăunțe pentru cai. Primar era un croitor care de fapt copilărise cu părinții mei și chiar erau prieteni de familie, dar cum intrase în partid și din croitor de pantaloni a ajuns ditamai primarul, era în interesul lui să colectivizeze întreaga
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
nostru, ascultă rugăciunea robilor Tăi, si nu dă pierzării turmă Ta, în mâinile vrăjmașilor Tăi care ne urăsc pe noi, zicând: Unde este Dumnezeul vostru? Tu esti Dumnezeul nostru, Care ai poruncit Apostolilor Tăi, zicând: De aveți credință că un grăunțe de muștar, nu vă îndoiți a zice muntelui acestuia, Ridica-te și te aruncă în mare, si va fi vouă. Și, acum nu pentru noi, Doamne, nici nouă, ci numelui Tău cel sfânt dă-i slavă." Și acestea zicând el
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
trăiam pe vremurile alea, și-acuma tot doctor veterinar eram. Da´ comuniștii își băteau joc de zootehnie! N-aveam ce da de mâncare la animale. Ca să se poată ține pe picioare, le dădeam injecții cu calciu! Injecții în picioare, nu grăunțe sau fân să mănânce!... Când am fost criticat în ședința de partid de la C.A.P. că n-am grijă de vaci, m-am enervat și le-am zis-o de la obraz: Păi, voi ce credeți, mă?! Că așa cresc vițeii
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței unde eram eu cocoțat se vedeau tiribombe viu colorate așteptând clienții. Erau tot felul de corturi având pânza colorată în culori
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
gras și voinic care era sacrificat de Ignat. Eu fugeam să nu-l aud guițând, dar după ce-l pârleau cu paie și îl spălău bine, venem și așteptăm să-mi dea bășica să o umflu și să o umplu cu grăunțe să sune frumos. Îi aducem mami toți pisoii sau cățeii aruncați sau rătăciți pe drum. Pisicile nu erau pasiunea mea. Nu mă omorâm după ele. Ele sunt egoiste și materialiste și te trădează la prima ocazie... În schimb nu există
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]