4,800 matches
-
zgârcit, A-nțeles cine-s străinii Ce la grajd i-a găzduit. Și cu lacrimi de durere, Către iesle alergând Iertare-ncepu a cere De la Blândul său Stăpân Și încă spunând acestea Bătrânul ce povestea Lacrimile-i udau fața Și graiul îi tremura. Voind noi să ne mai spună De-acolo ce s-a-ntâmplat El ne-a zis c-o să mai vină Și în următorii ani. Și mergând el către poartă Îi urmarăm toți tacând, Iar el arătă cu mâna
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1481633999.html [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
coboară tainic gândul de unde țișnesc lumină și sevele necuvintele poemelor închise cu o vraja căci scris mi-este și cred că mi-e scris să nu-l scriu să nu-l spun să nu-l strig altfel îmi voi pierde graiul și lira și viețile viitoare Martor tăcut rămân pentru voi și-mi dau cuvântul de poet ... Citește mai mult DestinMai am un versși-l port din veacuriîn el e Esențaunde abia coboarătainic gândulde unde țișnesclumina și sevelenecuvintele poemelorînchise cu o vrajăcăci
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne exprimăm prețuirea și respectul față de toți cei care de-a lungul timpului au gândit și au simțit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea și îmbogățirea ei, pentru
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Radio Vocea României”(colaborator), în cadrul emisiunilor “rclubxxl - mărimi excepționale, oameni excepționali, “Universul satului românesc” etc. VOLUME PUBLICATE: în curs de apariție. ALTE ACTIVITĂȚI LITERARE: postat pe site-urile: “cititor de proza”, “Tinerii scriitori”, “Rețeaua literară” “citesteasta.ro”, “Cronopedia”, “Însemne culturale”, “Grai românesc” și diverse grupuri și cenacluri literare, poezie si proză scurtă. CONCURSURI: - Concursul de Poezie ''Peregrinări'' 2013- Centrul de Excelență Dublin, ediția a II-a, cu poezia “Eminescului - rege al poeziei”, publicată în Cartea Concursului, paginile 179-180; - Concursul de proză
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
cais” - versuri Mariana Chirtoacăde, interpretată de o mai veche cunoștință, soplista - Claudia Mariana Filipescu, câștigătoarea Premiului Special la Festivalul de Romanțe „Roze pe Bega” - Timișoara 2014. „Se zămislește o nouă melodie” - compozitoarea Larisa Coropcean, care a și cântat-o în grai dulce moldovenesc (de dincolo de Prut), versuri Zigmund Tauberg ne-a adus aminte de valsul lent ce însuflețește dansatorii, iar ascultătorii au răsplătit cu aplauze prestația ei. Compoziția „Și dacă” - Dumitru Buzoianu, versuri: Mihai Eminescu - cântată de Cristina Neacșu ne-a
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
care s-au călugărit, băutura purtând numele abației lor. Berea era folositoare pe atunci pentru călugări în timpul perioadelor de post, prin elementele nutritive pe care le conține. Rețeta berii s-a transmis vreme de aproape un mileniu doar prin viu grai, fiind cunoscută numai de călugări; abia în 1956 a fost scrisă pentru prima dată. Găsești toate aceste sortimente de băuturi alcoolice la magazinul Liquor Store din Brașov, Str. 15 Noiembrie nr. 34, deschis Non Stop.
