416 matches
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Avenida Leonida Contrasens și în pofida Slăbiciunii pentru Lorca Dedesubt semnase Iorga Viața toată într-o carte Vistieria-n altă parte Grafolog și monoton O dicta la gramofon; În paharul cu tequila Noaptea se vedea Brăila Ca o flacără banală Primăria era goală, Fără numai o mimoză Nici o viață nu e roză Și-n cutia de scrisori Era doar un telefon Iar pe numele de fată, O mulțime
AVENIDA LEONIDA de ION UNTARU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352091_a_353420]
-
un scaiete mov Bându-și ceaiul singur - în vaza de alături bujorul uscat Sfârșit de brumar - luna în creștere pe-un cer fără nori Frunze căzând de pe ram cate una - primii fulgi de nea Iarna în casă ascultând simfonia - vechiul gramofon Noapte geroasă - țârâitul greierelui în dosul sobei Seară de iarnă - înconjurat de corbi schitul din vale În așteptarea concertului de Anul Nou - ninge cu fulgi mari Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă Din primul balcon sare sticla cu apă - nuntă
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MARIA TIRENESCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355384_a_356713]
-
există, Nu mai cad în agonie când de vise-s dezgolită... Mi-ai furat din anotimpuri și mi-ai dat durere-n schimb Dar vin clipele de mâine, tu nu poți să le înfrângi. Acum cine mai dansează ascultând un gramofon Când tăceri se despletesc în ținutul monoton Mai putem să adunăm resturi dintr-o despărțire Ar putea să ne mai doară ce-a rămas la împărțire? autor: Mariana Petrache Referință Bibliografică: ETERNUL DOR / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ETERNUL DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354283_a_355612]
-
Prin bagajul care, l-ai luat cu tine, Să păstrezi iubirea, bunul cel de preț Toate vin și pleacă, chiar si Primăvară Toți părinții lumii, dramă și-o petrec. În ferestra casei, râde o zambila Gingășia ei, mă alină iar, Gramofonul cântă parcă în surdina, Anii tinereții, nu mai au habar. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Scrisoare / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1169, Anul IV, 14 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile
SCRISOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353606_a_354935]
-
să bat ritmul cu piciorușul. Am iubit de când mă știu muzica, în toate genurile ei, dar în special, folclorul autentic, muzica clasică, ușoară, romanța. De asemenea, iubesc poezia și teatrul. În casa noastră exista, grație talentului și pasiunii tatălui meu, gramofon, patefoane, aparat de radio cu pick-up. Tata cânta foarte bine la acordeon și era chemat în mahala sau împrejur să cânte la toate evenimentele vieții: la naștere, la botez, la nunți și la înmormântări. Știa să cânte de toate. Și
MARIANA VOICA GRECU AM ÎNVĂŢAT ABECEDARUL SPIRITULUI ROMÂNESC [Corola-blog/BlogPost/358624_a_359953]
-
scuturi Mai aleargă după fluturi Cât mai poate fiecare Și se-mbată de culoare --------------------------------- Avenida Leonida Contrasens și în pofida Slăbiciunii pentru Lorca Dedesubt semnase Iorga Viața toată într-o carte Vistieria-n altă parte Grafolog și monoton O dicta la gramofon; În paharul cu tequila Noaptea se vedea Brăila Ca o flacără banală Primăria era goală, Fără numai o mimoză Nici o viață nu e roză Și-n cutia de scrisori Era doar un telefon Iar pe numele de fată, O mulțime
ÎN PAHARUL CU TEQUILA de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358947_a_360276]
-
Regenerarea spirituală se produce ori de câte ori se reîntoarce (fie și numai cu gândul) la pământul natal : „Pământ al meu, uitarea mă cunună, eu nu-ți mai sunt nici mire, nici cocon, mirodenii sădesc în brazdă plugarii, dansează Tăcerea pe un vechi gramofon!” ; „Tăcerea! Tăcerea vizibilă o vreau! Când sunt cu mine îmi mai rămân de-ndeplinit doar poruncile tinereții. Mai am de trăit copilăria, toată adolescența petuniilor, viețile cailor din Pădurea Nebună, rodul pământului, cele 1001 de măști ale trecutului tău, coroana de
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
puțin la cuptor, în vas de lut... “Am făcut și prăjitura aia voastră...Petre Roman!...am luat rețeta de la o vecină, care are grijă de apartament când sunt plecat.” Sufrageria...e ca o cameră din altă epocă...cu pian, pendulă...gramofon...masă cu intarsii, de nuc masiv...papuci de casă de mătase... Camera mică e „un depozit de antichități”...furcă cu fus...fuior...picturi naive...un război de țesut...la care el încă mai lucrează. Domitorul...de o unică persoană („Nu
