319 matches
-
culoare verzuie când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și de sâmburi de migdale, vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și de sâmburi de migdale, vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
migdale, vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n cârcă om subțire Dar prăvale pe cel slab. Grasa de Cotnari (dulce) Bijuterie a oenologiei românești, Grasa este un privi legiu moștenit de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin aromat ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
exproprierea din 1946, moșia a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pământ. ʺEste, fără nici o îndoială, cel mai mare beci din Cotnari. N umai galeria principală are o lungime de 60 de metri. Suntem la 20 metri adâncime pe dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai bună Grasă. Noi vom reabilita acest beci și vom face aici o unitate de șampanizare din soiul Frâncușa car e are aciditate suficientăʺ, a adaugat Constantin Deleanu. În acest beci se pot păstra în butoaie mari de stejar peste 30 0 mii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse , favorizând insolația, creșterea strugurilor și acumulare a zaharu lui. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textură luto nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile. Iată de ce, Grasa de Cotnari, de exemplu, nu s-a adaptat în nici o altă podgorie din România sau din lume. Podgoria a fost mereu dăruită cu „buna potrivire de oameni înțelepți și de la natura”. (Mihail Sadoveanu ). Tehnologie Până nu de mult, aproximativ până la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
s e dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoare echipate la standarde de ultimă generație au ieșit în ultimii doi ani două noi soiuri de viță de vie: Grasa și Perla Cotnariului. În prezent se cercetează și alte vițe de vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori. Degustare Degustarea începe o dată cu pregătirea sticlei. După detașarea capsulonului, dopul de plută se va extrage lent pentru a se evita
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria este atestată din secolul al XV-lea. Experții au apreciat dintotdeauna principalele varietăți de vinur i obținute din această podgrie: Feteasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa, Grasa de Cotnari. Vinul ʺemblemăʺ al podgorie i este c onfirmat de însuși Dimitrie Cantemir, care îl menționa în ʺDescrierea Moldoveiʺ despre ʺpodgoriile sfinteʺ. Atuurile Companiei Cotnari în primul rând o distanțează de celelalte podgorii numele, cu rezonanțe istorice, și tradiția
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primul rând o distanțează de celelalte podgorii numele, cu rezonanțe istorice, și tradiția urmată din generație în generație, ce i-au asigurat faima. Soiurile cultivate aici o diferențiază de alte concurente, soiuri autoh tone, aș a cum sunt Frâncușa și Grasa de Cotnari. Ar urma apoi suprafața mare cultivată, modern izările din ultima generație, zestrea de specialiști. Toate aceste atuuri situiază compania la un nivel de activitate g reu de c oncurat. Realizările de la Cotnari constituie o provocare pentru întreaga viticultură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și rezultatele, încununate cu Medalia de aur de la Berlin, la concursul din anul 2010. PREDOSLOVENIE Oare de ce, iubiți cititori ai acestei mărturii de peste vremuri, îmbibată cu mireasmă de floră spontană, peste 50 de scriitori români și au muiat penița în „Grasa de Cotn ari” pentru a i zugrăvi nașterea și botezul, tinerețea și n unta c u celebritatea, limpezimea și frăgezimea feciorelnică din cupa de cristal înălțată spre divinitate, spre cercetarea mir acolului din sângele pământului blagoslovit, zguduit cândva de tropotul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De Cotnari, ca apa chioară !” “Asta nu cred cî se poate !” Supărat nea’ Zingfandel, “Viile sunt pline toate, Să n avem noi tulburel ?!” Sare friptă : Ce e oare ?! Și pastrama pe grătar, “Iată vine n graba mare De la vie, un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
problematică variată. Prodigioasa activitate i-a adus recunoaștere internațională prin includerea sa în cel mai important for al vinului din lume: Comisia Internațională de Apreciere a Vinului. El spune că printre cele mai ușor de recunoscut vinuri românești se numără Grasa de Cotnari, Galbena de Odobești și Cabernetul de Dealul Mare. „Vinul de Cotnari, această dumnezeiască licoare cu care ne împărtășim întru iertarea păcatelor și întru cinstirea Celui de Sus, face parte din tezaurul nostru inestimabil ce ne-a însoțit în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ne este permis, Omul Valeriu D. Cotea , prezent la marele lansări de carte din urbea noastră, așteptat întotdeauna de cei prezenți să-i soarbă intervențiile sale strălucite, pline de umor și profunzime, Omul care a sfințit locul unde se coace „Grasa de Cotnari” încoronată cu numeroase medalii de aur, repet, dacă ne este permis, l am numi Patriarhul Cotn arilor. Și a cărui viață va fi în veșnicie legată de una din cele mai gustate lucrări ale sale: Podgoria Cotnari, pentru că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu alte amănunte interesante despre Cotnar, dar din economie d e spațiu ne vom opri la o ultimă descriere: „Antioh a mai scos din coșarcă, având pentru aceasta o recomandare în plus: - Aista să-l beți la urmă. E o grasă din ʹ923 din întâiul rând de boabe mucegăite. Că una sunt cele dintâi boabe mucegăite, și alta celelalte. Neculai Brateș a început a face ochii mari și întrebători spre Stejărel Racotă: „nu cumva vrea meșterul Antioh să-și bată joc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
