1,396 matches
-
Nu putem să ne facem o deplină impresie citind doar pre- fața - NOTE - semnate de domnii: Gheorghe Apetroae - Sibiu și Petre Rău. Al doilea volum Sunt versul rătăcit de Mircea Trifu cu Prefața: „Trubadurul Infinitului„ semnată de distinsa doamnă Valentina Graur, are 152 de pagini și a apărut la Chișinău, 2014, „Tipografia Centrală” . Coperta, supracoperta - desig- nul executate de Ruxandra Romanciuc, iar imaginea de pe ele este creația min- tală a domnului Mircea Trifu. La ora stabilită sala era arhiplină. Sosiseră invitați
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377248_a_378577]
-
Acasa > Poezie > Familie > PRIMĂVARA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Însuflețind largul zării Se întorc în zbor cocorii. Berze, grauri, rândunele Se-ntorc acasă și ele. De l-atâta ciripit Soarele e fericit. Înspre câmpuri înverzite Raze aurii trimite. Bucuroși peste măsură Ies copiii-n bătătură. Cum vremea este frumoasă, Cine să mai stea în casă? Larma-i de nestăvilit
PRIMĂVARA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377316_a_378645]
-
de vreun vis de dinainte de Babel, alunecă, din cînd în cînd, spre how do you say... Așa că am scos, din căsuțele cu carii ale anticariatelor, Dicționar-ul de cuvinte călătoare (un titlu frumos și pentru un roman) întocmit de Al. Graur, prin '78, la Albatros. Referent îi era Th. Hristea. Cu cît mai lungă călătoria, cu atît mai interesantă povestea, purtînd în foile ei aromă de mirodenii din Indii. Nu neapărat spuse exotice, denumind cele ale traiului în cine știe ce civilizații moarte
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
de care n-a scăpat nimeni, subiect de caterincă postmodernă, e iute din fire. Întîi, migrează la vecini, devenind slavul bryndza. De aici, în germană, în dialectalele Brinse și Brimsenkäse. Mai pe urmă, se găsește scris Brinzenkäse, cuvînt în care Graur identifică "o tautologie de tipul celei care în toponimie este numită linguaglosa" (adică alăturarea, în numele unui loc, a două cuvinte care înseamnă același lucru, în limbi diferite). O explicație oarecum hipercorectă, din familia lui madipolan citit prin made in Poland
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
adică alăturarea, în numele unui loc, a două cuvinte care înseamnă același lucru, în limbi diferite). O explicație oarecum hipercorectă, din familia lui madipolan citit prin made in Poland îl crede pe Brinzenkäse brînză din orașul elvețian Brienz. Mai degrabă, spune Graur, plusînd, Brienz vine de la brînză. În Franța, prin Elveția, brînză ajunge brousse, brînză de vaci. Lăsînd în urmă brînza, cu dorul ei de ducă, dai peste lista limbilor din care au venit, la prima sau la a zecea transformare, destule
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
în timpul cruciadelor, o monedă cu Iisus pe un tron. Sensul i se schimbă la Veneția, unde începe să însemne o cutie mică, și apoi conținutul ei dulce. Cuvinte simple, unele intrate, în parte, în umbră, pe care Dicționarul... lui Al. Graur le face musafiri de la cale lungă, care dau seama despre înrudiri și contaminări pentru a căror explicare avem a cerceta istoria. Dincolo de fugare pasiuni filologice, sînt cărări pe care nu le mai bate nimeni. Brînza se cumpără de la supermarket, iar
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
Lucian Raicu (despre "Spiritul critic"), Eugen Simion (despre "a citi, a reciti"), eseul lui Marin Preda care a făcut epocă: "Spiritul primar agresiv și spiritul revoluționar", cronica dramatică de N. Carandino, cronica filmului de D. I. Suchianu, cronica limbii de Al. Graur, cronica sportivă (surpriză!) de Eugen Barbu, cronica literară de... Cronica literară nu mai spun de cine era, să caute cititorul și singur. A fost un bun început al României literare, norocoasa pornire la drum a unei echipe alcătuite într-un
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
