9,641 matches
-
infracțiuni pe teritoriul Greciei, dar polițiștii români și greci au făcut legătura dintre ce doi abia după ce Popa a primit la locuința sa din Comanesti un colet în care se află cu câinele grecului. Ediția în limba engleză a cotidianului grecesc Kathimerini scria, în noiembrie 2001, ca, la mijlocul lunii septembrie 2001, o femeie din Atena - probabil iubita lui Passaris - a trimis un câine rottweiler în România, printr-o cursa aeriană. Cand polițiștii au arestat-o, în apartamentul său a fost găsită
Paul Popa, complicele lui Passaris, gasit intr-o inchisoare spaniola, incarcerat sub un nume fals by http://uzp.org.ro/paul-popa-complicele-lui-passaris-gasit-intr-o-inchisoare-spaniola-incarcerat-sub-un-nume-fals/ [Corola-blog/BlogPost/92456_a_93748]
-
vechimea și c.v.-ul meritocratic al familiei, relațiile matrimoniale, abilitatea și practicile noi de tip comercial, militar, ș.a. Astfel, boierimea din Oltenia devine o clasă mai rezistentă la schimbările politice de la București( desele înlocuiri de domnie, inserția unor elemente străine grecești) precum și la crizele și evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și asimilând elementele
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
pe Dostoievski care considera că fiecare este vinovat pentru celălalt. Și, cred că este adevărat! Dacă căutam firele vinovăției celui care a greșit, le găsim legate de noi, ceilalți. Revenind la definirea fenomenologiei, putem spune că termenul este derivat din grecescul „phainomenon”, însemnând aspect, este studiul aparițiilor spre deosebire de realitate, avându-și rădăcinile în trecut, în „Alegoria peșterii” a lui Platon și de asemenea în filozofia hindusă și budistă. Mulți filozofi au avut contribuții de-a lungul vremurilor asupra dezvoltării acestei teorii
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
alipesc desinențele s la sing. și n la pl. Cazurile oblice se obțin de la temele de acuzativ urmate de desinențele cazuale corespunzătoare. kofì’ (kofì’a) obl. kofìs- (kofìn-) s. m. coș (din împletitură) - din grecescul κοφίνι [ko'fini] kofì’ < kofìj < kofìjj < kofìji < kofìni titì’ (titì’a) obl. titìs- (titìn-) s. m. tutun - direct din turcă tütün sau prin bulgară тютю
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
în acest segment financiar este, la rigoare, o chestiune secundară, alte țări, mai puternice, având datorii cu mult mai mari, dar și un PIB pe măsură. Important este aici raportul dintre economia locală și devizele de care se folosește, drama grecească fiind un preludiu la drama monezii unice europene. Or, din acest punct de vedere, Grecia a fost folosită de către speculatori drept un posibil cal troian în zona euro. Nu este mai puțin adevărat că, la nivel de bonitate, Grecia oferă
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
construiască cuiburile. Cu timpul, de la păsări, obiceiul a fost preluat și de către oameni, Dragobetele ajungând să fie considerat zeitate ce ocrotește iubirea și poartă noroc îndrăgostiților. Motivațiile preluării, au fost profunde, întrucât păsările erau privite ca mesageri ai zeilor, cuvântul grecesc pasăre însemnând mesaj al cerului și, de aceea, zeul a mai fost numit și Logodnicul Păsărilor. În această zi, fetele și flăcăii, îmbrăcați de sărbătoare, se întâlneau fie în mijlocul satului, fie în fața bisericii, ca loc sacru de săvârșire a unei
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
așa cum sugerează tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit ca cercetătorul francez să aleagă cuvântul haben - „hrană”, dar atunci ar fi fost limpede văzut că și căldărarii îl folosesc, și teoria ar fi avut fisuri! Sufixul -imo nu este grecesc, ci sanscrit, așa cum aflăm din lucrarea domnului Madhusudan Mishra. Domnul Mishra nu comentează limba romaní în lucrarea domniei sale, dar noi am găsit în ea dovezile că teoria arhaicității sufixului rom -ibe, în defavoarea sufixului -imo, este eronată. Deși domnul Mishra (3
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
mai bine". Această formă provine din sanscritul -tara, folosit pt. a forma comparativul. Nici acest aspect nu a fost amintit de domnul Courthiade. Articolele hotărâte Domnul Courthaide a omis să amintească și faptul că TOATE dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești "O" și "I". Deci, și dialectele declarate de dumnealui de strat I sunt asemănătoare cu cele de strat II sau II. Ca urmare, toate dialectele sunt egale, căci folosesc aceleași articole hotărâte grecești, ca și sufixul -imos. Dar, așa cum tocmai
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
