115 matches
-
mânie din nou"237. Verbul a părea a fost analizat în literatura de specialitate ca fiind "cel mai adesea interpretabil", el semnalează "o inferență, mai mult decât o percepție directă" și nu poate indica "relatarea, preluarea informației de la altcineva"238. Gramaticalizarea incertitudinii se realizează și prin utilizarea lui ca și cum: îl priveau ca și cum n-ar fi fost acolo, lângă ei", "ca și cum nu l-ar fi auzit". La final când adresarea lui Gore este mult mai fermă decât până atunci ("puțin încurcat", "brusc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
contribuie la crearea fundamentului pentru realizarea unor investigații ulterioare privind creația lexicală, tipologia lingvistică și comunicarea prin traduceri. Prin raportarea la limbile-bază din care descind, atît limbile romanice cît și cele germanice ilustrează, uneori în maniere diferențiate însă, fenomene de gramaticalizare a topicii și de gramaticalizare a unor cuvinte, care și-au pierdut trăsăturile semantice inițiale și au devenit instrumente gramaticale sau au primit și un astfel de statut pe lîngă cel inițial. În aceste condiții, flexiunea complicată de sorginte indoeuropeană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
realizarea unor investigații ulterioare privind creația lexicală, tipologia lingvistică și comunicarea prin traduceri. Prin raportarea la limbile-bază din care descind, atît limbile romanice cît și cele germanice ilustrează, uneori în maniere diferențiate însă, fenomene de gramaticalizare a topicii și de gramaticalizare a unor cuvinte, care și-au pierdut trăsăturile semantice inițiale și au devenit instrumente gramaticale sau au primit și un astfel de statut pe lîngă cel inițial. În aceste condiții, flexiunea complicată de sorginte indoeuropeană a fost părăsită de multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și être). În secolul al XVI-lea s-a fixat negația dublă ne...pas (Je ne sais pas), care nu are echivalent în celelalte limbi romanice (rom. Nu văd, it. Non vedo, sp. No veo, pg. Năo vejo), printr-o gramaticalizare (la nivel textual) a substantivului pas (lat. passus), folosit astăzi atît în corelație cu ne cît și independent. În domeniul lexical, limba franceză se caracterizează printr-o slabă capacitate derivativă. Are cele mai multe ele-mente germanice dintre toate limbile romanice, unele elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
statut ale unor unități lexicale, în sensul că unele dintre ele sau unele întrebuințări ale lor nu mai rămîn evaluabile din perspectiva lexicului propriu-zis, fiindcă s-au golit de înțelesul inițial devenind instrumente pentru realizarea raporturilor sau categoriilor gramaticale. Această "gramaticalizare" are mai multe grade, cazul extrem fiind reprezentat de transformarea unui cuvînt în desinență, așa cum s-a întîmplat cu descendenții lat. habeo, folosiți cu valoare de auxiliar pentru viitor și pentru condițional în limbile romanice occidentale. O altă formă evidentă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai multe grade, cazul extrem fiind reprezentat de transformarea unui cuvînt în desinență, așa cum s-a întîmplat cu descendenții lat. habeo, folosiți cu valoare de auxiliar pentru viitor și pentru condițional în limbile romanice occidentale. O altă formă evidentă de gramaticalizare este folosirea pronumelui personal ca marcă de persoană în limbile germanice și în franceză, ceea ce a permis reducerea s-au chiar înlăturarea desinențelor cu această funcție. În sfîrșit, uneori, formele flexionare au primit statut de cuvînt în limbă, s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și ajungînd la "individ"), a avut în faza medie construcția ne...personne cu semnificația "nici unul", pentru ca, în epoca modernă, personne să primească, alături de semnificația "persoană" și valoarea de pronume nehotărît cu înțelesul "nimeni", adică un conținut opus. Uneori, lexicalizarea și gramaticalizarea s-au împletit, în sensul că elementele antrenate în unul din aceste procese au participat și la celălalt. Astfel, extinderea flexiunii analitice în limbile romanice și în cele germanice a dus la transformarea unor cuvinte în instrumente gramaticale, unele dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și should, iar din vechiul englez wylla-wolde "a voi" au rezultat will și would. Toate aceste verbe au însă și valori modale sau, chiar, independente, încît se poate constata și în acest caz împletirea proceselor de lexicalizare cu cele de gramaticalizare. În aceste condiții, will [wil] (cu preteritul would [wud]) se poate întrebuința, cu persoana întîi, pentru a exprima voința, intenția, promisiunea: I will do it. "Am s-o fac. (= Vreau s-o fac)", iar cu oricare dintre persoane exprimă dorința