gară. Ar mai exista și un feminin husănoaică (înregistrat de T. Tandin, în Limbajul infractorilor, 1993), care nu pare, însă, tocmai frecvent: nu i-am găsit, deocamdată, nicio atestare în internet. Originea termenului husen a fost explicată convingător de Al. Graur, într-un articol - "Notes sur quelques mots d'argot" - din 1937; lingvistul a arătat că este vorba de un împrumut din idiș, unde substantivul husn are sensul "logodnic". Etimologia a fost preluată de Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), în care
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
varianta fonetică husăn; în DEX cuvântul lipsește, ca și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (traducerea românească din 2001), pentru husăn se reia etimologia propusă de Graur, cu o diferență de grafie, cuvântul-sursă din idiș fiind scris chôssen. De fapt, în dicționarele actuale de idiș forma standard a cuvântului (de origine ebraică) este khosn; sensul său este atât "mire", cât și "logodnic". Tot Al. Graur are meritul
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
propusă de Graur, cu o diferență de grafie, cuvântul-sursă din idiș fiind scris chôssen. De fapt, în dicționarele actuale de idiș forma standard a cuvântului (de origine ebraică) este khosn; sensul său este atât "mire", cât și "logodnic". Tot Al. Graur are meritul de a fi observat legătura dintre husen și fraier, două cuvinte care ilustrează aceeași evoluție semantică, trecerea de la sensul de "logodnic" la acela de "naiv", "victimă". E foarte probabil ca sensul argotic al lui husen să se fi
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992), după cum nu apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Yoga lui Mircea Eliade, dar colegii mei care o cunosc, vorbesc deja ca despre o lucrare excepțională."16 Alexandru Rosetti va mai primi din Franța încă un mesaj, pe care-l va face cunoscut autorului, la 8 august 1936: "Prin Graur am aflat că și la Paris Yoga ta s-a bucurat de o excelentă apreciere."17 Zeci de savanți străini îl felicită, bucurându-se de apariția acestei opere magistrale. Raffaele Pettazzoni, la 9 iunie 1936, nu-și poate stăvili entuziasmul
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
înalt lăsând la vedere ,,o alună neagră așezată la vârful cercelului alb cu țepi verzi", să apară înveșmântată într-o rochie roșie etc. etc. etc. Fără descântecul spus la început (,,Printre ele, bob de aur, faur, taur, iute ca un graur, ban de aur, om de aur. Aur, faur, om de aur, în casă să te aduc. Pe piept să te culc...") și în absența unor detalii ce dau interiorului casei un aer straniu - salcia înflorită așezată pe masă, frunzele de
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Ripensis”. Nu de aceeași părere este, însă, reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, care arăta că, după știința sa, Dacia Ripensis nu ar fi încorporat Banatul, ci un teritoriu situat la sud-vest, în Serbia de astăzi. Abordat în această problemă, academicianul Alexandru Graur opina la rândul său: „Dacia vecină cu Dunărea se chema în limba dacă Malvensis; având în vedere că mal, cuvântul românesc, este de origine dacă, nu ne vom mira aflând că romanii au tradus numele prin Ripensis (ripa, de unde râpă
Agenda2005-50-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284495_a_285824]
-
cu adevărat utili cu specialitatea lor. Sunt academicieni care ar dori, și nu sunt solicitați, să explice evoluția limbii române, normele ortografice, ortoepice și de punctuație, să explice sensul cuvintelor mai puțin cunoscute. Vă mai amintiți de emisiunile academicianului Alexandru Graur?! Erau spumoase; o plăcere să le asculți și cu toate că nu era etnic (și asta o găselniță oportunistă și periculoasă) român, trăia efectiv și la nivel Înalt dulceața și profunzimea acestei limbi. A propos de această etnie și de reprezentanții ei
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nu era etnic (și asta o găselniță oportunistă și periculoasă) român, trăia efectiv și la nivel Înalt dulceața și profunzimea acestei limbi. A propos de această etnie și de reprezentanții ei: ce mare diferență Între mult stimatul și iubitul Alexandru Graur (stimat de tot românul chiar și fără premiul Nobel) și domnul Elie Wiesel, care veni, vidi și Îndeplinit misiune ocultă dar nicidecum vici. Cu ce s-a ales cel din urmă? Pentru el personal, cu nimic. Pentru misiune eșec total