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
care vin din infern, femei care mai dorm pe pleoapele noastre, părinți, o oază, un ostrov de fericire uitate într-un colț al inimii, o lume de dorinți viclene care s-a dus sau care vine peste noi precum sunetele gramofoanelor din târguri, mișunând de chipuri pocite... privesc prin ploaie cum bezna scutură livezi de chipuri peste gândurile mele, ce minunată e viața când moartea-ți cântă romanțe la ureche... plouă undeva dincolo de ferestre... miercuri, 14 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: plouă
PLOUĂ UNDEVA... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345213_a_346542]
-
nou la familia Grecu. Sigur că până la urmă i-a trecut supărarea și iar a dat la pace cu Marcel Grecu, acordeonistul cartierului de pescari, care-i încânta pe toți vecinii cu repertoriul lui Zavaidoc și al lui Cristian Vasile. Gramofonul lui era ascultat de toată strada. Zizi Șerban, Gigi Marga, Stroe și Vasilache, Jean Moscopol, Mia Braia, Maria Tănase, iar mai târziu, Constantin Drăghici, Dorina Drăghici, Gică Petrescu, Aurelian Andreescu, și toți corifeii muzicii ușoare, adunați pe plăci de ebonită
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
viața este o ”născocelniță” a Dumnezeului foarte frumoasă, păcat că lumea nu înțelege acest lucru și este mai tot timpul supărată, își caută de treabă, dar treabă este atât de multă... Cred că de Ziua Limbii oricare lucrare se potrivește. ”Gramofonul” cred că îl voi cânta. Cum mare drag voi face acest lucru pentru că l-am cântat la Ateneul Român prima dată. Nu prea reușit, din punctul meu de vedere. Bucățile muzicale trebuie cântate, dar eu nu sunt interpret, profesia mea
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
Cum mare drag voi face acest lucru pentru că l-am cântat la Ateneul Român prima dată. Nu prea reușit, din punctul meu de vedere. Bucățile muzicale trebuie cântate, dar eu nu sunt interpret, profesia mea este de altă natură. Acest Gramofon a prins o viață de o largă rezonanță. A depășit cu 9 puncte în topul american, valsul cel despre care se spune că este celebru ”Dulcea și tandra mea fiară”. Sărbătoarea aceasta este foarte discutabilă pentru mine personal. În primul
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
vorba despre independență politică, dar sunt legați, sunt una și aceeași echipă. Vorbim despre independență cu armată străină pe teritoriu, care independență dragii mei? Voi face această misiune, pentru că nu este de vină publicul care va veni și va asculta Gramofonul, mă vor vedea și eu îi voi vedea încă o dată pe acești oameni dezorientați. Radio Chișinău: De Ziua Limbii Române, cum a fost numite spectacolele pe care le-ați susținut anul acesta în premieră la New York și în două orașe
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
pe scenă, iar spectacolul se suspendă. Este internat într-un sanatoriu și nu după multă vreme este transportat la Câmpulung-Mușcel, unde locuia acum tatăl său. Pe 24 decembrie 1928 se stinge din viață, în casa tatălui său, pe când asculta la gramofon, placa pe care era imprimată o arie din „Contesa Maritza”, interpretată de el. La 15 mai 1956, s-a înfiiințat la Galați Teatrul Muzical Nicolae Leonard , care azi ocupa un loc aparte în peisajul cultural al țării, prin faptul ca
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
noi nuanțe ale sentimentelor umane, ”străpungând prin sugestie retorica sonoră”. Cuvântul devine sunet printr-o exprimare muzicală, o ”incantație subtilă”: ”Fulgerul amintirii, iubirii violente,/ eternitate în camera cealaltă,/ toate se scurg prin creierul meu/ precum ploaia în rigolele verzi... ascult gramofonul, tu te apropii/ desculță ca o fantomă de palat,/ de palat venețian în care ne-am/ iubit și ne-am trădat.(”Acolo”, pag. 11) sau ca în poemul ”Ave Maria”: Mă ghemuiesc lângă tâmpla pianului/ lângă inima icoanei/ ce faci
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
de un venețian/ din secolul cincisprezece, eu și cuvintele,/ față în față, în salonul de zi,/ cuvintele ca niște câini albi de vânătoare/ întinși la picioarele mele. (”Tu” pag. 91) sau ca în poemul ”Conviețuim ”, pag. 85: ”Ascult Caruso la gramofon,/ moartea e întinsă pe pat și fumează,/ pare o prostituată de lux...eu ascult Caruso la gramofon, moartea are pleoapele verzi... Mihai Duțescu are acea știință a modulațiilor muzicale ale cuvântului, creează căi de acces în unitatea misterioasă a lumii
