592 matches
-
Însă, cum just observa Damon (op. cît., pp. 13-14), în ilustrația lui Blake nu există nici lumînări, nici ceață, iar Albion nu stă în vîrful picioarelor. Mai mult, există o "Inscripție la "Dansul Albionului" " (Inscription to 'The Dance of Albion'), gravata cam pe la 1793: "Albion roșe from where he labour'd at the Mill with Slaves: / Giving himself for the Nations he danc'd the dance of Eternal Death." Moară la care Albion trudește cu Sclavi este moară Revoluției Industriale, iar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
probabil abandonînd ideea că manuscrisul să fie folosit pentru imprimare în totalitatea să (31 de versuri din Vala au fost totuși incluse în Milton și au fost astfel gravate; la fel, 147 de versuri au fost transferate în Jerusalem și gravate; pentru detalii exacte, vezi infra "Concordanță versurilor din Vala"). Dată 1797 înscrisă pe pagina-titlu ar putea reprezenta tocmai momentul cînd Blake a început să iși redacteze copia "pe curat" a poemului Vala, lucrul la acesta fiind deja în derulare din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dintre regizori. În anul 2002 a avut loc la Gothemburg Opera din Gothemburg (Suedia) o reconstituire ipotetica a operei Gustav III bazată pe o partitură olografa neorchestrată și în mai mare măsură pe cea a operei Una vendetta în domino gravata peste partitura operei Un ballo în maschera. Opera Un ballo în maschera a devenit un pilon al repertoriului de operă reprezentat frecvent pe cel mai importante scene de operă din lume. La Forza del Destino (Forță destinului) La Forza del
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îndrăznit a-și propune dificila temă a trecerii de la neființă la viață, vraja magică a desfacerii din adâncurile mobile ale posibilului. TUDOR VIANU SCRIERI: După melci, cu ilustrații de M. Teișanu, București, 1921; Joc secund, cu portretul autorului desenat și gravat în lemn de Marcel Iancu, București, 1930; îngr. și pref. Al. Rosetti și Liviu Călin, București, 1966; Ochean, ed. îngr. și pref. Al. Rosetti și Liviu Călin, București, 1964; Pagini de proză, îngr. și introd. Dinu Pillat, București, 1968; Versuri
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
dulce a lumei frunte-atinge, Păcatele i-adoarme, invidia i-o stinge, Ce ochi veghează umed?... Ce sânge se frămîntă?... {EminescuOpVIII 259} Ce suflet țipă-n doliu?... Ce liră jalnic cîntă?... Sunt eu!... Privesc trecutul, o marmură barbară, Pe ea-i gravată aspru ursita-ne amară, Și când văd viitorul cu norii roși de sânge Atunci sufletu-mi geme și inima-mi se frânge. Decis-ai oare, Doamne, ca în etern să fie Romînu-n lanțuri crude... și searbăda sclavie Să-nfigă ochii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
absolută, bineînțeles. Cu atît mai puțin astăzi între "era McLuhan" și "era Gutenberg" decît ieri între aceasta din urmă și era caligrafilor. Cultura tipăriturii nu s-a substituit într-o bună zi culturii imaginii sau lumea textelor, lumii gesturilor. Lemnul gravat și gravurile au permis fabricarea unor albume de imagini, și un univers de texte tipărite poate hrăni o întreagă cultură orală prin lectura cu voce tare a textului pentru cei care nu citesc, prin lectura în familie sau la cafenea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Singurul garant al imuabilului, cel mai apt să depășească trăncăneala și înfloriturile, să izbucnească asemenea rocii din fluiditatea credințelor și a cuvintelor. "Ideea capitală" a generației este, din acel moment, exprimată de marele arhitect, nu de marele scriitor. Sfîrșitul monumentelor gravate, reluarea scriiturilor monumentale. Pei îl înlocuiește pe Malraux la dreapta Principelui, așa cum proiectul de arhitectură înlocuiește tabloul pictorului în bienalele oficiale. Aparența pietrei escamotează conținutul, căci conținutul îi este redat aparenței. Cartea, nemaifiind templul Adevărului, nu mai tronează nici măcar în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fel de beție. La Molière nu există și nu poate exista nimic de natura vreunei „Beräuschung”. Tipurile din comedia shakespeariană sunt de esență humorală, sunt temperamente. Ale lui Molière sunt caractere, în accepția strictă a termenului, adică: marcă, amprentă, semn gravat, deci ceva statornic, neschimbător și cu funcție oarecum de avertisment. Shakespeare putea spune ca și Montaigne: „Je ne peints point l’estre. Je peints le passage”. (Ess. III, c. 2). Molière, deși era și el, bineînțeles, un cititor al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