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
câmp (Microtus arvelis). Aici mai pătrund și unele animale din zona de pădure, ca vulpea, viezurele, iepurele. Dintre păsări, specifice sunt potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), fâsa de câmp (Arthus campestris), presura (Emberiza aurea), sticletele (Carduelis carduelis), graurul (Strurnus vulgaris), cristeiul (Carex carex), vrabia (Passer domesticus) ș.a. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi (Coluber sauromatis) și șopârlele (Lacerta agilis), iar insectele prin cosași (Lacusta viridis), greieri (Liogryllus campestris), scarabei (Scarabeus affinis), numeroși fluturi de câmp ș.a. 3. SOLURILE. Deși
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
te-ai născut. Într-o altă ordine, "Junimea" ieșeană continuă, cu "Aventurile Bărzăunului", programul de editare, iată, în colecția "Ulița copilăriei", a unor cărți valoroase, ieșite din șablonul convențiilor de tot felul care au produs o imensă maculatură: "Puck și graurul argintiu" de Iuliana-Claudia Ciofu și Ana-Maria Ovadiuc, "Poezii pentru copii, simpatice și hazlii" de Victor Aciocîrlănoaiei, "Mic dicționar deosebit": Cine a fost, ce-a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că Bărzăunul nu era omul jumătăților de măsură. Și unde se mai vede că o poveste ca aceasta nu se poate termina niciodată așa cum ar vrea cititorul 196 În colecția Ulița copilăriei au apărut: Iuliana-Claudia CIOFU, Ana-Maria OVADIUC, Puck și graurul argintiu Victor ACIOCÎRLĂNOAIEI, Poezii pentru copii, simpatice și hazlii Passionaria STOICESCU: Mic dicționar deosebit: Cine a fost, ce-a devenit!" 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Plutind deasupra vieții, el știe să asculte Ce spun lăuntric crinii și lucrurile mute. Iată neliniștea lui Rimbaud din finalul Anotimpului în infern: "Am creat toate sărbătorile, toate triumfurile, toate dramele. Am crezut că inventez noi flori, noi astre, noi grauri. Am crezut că dobândesc puteri supranaturale. Ei bine! trebuie să-mi îngrop imaginația". Și se ironiza: "o frumoasă glorie de artist și povestitor neînfrânat" ... "Eu care mi-am zis mag sau înger, dispensat de orice morală, iată-mă redus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Laurențiu Fulga (2), Tudor Vianu (2), Tudor Șoimaru (2), Geo Dumitrescu (2), Virgil Teodorescu (2), C. }oiu (2), Al. Andrițoiu (2), Ion Frunzetti (2), Lucian Boz (1), Mihail Sadoveanu (1), Al. Piru (1), N. Moraru (1), Oscar Lemnaru (1), Alexandru Graur (1), Ov. Crohmălniceanu (1), Damian Stănoiu (1), Veronica Porumbacu (1), N. Cerna (1), Ion Marin Sadoveanu (1), I. Negoițescu (1), Gellu Naum (1), Eugen Jebeleanu (1). 28 Fohrer, Julien. Editura Cartea Rusă. În: "Veac nou", an I, nr. 2, 17
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
el"). Termenul duma apărea în Grammaire de la langue rommane des sigans a lui J.-A. Vaillant (Paris, 1861), cu glosarea "raison, parole" și cu exemplul "duma dao romanes" ("je parle romančçhe" ș"vorbesc țigănește"ț). L-au discutat și Al. Graur ("Notes sur ŤLes mots tsiganes en roumainť, 1936) și A. Juilland ("Le vocabulaire argotique roumain d'origine tsigane", 1952). Multă vreme cuvântul nu a pătruns totuși în zona de mare frecvență a vocabularului argotic și nu a fost consemnat în
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
Terminația -flender poate fi explicată pur și simplu ca o refacere analogică (masculin din feminin, singular din plural), dar și prin sonoritățile argotice produse de influența unor (pseudo-)țigănisme ca luceflender, ceaflender (Dicționarul invers, Micul Dicționar Academic; lucefengher la Al. Graur, 1934). Din toate aceste asocieri, sensul termenului expresiv ciocoflender apare ca predominant depreciativ.
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]