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
ca niște câini albi de vânătoare/ întinși la picioarele mele. (”Tu” pag. 91) sau ca în poemul ”Conviețuim ”, pag. 85: ”Ascult Caruso la gramofon,/ moartea e întinsă pe pat și fumează,/ pare o prostituată de lux...eu ascult Caruso la gramofon, moartea are pleoapele verzi... Mihai Duțescu are acea știință a modulațiilor muzicale ale cuvântului, creează căi de acces în unitatea misterioasă a lumii, căutând semnificația tainică a iubirii, ca un ”Orfeu” uitat: Orfeu e un bărbat frumos/ uitat înainte de vreme
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
și ce să dau oarecare patină, aprind flashurile în rogvaiv numai pe planșeu, plafon gri lăptos din care coboară fumuri, aduc mobilă, dicționare și travel-photo să le pun să vorbească prin scrisu-mi, aleatoriu. Din primul moment corul se aude ca gramofonul stricat, uitasem că înaintașul meu într-ale schimbării, John Cage mutase între timp accentul corului antic din cor în om și instrument, luând cu el și sacul tragismului famen. Sau poate feminist. (Dânsa dixit). Fumul din plafon cade ceață pe
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
cum era obiceiul satului. Feciorul venea întâi la mamă, căreia îi cerea voie să joace cu fiica. Și mamele, of, Doamne, ce s-ar mai învârtit și ele! Deasupra salonului hanului era o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil patefon, care era pus în mișcare de un arc, ca la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil patefon, care era pus în mișcare de un arc, ca la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare, romanțe. Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales să joace cu aleasa inimii sale
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare, romanțe. Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales să joace cu aleasa inimii sale, o fată frumoasă, brunetă, cu codițe negre pe spate, ochi negri mură, străjuiți de sprâncene dese, fin arcuite, un nas perfect, buze senzuale, roșii
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
o fac nevastă și noră pentru tălică. Mi-e rușine că-ți spun, dar asta simt, cui să spun, oare, dușmanilor? - Descarcă-te, măicuță, descarcă-te, sufletul meu, minunea vieții mele! - Aseară, mamă, n-am mai cântat, am jucat după gramofon. Lângă mine, în joc, s-a băgat iubirea vieții mele, o fată frumoasă, de oameni buni, o fată cinstită, cum îmi place mie să-mi fie nevasta. Toată noaptea am jucat cu ea. Când se apropia de mine, simțeam furnicături
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
apartament întortocheat și intim, la primul cat al unui imobil interbelic, în care erau îngrămădite cu gust, jilțuri îmbrăcate în piele de Cordoba, măsuțe joase din lemn de trandafir, oglinzi de cristal de pe la 1890, scrumiere de marmură, tapiserii și tablouri, gramofoane și telefoane cu discul aurit. La el am auzit prima dată cântecul Zarazei și am răsfoit, elevă în clasa întâia fiind, un “Paris Match”. Pe Zaraza mi-o imaginam înaltă și brună, cu ochi scăpărători, verzi, ca de otravă, locuind
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
că mă minți, dar mă încălzea minciuna ta într-un mod ciudat, străzile căpătau forme și lumini, dintr-odată ne-am trezit din orbire și puteam vedea. Mai ziceam așa prin inerție, curbă la dreapta, curbă la stânga, nu puteam închide gramofonul din mine și dacă știam că nu mai ai nevoie de informațiile mele. Uneori repetăm informații superflue chiar și conștient. Vidurile așteaptă să fie umplute. Problema: crăpături există mereu, dar nu orice var se potrivește. ... Dâmbul Pietros la dreapta, blocul
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
în palmele bijuteriilor muzicale pe care Fuego le interpretează alături de grupul Anatoly din Brașov. Iar nemurirea acestor cântece e dată tocmai de actualitatea și de noblețea cu care-și învesmântează corola calității, care se transformă din simpli pioni într-un gramofon al spiritului patriotic, o comoară de minuni ce trebuie prețuita, cunoscută, cântată și promovată. O poveste omogena, cu aer burghez, cu raze de trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde
TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]