noi? Ce mucegai? Bea de atâta vreme și știe că vinul se face din struguri copți, nu din mucegai! - Așa e, Culai. Adică matale nu crezi, cucoane? Păi toată puterea Cotnarului cel adevărat stă în mucegaiul ista! Că vezi matale, grasa de Cotnari nu primește apă mai mult decât îi trebuie. Cum vine mai multă, crapă boabele și leapădă prisosul. Crăpătura aceea mucegăiește apoi, și mucegaiul acela e chiar zahărul grasei, cucoane, și cu cât are mucega i mai mu lt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnarului cel adevărat stă în mucegaiul ista! Că vezi matale, grasa de Cotnari nu primește apă mai mult decât îi trebuie. Cum vine mai multă, crapă boabele și leapădă prisosul. Crăpătura aceea mucegăiește apoi, și mucegaiul acela e chiar zahărul grasei, cucoane, și cu cât are mucega i mai mu lt, cu atât o să aibă și vinul zahăr mai mult. Din zahăru l aista îi iese tăria și bunătatea. Ajunge și la 19 grade, cucoane! .......................................................................... În finalul ospățului, Neculai scoate stiloul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnar Ce-i învinsese în cam multe runde. Chiar cavalerul falnic, Lancelot, Ce-și cam pierduse cu domnița vlaga, Se uită cam albastru spre Malaga Și nici nu se îndeamnă spre Merlot... Deci se-avântă-n luptă temerar Doar dacă miza-i... Grasa de Cotnar. BENJAMIN FUNDOIANU B. Fundoianu alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler), (n.15 noie mbrie 18 98, Iași - d. 2 octombrie 1944, lagărul de exterminare german KZ Auschwitz-Birkenau, în Polonia) este un critic, eseist, poet și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vorba decât despre respectul și prețuirea ce se cuveneau acordate unui artist plastic, cum puțini am a vut, ave m și (poate) vom mai avea. La sorocul întâlnirii cu cetățenii din Cotnari, primarul a așternut masă mare, firesc stropită cu Grasă de Cotnari. Se ridică primul pahar. Hatmanu, în prelungi tă pauză bahică (valabilă și astăzi), lasă paharul jos: „Știți, eu nu beau vin”: Și a pierdut alegerile. Cum să spui la Cotnari, că nu bei Cotnar!? N-a mai contat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
volum care cuprinde peste 500 de epigrame. în volumul „Semnalul de alarmă” - epigrame alese, Editura Rocad Center, Iași, 2009, Vasile Larc o, print r-o metaforă demnă de Păstorel, realizează un joc de cuvinte cu dublu înțeles, apelând la arhicunoscuta „Grasă de C otnari”: SOȚI ECHILIBRAȚI Urcă-abili pe-a vieții scară Cuplul e de temerari: Ea cu viața ei ușoară, El cu... Grasa de Cotnari Din volumul „în așteptarea luminării”, r eținem e pigramele: CONFUNDĂRI ȘTEFAN VODĂ ȘI VINUL Când se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
print r-o metaforă demnă de Păstorel, realizează un joc de cuvinte cu dublu înțeles, apelând la arhicunoscuta „Grasă de C otnari”: SOȚI ECHILIBRAȚI Urcă-abili pe-a vieții scară Cuplul e de temerari: Ea cu viața ei ușoară, El cu... Grasa de Cotnari Din volumul „în așteptarea luminării”, r eținem e pigramele: CONFUNDĂRI ȘTEFAN VODĂ ȘI VINUL Când se-nțelege bine slova Ori Și câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fagure de miere strâns din flori de primăvară...” După aceste aprecieri ale autorului mai sus citat, redăm un mănunchi de versuri din „Cântecele v inului”, a cărei copertă o ilustrăm mai jos. Din „Cântecile vinului” III-VII Pe un pahar cu „grasă de Cotnari” Și pe-o friptă prepeliță grasă Cu-împărații lumii cei mai mari, N-ași schimba, prieteni, a mea masă!... Fericit cum face-mă Cotnarul - De-împărații lumii eu n-am zor; Nemurirea mi-a umplut paharul Și n-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnari, pe care le inserăm mai jos. Alexandru Murgu, autorul lor , zeifi că picătura de Cotnar și-o înnobilează cu forțe miraculoase vindecătoare de toate relele pământului. Sigur, poetul, simțise toate aceste stări sufletești inspirate dintr un dialog cu Doamna „Grasa de Cotnari„...: Făcută ești din rouă și din soare, Făcută ești din cântec și sudoare, Făcută ești din taine și istorii, Tu, cea mai renumită-ntre podgorii. Ai adunat tot focul din câmpie, Ai adunat tot aurul din soare, Să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nei mire se, din nord, Cotnariul, cu chip de potcoavă de aur și noroc, răsare ca o diademă pe fruntea podgoriilor românești. În butoaie burduhănoase, Măria Sa, vinul, cu omătul în vis, începe să-și rostuiască în tihnă taina și puterea, Grasa și Feteasca, Frâncușa și Tămâ ioasa înstărind, ca nimeni altele, o cronică voivodală fără pe reche. E timpul de poveste șoptită moldovenește.” Nici despre o altă podgorie românească nu s-a bătut atâta monedă și nu s au umplut atâtea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vor vorbi de la sine despre inspirația și aplecarea întemeiată a poeților asupra vinulu i de pe Dealul Cătălina, împărat ce le va înnobila și lor măiestria pe nei. De la Cantemir până la Eminescu și de la Sadoveanu până la Valeri u D. Cot ea. „Grasa de Cotnari, grea ca untdelemnul, avea ascuns în miracolul ei, înălțimea locului, misterul unicat din inima țărânii, lumina caldă ce-n aurea versanții Cătălinei, scăldând cristalul boabelor în chintesența astrală. Da, astrală, pentru că, pentru a nu-și pierde această esență
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]