5 povești din spatele a 5 branduri de băuturi by http://www.zilesinopti.ro/articole/14455/5-povesti-din-spatele-a-5-branduri-de-bauturi [Corola-blog/BlogPost/100639_a_101931]
-
CĂ TRĂIEȘTI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 573 din 26 iulie 2012 Toate Articolele Autorului E vara... Soarele râde cu mai multă poftă pe cerul azuriu, care îmi inundă sufletul cu străluciri de tinerețe. Rândunele ciripesc în graiul lor plin de candoare, trezindu-mi sufletul din tăcutele visuri. Cireșii s-au înroșit de dragostea pe care o poartă albastrului cerului... un cer cu vise colorate de asfințitul dorințelor. Cireșele apetisante mă duc cu gândul la cireșul din curtea
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vara_i_acolo_unde_simti_ca_traiesti_elena_lavinia_niculicea_1343310144.html [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
noapte. Această mărturisire am mai făcut-o și în alte scrieri de ale mele... Nu mă satur să vorbesc despre ei. Încerc să inventez cuvinte care să exprime dragostea și bucuria ce o simt când sunt în preajma florilor. Rămân fără grai în fața frumuseții cu care Dumnezeu le-a înveșmântat... o bogăție de culori, de arome, de forme, ce-ți fură privirea într-o secundă și te fac să te simți o umilă creatură, ce pălește în fața ingeniozității naturii. Curtea casei este
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vara_i_acolo_unde_simti_ca_traiesti_elena_lavinia_niculicea_1343310144.html [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
se împlinesc douăzeci de ani de existență a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei, ca un dar duhovnicesc de Crăciun, din partea protagoniștilor ei, adică a Înalpreasfințitului Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei și a doamnei Profesoară de limbă, grai și cuget românesc Luminița Cornea - care a purtat un viu, folositor și binecuvântat dialog duhovnicesc cu Arhiereul demn și destoinic ori pilduitor Ioan al Munților - care s-a născut la 16 noiembrie anul 1951, în localitatea Pietrani, județul Bihor, fiind
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
în suflet explicații deosebite în legătură cu diverse periscope din Sfintele Evanghelii ori sfaturi sau îndemnuri referitoare la diverse situații de natură duhovnicească și bisericească” - după cum afirmă autoarea, Doamna Profesoară Luminița Cornea, din municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna - care este profesoară de grai și limbă românească, după cum îi plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt aproape sigur că personajul vă este cunoscut: E cel care deschide gura și vorbește, vorbește, vorbește... Treptat, vorbăria i se poate preface în mieunat, chițcăit, țârâit, lătrat, schelălăit, răget și în alte graiuri ale dobitoacelor. Ce îl împinge să toarne cuvinte cu vadra când n-are nimic de zis? Poate cerul negru al golului lăuntric! Sau poate că un demon al trăcănelii îl mână să înșire verzi și uscate despre toate cele. Dar
DESCHIDE GURA ŞI VORBEŞTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1488063401.html [Corola-blog/BlogPost/368359_a_369688]
-
sunt foarte vechi. Eu, dacă ați observat, aleg întotdeauna numai colindele care sunt străbune. De această dată, propun două colinde din zona Maramureș, de dincolo de Tisa, din Ucraina, unde sunt o grămadă de maramureșeni care și-au păstrat cu sfințenie graiul, obiceiul, portul și felul de a fi. I-am cunoscut prima dată în '90 și am fost din nou în această vară la ei. Am ales "La mijlocu' cerului" ca titlu de disc pentru că este extraordinar colindul, iar la un
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe deplin terminat decât atunci, când neamul românesc, în întregimea lui, va fi una, va alcătui o societate, fără bariere și fără granițe despărțitoare pe întreg teritoriul, pe care se împrăștie azi graiul românesc. Ca și istoria, harta noastră, este neisprăvită, înjumătățita abia și este încă în așteptarea statornicirii a celor de pe urmă contururi adevărate și naturale ale ei. Harta noastră, care este desigur adevăratul substrat organic al sufletului nostru etnic, este oprită
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ndestin_secret_dona_tudor_1333601752.html [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
limbă străină. De la primele fraze, ascultând ce zicea tălmaciul, i se păru că aude ceva frumos, ceva interesant, ceva care exista deja demult în inima și în gândurile ei, sentimente pe care nu reușea până atunci să le exprime în grai obișnuit. Asculta cu aviditate despre un Mântuitor, despre un Dumnezeu milos, despre iubire și despre învierea lui Isus Hristos. Toate aceste discuții o captivară. Plecă din piață cu sufletul mulțumit de aceste cuvinte mângâietoare pentru inima ei. A doua zi, în timp ce
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în paza
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
din Episcopie și, în special, a preoților. Este o carte de care aveam nevoie stringentă în această perioadă când Creștinismul, în general, trece prin momente de secularizare, fenomen de care nu este scutită nici Ortodoxia. (Cf. Andrei Fărcaș - http://www.graiul.ro/2016/ 01/22/o-lucrare-exhaustiva-despre-ortodoxia-maramureseana/ - 22.01.2016/09.03.2016). * Cea de-a două lucrare a ieșit de sub tipar, tot la sfârșitul anului trecut, și este vorba de monografia mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Maramureșului și Sătmarului, o carte-album