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosire s-a creat în timp perfectul compus cu verbul la participiu trecut, dar, în combinație cu infinitivul, habeo a redat o serie de valori modale și apoi ideea de viitor sau cea de condițional. În zona occidentală, procesul de gramaticalizare a lui habere a continuat pînă la transformarea lui într-o desinență personală. În același timp, verbul esse și-a menținut și și-a consolidat valoarea de instrument gramatical, prin extinderea prezenței lui la toate timpurile și modurile diatezei pasive
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nehotărît cît și la numeralul unitate (care distinge însă aici masculinul și femininul). În engleză, forma one se folosește și cu valoare de pronume nehotărît impersonal (one says that..."se spune că..."), situație în care alte limbi germanice uzează de gramaticalizarea substantivului cu semnificația "om, bărbat": germ. man sagt das..."se spune că...", sued. man söker en ny expedit "se caută un nou vînzător", norv. man må gjøre det selv "trebuie făcut (de unul) singur". Statutul gramatical al adjectivului germanic prezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu este însă de obicei renovată prin însăși evoluția limbii, ci se schimbă dacă funcționarea limbii cere aceasta, atunci cînd îi este atribuit un anumit rol în această funcționare. Fenomenul este vizibil îndeosebi în condițiile în care se produce o gramaticalizare a topicii, în sensul că ordi-nea cuvintelor tinde să releve funcțiile lor sintactice în interiorul propoziției sau în cadrul structurilor sintagmatice. Cea mai importantă trăsătură a structurii gramaticale a limbilor romanice, în comparație cu latina, este caracterul lor preponderent analitic, latina fiind preponderent sintetică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
emfatică realizată cu ajutorul pronumelui. De altfel, și în limba română, în mod normal adjectivul posesiv este plasat după substantiv (tinerii noștri), dar dacă, din motive stilistice, este antepus, se și articulează, ca și cum ar fi pronume (ai noștri tineri). Tendințele privind gramaticalizarea topicii se pot constata și în cazul limbilor germanice, chiar în limbi care, pre-cum germana, nu au făcut salturi importante spre redarea analitică a categoriilor gramaticale, încît topica este și în aceste limbi relativ fixă, potrivit formulei subiect predicat -complement
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu aceeași structură din nynorsk și din suedeză, iar nu pe cea din franceză care conține conjuncția "și" (vingt et un66), dar este similară aceleia din italiană (ventuno =venti + uno) și din spaniolă (veintiuno = veinte + uno). Un aspect interesant al gramaticalizării topicii în limbile moderne este oferit de clasa morfologică a adverbului, care cuprinde, pe de o parte, cuvinte cu valoare de adverb prin natura lor și, pe de altă parte, cuvinte devenite adverbe prin schimbarea statutului originar. Această schimbare presupune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în general, operatorul este un concept care se referă la modificările de stare pe care le produce, în vreme ce marcatorul (indicele) evocă doar semnificația pragmatică a unui enunț; referitor la conector, acesta intră în alt sistem conceptual, având un grad de gramaticalizare mai avansat (vezi cap. din GALR I: Conectori frastici și transfrastici: 767-778 ). 45 DA s.v. consemnează următoarele în acest sens: "Când după hai(de) urmează un imperativ, avem propriu-zis o construcție pleonastică, căci atât hai(de) cât și imperativul cuprind
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
să cad", e de făcut", pot face/să fac", stă să cadă", trebuie să plec", trebuie lăudat", "îmi vine să râd", "vreau să plec". În gramatici ale limbii engleze se fac diverse clasificări ale verbelor modale după gradul lor de gramaticalizare. În principal se deosebesc verbe numai modale ("must, can, could, will, would, may, might, shall" și "should") și verbe nu numai modale, ci folosite și de sine stătător. Primele se disting de verbele obișnuite și prin trăsături precum desinența zero
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]