puternic În munții Anatoliei. Am fost nevoiți să petrecem o noapte Îngrozitoare, până când am ieșit În cele din urmă din zăpada adâncă și am găsit un sat. În timpul acestei călătorii am Început să colecționez antichități (vechi monede grecești și pietre gravate) care la vremea aceea puteau fi obținute cu ușurință de la argintari, la un preț scăzut. Regret că atunci nu le-am apreciat la justa lor valoare. Din Tocat am călătorit spre Alep65, trecând prin Kaisari, Tharsus, Adana, Alexandretta și Antiohia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de cerb, perforat, canin de lup, perforat, iar în categoria materialelor indeterminabile sunt incluse două diafize cu incizii, un fragment de os gravat prin incizii care au implicat o tehnologie extrem de interesantă, la care se adaugă un galet de cuarțit, gravat și cu urme de ocru etc. Un fluier obținut dintr-o diafiza de ren a fost studiat cu microscopul digital VHX-600. Astfel, a fost posibil să se precizeze, fără echivoc, ca orificiul este de natură antropica, fiind realizat prin mișcări
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
purtată ca pandantiv (N. J. Conard, 2009). Reprezentarea feminină nu este absentă în această perioadă, nici în Europa Occidentală dar, spre deosebire de Europa Centrală, ne apare într-o formă simbolică. La Ferrassie, Abri Cellier sau Belcayre (Franța) (fig. 2), majoritatea blocurilor gravate poartă reprezentări de vulve (M. Otte, 1987). Pentru aurignacieni, sexualitatea pare să se fi aflat la originea expresivității lor grafice (D. Vialou, 1991). În plus, simbolismul feminin s-a dezvoltat excluzând o complementaritate masculină ; nu există nici un caz de juxtapunere
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
statuete care, de altfel, se înscrie perfect în canoanele descrise anterior, este cea de la Lespugne. Realizată în fildeș, prezintă următoarele trăsături: capul mic, de forma unui oval regulat, nu are nici o linie a feței figurată, coafura este reprezentată prin linii gravate, aproape paralele, gâtul delicat este bine detașat de torace, acesta din urmă fiind plat, cu sâni atașați foarte jos, descinzând pe abdomen. Regiunea abdominală este redusă, ca urmare a dezvoltării considerabile a sânilor. Fesele sunt enorme, lărgite lateral. Un veșmânt
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
frumoasă figurină paleolitică cunoscută. Atrage atenția mai ales coafura: decorul este divizat în două zone, prima, deasupra frunții, fiind formată din cinci linii profunde constituind patru benzi; cea de-a doua, acoperind ceafa până la extremitatea gâtului, cuprinde 13 linii longitudinale gravate, care formează 12 benzi, divizate prin linii circulare, mai lejere (H. Delporte, 1979). Acest tip de decor cadrilat pare să reprezinte o coafură sau un acoperământ specific perioadei, deoarece îl regăsim și la alte statuete (Laussel, Grimaldi, Kostenki, Kotilevo) (Z
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
-se, într-o parte, printr-un con trunchiat și în cealaltă, printr-un triunghi aplatizat. Partea globulară, separată în două printr-o incizie, poate reprezenta regiunea fesieră (M. Mussi, 1997). Din același sit se pare că provine și un os gravat, care a fost publicat de L. Zotz (1995). Unica ilustrație prezintă o figură feminină privită din față, însoțită de o antropomorfă din profil, apoi de alte două semne, mai greu de descifrat. Dacă încadrarea cronologică este corectă, atunci avem de-
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
o femeie așezată, dar a fost realizată în calcar, cu picioarele repliate. J. K. Kozlowski (1992) o compară, prin modul realist de sculptare a triunghiului pubian, cu una din statuetele de la Pavlov, din lut ars. În cadrul acestei grupe, femeia apare gravată doar într-un singur caz, la Kostenki I, pe o plachetă din calcar. Torsul este înconjurat de o bandă reprezentată de două linii gravate, sânul stâng este enorm, în timp ce mâna stângă este îndreptată spre colțul plachetei ca și cum ar ține în
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
triunghiului pubian, cu una din statuetele de la Pavlov, din lut ars. În cadrul acestei grupe, femeia apare gravată doar într-un singur caz, la Kostenki I, pe o plachetă din calcar. Torsul este înconjurat de o bandă reprezentată de două linii gravate, sânul stâng este enorm, în timp ce mâna stângă este îndreptată spre colțul plachetei ca și cum ar ține în mână ceva, dar, din păcate, placheta este fragmentată. Femeia nu este reprezentată pe teritoriul rus numai prin statuete și gravuri, ci și prin reprezentări