că TOATE dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești "O" și "I". Deci, și dialectele declarate de dumnealui de strat I sunt asemănătoare cu cele de strat II sau II. Ca urmare, toate dialectele sunt egale, căci folosesc aceleași articole hotărâte grecești, ca și sufixul -imos. Dar, așa cum tocmai am demonstrat, sufixul -imo(s) este și indian. Articolul (6) despre arheologia lingvistică a sufixului -imo ca fiind de origine și indiană, nu numai grecească (indo-europeană) a fost editat în Anuarul societății prahovene
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
dialectele sunt egale, căci folosesc aceleași articole hotărâte grecești, ca și sufixul -imos. Dar, așa cum tocmai am demonstrat, sufixul -imo(s) este și indian. Articolul (6) despre arheologia lingvistică a sufixului -imo ca fiind de origine și indiană, nu numai grecească (indo-europeană) a fost editat în Anuarul societății prahovene de antropologie generală, nr. 2/2017 în articolul "Poporul rom, popor al limbii. Aspecte de luat în seamă în încercările de a stabili o limbă literară" și este scris de subsemnatul. 1-Sarău
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
lui Dumnezeu”, subliniază relația intrinsecă dintre Logosul divin și umanitate (care stă la baza Întrupării Fiului și nu a altei Persoane din Sfânta Treime, Tatăl sau Duhul Sfânt, profețirea și prefigurarea acestei mărețe Taine în Vechiul Testament și în filosofia antică grecească, prezentarea înomenirii Logosului și a lucrării Sale mântuitoare în Noul Testament (cu accent pe prologul Evangheliei de la Ioan), cum ar fi Schimbarea la Față, Răstignirea și Învierea - lucrări cu caracter mântuitor pentru toți oameni, și de care putem să ne împărtășim toți prin
MITROPOLITUL IRINEU POPA AL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitropolitul_irineu_popa_al_olteniei_.html [Corola-blog/BlogPost/355456_a_356785]
-
sublim - ne-au întâmpinat regește la coborârea din munți. Sate cu o arhitectură aparte, cu străduțe înguste și case placate cu piatră de un aspect cu totul și cu totul caracteristic Ciprului ne duceau parcă cu gândul la vechile legende grecești și pregătindu-ne anume pentru locul ce urma să se înfățișeze ca un vis în fața noastră, Grădina botanică de la Polis unde se găsește și renumitul loc cunoscut sub numele de Băile Afroditei. Eram deja la mai bine de 200 de
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_2_religie_istorie_si_mit_.html [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
roz sau negru, reprezentând faraoni ( precum Ramses II ), oameni simpli, zei cu capete de animale ( Anubis cu cap de șacal ) sau păsări, fresce, sarcoface, mumii, heroglife, scribi, sclupturi pictate și multe altele. Nu mai puțin impresionantă este secțiunea de antichități grecești, etrusce sau romane, cu Venus din Milo ( Afrodita cu brațele rupte! ), Victoria din Samotothrace ( Nike ), statuia lui Hermes legându-și sandala, flancată de Apolo în diferite ipostaze ( există chiar și o galerie a lui Apolo ), o mulțime de Atene, Afrodite
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1491327499.html [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
formidabilă, la fel coloanele ( frizele arcașilor sau leilor ), din cultura persanilor ( cea mai veche din lume ) și a celei din Levant. M-au impresionat, de asemeni, basoreliefurile lui Donatello, sclupturile fără egal ale lui Michelangelo, Bernini, Canova, cele romane și grecești, Colecția Borghese, în general, totul. - Iartă-mă, ești nou pe aici? mă întreabă un bărbat între două vârste, bărbos, cu care mă mai intersectasem adesea prin sălile muzeului. Pari foarte încântat? - Sunt. Toată viața am visat să văd muzeul acesta
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1491327499.html [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
Rugăciuni pentru iertarea păcatelor Slujba prin care sunt pomeniți toți cei care au trecut la cele veșnice este cunoscută sub denumirea de „parastas”. Parastasele sunt acele slujbe speciale în cadrul cărora trupul mortului, nefiind de față, este simbolizat prin colivă. Verbul grecesc „paristemi” înseamnă a se alinia alături de cineva, a sta în rând cu cineva, a fi camaradul, apropiatul cuiva. Parastasul este slujba prin care ne alăturăm prin rugăciune celui mort și ne înfățișăm lui Dumnezeu cu tot cu rugăciuni, prin intermediul cărora El să
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
dintr-un alt motiv. În anii de marginalizare sibiană 1945-1946, la îndemnul Părintelui Arsenie Boca (1910-1989), faimosul duhovnic de la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” din localitatea Sâmbăta de Sus, județul Brașov, reînființată de Mitropolitul Nicolae Bălan, Părintele Dumitru Stăniloae demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