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
mare comoară, este fondul de aur al spiritualitatii unui neam, pe care trebuie să-l păstreze cu sfințenie pentru a nu pieri. Se spune pe bună dreptate că un popor există atâta timp cât își vorbește limba. Popoarele care și-au pierdut graiul au dispărut. Dovadă sunt cele peste 100 de popoare mici din Rusia care, pierzându-și limba și scrisul, au dispărut, s-au topit în acest babilon cu numele „rosiane”. Dovezi sunt și marea parte a aromânilor din jurul României, care din cauza
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
astăzi. Au fost diferite încercări de a fundamenta „științific” existența limbii moldovenești. Una din aceste „opere științifice” este și scandalosul „dicționar moldovenesc-românesc” al lui V. Stati. În „cuvântelnicul” lui Stati totul e inversat. De exemplu, țăranul nostru, spunând în frumosul grai moldovenesc al limbii române: „Am mâncat colțunași cu cartofi și am băut un pahar de vin roșu”, va trebui să spună în „limba moldovenească” a lui Stati: „Am hălit haidamaci cu chelea cu handraburci șî am chilit pe gîtireadză o
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
de vin roșu”, va trebui să spună în „limba moldovenească” a lui Stati: „Am hălit haidamaci cu chelea cu handraburci șî am chilit pe gîtireadză o haleaucă de preamoi”. Cum vă place domnilor? Ce s-ar alege atunci din viul grai moldovenesc dacă oamenii din satele noastre vor începe să vorbească după „dicționarul lui Stati”? Lacheii Kremlinului împing cu înverșunare ideea așa zisei „limbi moldovenești”, iar pe a lor (rusa - n.n.) o iau sub protecție de stat. Președintele Rusiei, V. Putin
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
nu mai e timp de profunzime, Emoțiile par că nu contează În oameni, femecați cu sărbezime, Si poezii care, cumva, nu mai vibrează: * Unde ești, miorița dragă, laie, Ce mă-nvățai cuvântul „bucălaie”, Unde-ați fugit, luceferi din trecut, Lăsând graiul din cărți aproape mut? Unde e floare-albastră a iubirii, Si odele lui Voiculescu, mântuirii, Si mucegaiul lui Arghezi din Baudelaire... Ah, binele și răul lui Voltaire! Dacă se mai vedea lumină în Stănescu Și deseori în cel ce-a fost
SUNTEM IAR EPIGONI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470341848.html [Corola-blog/BlogPost/350013_a_351342]
-
nimic desuet, de fericire gravă, profundă, greu de înțeles din afară dar firească pentru acei oameni exilați de atâta vreme printre străini, fără a se fi mișcat de la casele lor. Suficiența, aroganța, neputința de-a înțelege ce înseamnă interzicerea rostirii graiului părintesc, blazarea, comoditatea, rezerva superioară și snoabă față de revărsarea de sentiment îndelung reprimat, considerat poate indecent, sunt mai mult decât imorale. Am trăit atunci un sentiment al sublimului colectiv ce nu seamană cu nici o altă trăire afectivă și mi s-
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_calator_lucia_olaru_nenati_1377854141.html [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
este, că nu poți să fii departe de casă și să scrii despre Limba Română, fără să nu te podidească lacrimile. Nu poți să pui stăvilar mărgăritarelor, care sunt pregătite să alunece pe obraji, ori de câte ori scrii sau vorbești despre splendoarea graiului românesc. Pentru cei departe de casă, dar și pentru cei de aproape, este balsam pe rană, izvor celor însetați, mângâierea celor întristați dar și rugăciunea neprihănitului credință celui fără de speranță. Este dorul mamelor îngemănat cu al copiilor. Dorul soților, soțiilor
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
să-i citesc în cea mai corectă germană. Dacă aș cunoaște scrierile lui Jacinto Benavente sau ale lui Don Quijote, în spaniolă, pe Alexandre Dumas în franceză și dacă aș avea înțelepciune să cunosc măcar a treia parte din limbile și graiurile lumii și, nu aș ști să citesc, să mă rog sau să „mulțumesc frumos” în limba maternă, atunci sunt ca un om fără istorie, fără patrie și fără viitor. Iar cine își uită locurile natale renunțând la grandoarea limbii sale
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
frumos” în limba maternă, atunci sunt ca un om fără istorie, fără patrie și fără viitor. Iar cine își uită locurile natale renunțând la grandoarea limbii sale, acela este un om fără trecut! Rugăciunea este atât de duioasă, când prin graiul Românesc poți spune „AVA” închinându-te în limba maternă Acelui care viață ți-a dăruit. Când vorbești, citești sau te închini în limba maternă, sufletul ți se umple de bucurie, fața ți se luminează și dragostea își face loc în
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
dăruit. Când vorbești, citești sau te închini în limba maternă, sufletul ți se umple de bucurie, fața ți se luminează și dragostea își face loc în inima ta. Copiii noștri ne vor mulțumi și vor fi recunoscători dacă prin transmiterea graiului nostru, îi vom învăța respectul pentru țara și limba maternă. Consider că cea mai mare datorie a părintelui sau tutorelui, este să transmită prin viu grai copiilor săi, Cuvântul întipărit de Dumnezeu prin slovele limbii materne. Sfânta datorie a noastră
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1440435311.html [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]