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sprijinindu-se pe un gât subțire și, în general, bine degajat de corp, însă, la cele din Siberia, este realizat direct în prelungirea bustului. Pe torsul figurinelor siberiene, sânii lipsesc de cele mai multe ori, sau sunt sugerați printr-un simplu contur gravat. Abdomenul este plat, bazinul normal dezvoltat, fără steatopigie sau steatomerie. Triunghiul pubian este mereu reprezentat sub forma unui V, de mici dimensiuni. Cea mai mare parte a statuetelor posedă brațe, uneori doar schițate, dar neatrofiate. Membrele inferioare sunt simplificate (dar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de la Cosăuți și Molodova V. Pentru așezările de la Mezin și Mezirich, mărturiile artistice sunt numeroase, dar nonfigurative, abstracte sau geometrice. Se constată deci, o ruptură cu tradițiile gravettiene. Statuetele feminine sunt prezente într-o formă schematică, acoperite cu motive geometrice gravate (fig. 11). Cele mai caracteristice sunt statuetele de la Mezin: partea superioară dreaptă și îngustă, iar cea inferioară mai voluminoasă la nivelul șoldurilor și feselor. În 1912, T. Volkov distingea în acest sit două tipuri de statuete, unele interpretate drept falusuri
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
conține numeroase figuri feminine schematice, dar înzestrate cu cap și sâni, însă ele aparțin unui Magdalenian foarte vechi (J. Jelinek, 1984). Revenind într-un context mai general, gradul de schematizare al acestor figuri feminine este variabil, de la reprezentări foarte mari, gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, la micile figurine fin gravate, cu bust liniar, cu fese plate și coapse rectilinii. Magdalenianul mijlociu mai păstrează o parte din tradițiile gravettiene, cu femei realizate realist, sculptate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
vechi (J. Jelinek, 1984). Revenind într-un context mai general, gradul de schematizare al acestor figuri feminine este variabil, de la reprezentări foarte mari, gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, la micile figurine fin gravate, cu bust liniar, cu fese plate și coapse rectilinii. Magdalenianul mijlociu mai păstrează o parte din tradițiile gravettiene, cu femei realizate realist, sculptate în adăposturi sau la intrarea peșterii. Adăpostul de la La Madeleine este decorat cu două figuri clasice și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
în adăposturi sau la intrarea peșterii. Adăpostul de la La Madeleine este decorat cu două figuri clasice și poate, mai departe, cu o a treia. Pe peretele sălii de la intrarea în peștera Comarque (Dordogne) este reprezentat trunchiul (cu sâni și vulvă gravate) și coapsele unei femei cu abdomenul proeminent, figurată într-o poziție aproape culcată. La Angles sur l’Anglin, partea centrală a adăpostului este decorată cu cinci trunchiuri de femei cu sexul figurat, cu abdomenul rotunjit în basorelief, în timp ce șoldurile și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
1995). Contrar reprezentărilor feminine gravettiene, cele magdaleniene din Europa Centrală sunt puternic schematizate, redate din profil, întotdeauna fără cap, doar fesele proeminente permițând atribuirea lor sexului feminin (fig. 12b). Toate reprezentările feminine magdaleniene se circumscriu acestui model schematic, de la cele gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, până la micile figurine, cu bust liniar, lipsit de brațe, cu fese plate și coapse rectilinii. Între aceste două extremități, pot fi identificate numeroase stadii de schematizare, precum tinerele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, până la micile figurine, cu bust liniar, lipsit de brațe, cu fese plate și coapse rectilinii. Între aceste două extremități, pot fi identificate numeroase stadii de schematizare, precum tinerele femei gravate, de la Gönnersdorf (Germania), cu brațe întinse, cu genunchi îndoiți, în poziție șezând (G. Bosinski, 1989). H. Delporte (1989) consideră drept cele mai vechi statuete feminine din această regiune, pe cele de la Pekarna și Kulna, contemporane Magdalenianului mijlociu. Spre exemplu, statueta
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
sâni marcați, atenția creatorului îndreptându-se însă spre fese (J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
2003, p. 122) se întreabă retoric: „ Dumnezeul preistoriei era o femeie?”, argumentând că „ Ideea unui cult al < Marii Zeițe> care ar fi dominat civilizațiile preistorice se fondează mai ales pe existența unei foarte mari abundențe de imagini feminine pictate sau gravate, de figurine din piatră, argilă modelată sau din lut ars, care se regăsesc de la țărmurile Atlanticului până în Rusia, în Orientul Mijlociu și în perimetrul mediteranean ... în siturile neolitice de pe Valea Dunării, la Vinča și Cucuteni ... Traversând imensitatea timpului și a spațiului
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]