5,621 matches
-
cămile și turme de oi, păzite cu strășnicie de slugile stăpânului locului. Într-adevăr, toate pământurile acelui ostrov erau ale unui bogat egiptean, Asenath pe nume. Acesta avea un conac mare, în întregime de piatră, cu bolți înalte, hambare și grajduri multe în preajmă. Alături de conacul cel prosper al egipteanului, se afla un eleșteu cu suprafața lucioasă ca o oglindă, ale cărui ape erau tulburate, când și când, de pești răpitori, care se aruncau în aer după insecte. Seara, după ce se
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
cele dispărute. Slugile îndepliniră întocmai porunca stăpânului, năvăliră a doua zi la prânz pe ostrovul evreilor, luară la nimereală patru vaci de lapte mai arătoase și le mânară la stăpânul lor. Acesta dădu poruncă, vitele luate să fie duse în grajdul cel mare și să fie însemnate ca fiind ale lui. Printre cele patru vaci luate din izlazul evreilor, era și singura văcuță a lui Efraim. Seara, fu jale mare în casa lui Efraim. Hannah își jelea văcuța dispărută : - Vai de
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
cea mai bună, ci, mai degrabă, să alerge la conacul acestuia și să spună acolo despre necazul cu boii. Veniră slugile lui Asenath și tăiară stufărișul izbutind să elibereze boii din hățișul acela din râpă. Plecară apoi cu boii spre grajdurile stăpânului, fără să rostească măcar un cuvânt de mulțumire băieților evrei care făcuseră o faptă bună. - Nu fiți mânioși pe comportarea egiptenilor ! Iehova vede toate faptele voastre, și cele bune și cele rele. El face dreptate ! (va urma) Referință Bibliografică
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
devenit un pericol pentru siguranța României prin el însuși, prin lipsa unui control civil autentic, prin metodele folosite și prin obsesia maladivă de a ne ține pe toți ca în Ferma animalelor sub control. Să nu cumva să scăpăm din grajdul democrației românești și să ne vină idei că am putea fi liberi să facem tot ce ne trece prin cap. Misiunea SRI este generoasă și dă bine pe site-ul propriu: „protejarea valorilor democratice și promovarea intereselor naționale ale României
În facultate, am fost la un interviu de angajare, iar intervievatorul m-a întrebat, din senin, dacă aș vrea o carieră în SRI by https://republica.ro/in-facultate-am-fost-la-un-interviu-de-angajare-iar-intervievatorul-m-a-intrebat-din-senin-daca-as-vrea [Corola-blog/BlogPost/337984_a_339313]
-
cuvinte spuse în public de handicapatul Ceașcă. Știa ce spune. Nemulțumiții, agitații nu plac niciunui regim totalitar. Iar democrația nu este niciodată cinstită. Este mereu subminată de mafioți. Farmecul discret al burgheziei este , de fapt, o duhoare. Cine va curăța grajdurile lui Augias? BORIS MARIAN | Referință Bibliografică: Farmecul discret al burgheziei / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1138, Anul IV, 11 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FARMECUL DISCRET AL BURGHEZIEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_discret_al_burgheziei_boris_mehr_1392140125.html [Corola-blog/BlogPost/364048_a_365377]
-
de transpirație împrimate de ham. Se ridică cu grijă. Mulțumit, se scutură din toate-ncheieturile îndreptându-se tăcut spre o grămadă de verdeață pălită, răsfirată de orătănii. Buzele lui pufoase apucau cu poftă bâlia cocoțată pe polobocul abandonat sub streașina grajdului, sfărmând-o zgomotos între dinții tociți. Bătuse de ceva vreme deceniul, iar gingiile îl supărau acoperindu-i parțial dinții. Ici și colo coconi de iarba mototolită, goliți de seva, cădeau împrejuru-l butoiului destrămat de ploaie și vânt. Privirea îngăduitoare a
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
intre. Tata asculta radio, el nu a auzit nimic, nici nu știa că are soldat care îl păzește. Omul a intrat pe la vecin, s-a dezbrăcat de haine ca și cum ar fi s-ar fi trezit din somn. A strigat din grajd în românește și în ungurește că moare boul. Soldatul când a auzit, care era, în fond, un țăran, ceea ce pentru el un bou era ceva de preț, l-a lăsat pe om în casă ... - Părinte Nicolae, a reușit planul pus
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii, l-au întrebat pe soldat: Popa e înăuntru? , și celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii, l-au întrebat pe soldat: Popa e înăuntru? , și celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au fost păcăliți ... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii, l-au întrebat pe soldat: Popa e înăuntru? , și celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au fost păcăliți ... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
cristalină ci, într-o „lume pestriță, de toate vârstele... un șuvoi uman ce se scurgea dinspre poarta mare cu deschidere la stradă spre două panouri mari, fixate pe un perete.”? (Căminul Racoviță, vol. I) Desigur, tânărul Grig nu intră în grajd să își aleagă calul cu care să plece la drum, asta pentru că vremurile sunt altele, povestitorul e altul. El urcă, însă, în podul casei și își pregătește cu aceeași grijă valizoiul de lemn pe care îl vopsește în baiț maro
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1475688423.html [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]
-
Sf. Ioan”. În acea zi specială, sătenii se trezeau de cu zori și se pregăteau pentru sărbătoare. Bărbații făceau curățenie la vite și le puneau în iesle nutreț din belșug. Noi, copiii, le adăpam. Aveam grijă să le scoatem din grajd în timp ce se făcea curățenie, dar și pentru mișcare. Așa că le duceam la „puțul lui Buric”, unde exista un jgheab special pentru adăparea vitelor. Gospodinele făceau curățenie în casă, scoteau așternuturile la aerisit, dar, mai întâi, hrăneau păsările din gospodărie și