din toate bibliotecile Armeniei. Romanii au distrus bibliotecile de la Alexandria și Cartagina, apoi arabii au ars din nou biblioteca de la Alexandria. Tot ei au ars valoroasa bibliotecă de la Buda fondată de Matei Corvin, apoi și-au făcut fitile din manuscrisele grecești de la muntele ATHOS... Francii au ars trei milioane de manuscrise ale bibliotecii din TRIPOLI (Siria)... De la distrugera cărților sacre ale antichității, precum „Disciplina etruscă” , de la distrugerea cărților sibiline, în timpul invaziei lui ALARIC asupra Romei, de la distrugerea scrierilor mayșe de către spanioli
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
că el împreună cu ceilalți 6 frați ai săi au fost îngrijiți numai de mama sa evlavioasă. La vârsta de 14 ani, Sfântul Efrem cel Nou a intrat ca monah in Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe Colina Neprihăniților, din regiunea grecească Attica (de lângă localitatea Nea Makri). În ziua de 14 septembrie 1425 (tot de ziua Sfintei Cruci, când Sfântul Efrem cel Nou împlinea 41 de ani de viață și 27 de ani de aspră nevoință călugărească), Sfântul Efrem cel Nou a
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou, se află în apropierea localității Nea Makri de pe Colina Neprihăniților din regiunea Atica, la numai 30 de kilometri nord de Atena. Așadar, Mănăstirea de la Nea Makri a fost zidită în perioada bizantină, înainte ca peninsula grecească Atica să ajungă sub ocupație otomană. Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, având hramul Buna Vestire, dar este cunoscută mai degrabă ca Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, deoarece în biserica mănăstirii se află sfinte moaște ale Sfântului Martir Efrem
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Mucenic Efrem cel Nou, deoarece în biserica mănăstirii se află sfinte moaște ale Sfântului Martir Efrem cel Nou, considerat ocrotitorul celor dependenți de droguri, al celor cuprinși de depresie și al celor deznădăjduiți. Mănăstirea este zidită din piatră, în stil grecesc. În centru se găsește katholikonul închinat Praznicului Bunei Vestiri. În partea dreaptă a bisericii se află racla cu moaștele întregi ale Sfântului Efrem, iar în partea stângă se află un paraclis unde o candelă stă de veghe la mormântul Sfântului
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
din Canada. I-a plăcut foarte mult la Vancouver. În America de Sud a ajuns în Brazilia, în orașul carnavalurilor, Rio de Janeiro. Vizitând bătrâna Europă, i-a rămas la suflet insula Santorini, din Marea Egee, cea mai frumoasă din salba de insule grecești ce străjuiesc cu legendele lor, țara uneia dintre cele mai vechi civilizații, civilizația greacă. „Mă consider un om împlinit!” Luciana Stănilă este un om împlinit: a reușit să urce cea mai înaltă treaptă academică, profesor universitar doctor în microbiologiela una
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
Să ne amintim faptul că unii dintre credincioșii noștri atribuie cu ușurință și fără să-și dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor ... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința ca fiind „înnoirea Botezului”, sau ca „un legământ cu Dumnezeu prin
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
nu uită să ne amintească că Noul Testament ( și Legea Iubirii ) este o carte scrisă cu vieți, că Biblia continuă și în zilele noastre pentru cavalerii de onoare ai credinței strămoșești: “ și s-a făcut întâmplarea aceasta în Constantinopol, pe timpul împăratului grecesc Heraclie, împărat foarte credincios, acela care a scos Sfânta Cruce de la Ierusalim, care a fost robită de perși. “ În Aruncați pe Maria în mare! părintele ne vorbește despre păcatul avortului. Morala lui duhovnicească, dogmatica lui decantată ca aurul nu în
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/carte-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
pare să amintească de vechea ketra. Și greaca, în unele cazuri, are fenomenul: poena de mai sus, ops „ochi, față“ ~ oku „ochi“, hepta și septem (în lat.) Să fie un reflex protodacic? Dar lupus pe latină cu p față de lukos grecesc, împrumut din oscă, cum spun specialiștii, nu poate fi o dovadă a influenței osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
neobosit povestea despre un om care, toată viața lui studiase, fără doar și poate, tot ce ținea de această țară, Grecia: date istorice, geografice, politice, economice, demografice, culturale. Costică Vâlceanu vorbea cu o ușurință de nedescris despre toți corifeii spiritualității grecești, despre învățații care au amprentat puternic cultura și știința întregii lumi: „Îi știa pe toți - zâmbea nea Mitică povestindu-mi cu un har care efectiv mă fascina -, Aristotel, Socrate, Pitagora, Pericle...Valsa prin cartea meritelor acestora, dovedindu-și statutul de
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]