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
mișcare. Așa că le duceam la „puțul lui Buric”, unde exista un jgheab special pentru adăparea vitelor. Gospodinele făceau curățenie în casă, scoteau așternuturile la aerisit, dar, mai întâi, hrăneau păsările din gospodărie și pe cele ale cerului, îndeosebi vrăbiile. Deasupra grajdului exista o „fânărie” unde era depozitat nutrețul pentru hrana vitelor, iarna: mei, trifoi, paie de ovăz ș.a. Gureșele vrăbii se adăpostiseră la streașina grajdului unde aveau hrană din belșug. Cu toate acestea, obraznice cum erau, mai furau și din mâncarea
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
aerisit, dar, mai întâi, hrăneau păsările din gospodărie și pe cele ale cerului, îndeosebi vrăbiile. Deasupra grajdului exista o „fânărie” unde era depozitat nutrețul pentru hrana vitelor, iarna: mei, trifoi, paie de ovăz ș.a. Gureșele vrăbii se adăpostiseră la streașina grajdului unde aveau hrană din belșug. Cu toate acestea, obraznice cum erau, mai furau și din mâncarea găinilor și a bibilicilor. În această zi însă ... erau tolerate. Se considera că este ziua lor, ziua când păsările se „logodesc”. Și era bucurie
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
C-ului[ G.A.C. = gospodărie agricolă colectivă - denumirea cooperativelor agricole de producție din România între 1949 și 1965.(n. red.).], formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
agricole de producție din România între 1949 și 1965.(n. red.).], formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
ani. Mă angajasem la mină, aveam grijă de caii cu care se scoteau vagonetele cu huilă din subteran. Își aprinse pipa, trase două fumuri lungi și continuă: - Într-o dimineață, pe când treceam peste liniile de cale ferată în drum către grajduri, a scăpat un vagonet pe un plan înclinat și m-a izbit în plin. Am căzut secerat, pierzându-mi cunoștința. Nu pentru mult timp însă. Mi-am văzut apoi corpul de undeva de sus, cam de la circa cinci-șase metri. Eram
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1456525023.html [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > CAII MEI Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Caii mei de pe pereți au purces în trap săltat și-au pornit, îndrăzneți, să-și găsească grajd în sat. S-au oprit la prima poartă și-au ieșit toți gospodării să se-ntrebe care soarta îmi vopsește telegarii. Tot pe drum, vreo doi bătrâni, ce parcă-s uitați de ani, îi asmut acum pe câini să mi
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461257240.html [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
la ciurdă și abia atunci se pregătesc să plece la brigadă. - Parcă la mine este altfel? Noroc că numai proprietarul lucrează, sunt bătrâni amândoi și el face ce poate pe la brigadă, că de muncit... mai ușor. Astăzi te duci la grajdurile cu scroafe gestante, sunt vreo două care trebuie să fete și cum sunt mari, să nu se culce peste purcei și să-i omoare. Trebuiesc supravegheate în timpul fătării. Nu prea am încredere în nea Costică, este cam lasă-mă să
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
Atât ne mai trebuie. Iar ne ia în colimator inginerul-șef și ne penalizează. De fapt, pe mine că tu ai fost plecată o lună de zile. - Poate că nu-i cazul. Bine atunci eu am plecat. Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
priveghea viața sătenilor, de a le aduce în minte și în suflete Cuvântul lui Dumnezeu, de a le marca momentele principale ale vieții lor, de a le fi alături la bucurii și suferințe. Deoarece în timpul Primului Război Mondial a fost transformată în grajd pentru cai și arhiva a fost arsă, un istoric complet al ei este greu de făcut. Vom încerca totuși să punctăm câteva aspecte, care ne-au fost oferite de părintele paroh Marinică Bănică și care reies din pisania scrisă de
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat pământul cu ciomege. Din el să iasă căldură, și frigul iernii s-alunge. Cei ce simt povara vremii, vrând necazuri să dispară, fac patruzeci de mătănii la rugăciunea de seară. Grajduri, case, porumbare, cu foc și fum se ocolesc. S-alunge șerpi și șopârle, de răul ce-l pricinuiesc. Cum e vremea-n această zi, cu omăt, ploaie ori soare, se spune că la fel va fi, timp de patruzeci de
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
fi puțin mai egoist, aș spune că suntem cea mai bună opera din țară, deși am trecut prin numeroase momente grele. De exemplu, de multe ori se întâmplă să nu avem curent, dar reușeam să încheiem spectacolele folosind lămpi de grajd. Trei opere de Verdi, pentru prima data in România Iată că acum sunteți în centrul atenției. Opera Maghiară din Cluj-Napoca a fost onorată cu trei premii la Iași. Da. Principala distincție a fost pentru cel mai important eveniment liric al
Szép Gyula: „La Cluj-Napoca a fost compusa si prezentata prima opera in limba maghiara, din lume” by http://uzp.org.ro/szep-gyula-la-cluj-napoca-a-fost-compusa-si-prezentata-prima-opera-in-limba-maghiara-din-lume/ [Corola-blog/BlogPost/93540_a_94832]
-
După ce a primit scrisoarea prin care i se cerea să plece, mama, a făcut ce-a făcut, și-a ajuns la Curtici, unde era tata militar. Când a văzut-o, au lămurit lucrurile și la întoarcere a pus lacăt pe grajdul iepei. Dimineața, când a venit nașul, nu a mai putut să intre... Și n-a mai venit. Când s-a întors tata acasă, a luat o ploscă cu vin și s-a dus la ei: - Nașule, eu am venit, uite
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488623706.html [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]