KorAP: Find »[drukola/base=greco-catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...40 >

999 matches

Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257

doar pentru Biserica Greco - Catolică, ci pentru toate cultele care au avut proprietăți. Dar problema bisericilor nu se poate pune la fel. Ele au intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, iar după 1989 majoritatea credincioșilor au rămas ortodocși. Înainte de anul 1948, greco-catolicii erau aproape 8% din populația României Mari. Acum sunt undeva sub 1%. Sigur, greco-catolicii au contestat rezultatele recensămintelor. Dar ăsta este instrumentul cu care lucrăm, un instrument oficial, pentru că noi ca stat nu putem lucra pe estimări făcute de un

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
problema bisericilor nu se poate pune la fel. Ele au intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, iar după 1989 majoritatea credincioșilor au rămas ortodocși. Înainte de anul 1948, greco-catolicii erau aproape 8% din populația României Mari. Acum sunt undeva sub 1%. Sigur, greco-catolicii au contestat rezultatele recensămintelor. Dar ăsta este instrumentul cu care lucrăm, un instrument oficial, pentru că noi ca stat nu putem lucra pe estimări făcute de un cult sau altul. Și nu putem să nu ținem seama de faptul că în

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259

dictaturii comuniste, cifrele încep cu doisprezece și ajung treptat la treizecișidoi prin adăugarea unora pedepsiți și năpăstuți direct de Justinian Marina. Nu a tuturor, pentru că Patriarhul Roșu a păcătuit prin cruzimi dictatoriale față de mult mai mulți din biserica oficială, de la greco-catolici si din emigrație, pe măsură ce simțea pofta de putere care l-a făcut să se înfrunte cu unii guvernanți când și-a simțit apa la moară, exact cum a făcut și Teoctist în anii noștri. Nu din credință, ci din motive

BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
la București din motive foarte bine calculate. Pentru că încă nu se terminase epoca proceselor răsunătoare din toate țările ale căror populații trebuiau înfricoșate și supuse, procese cunoscute în istoria dictaturii staliniste internaționale pe numele victimelor lor. După înfierarea romano-catolicilor și greco-catolicilor, cu șir lung de episcopi condamnați în procesul Nunțiaturii Apostolice din România, acest nou proces proiectat din 1952, când Stalin și Beria ființau cu tot spiritul lor netemător, trebuia să devină un exemplu pentru nesupușii din lumea ortodoxă. Cu acuzații

BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054

BRU a argumentat că parohiile ortodoxe nu au dobândit niciodată un drept valabil de proprietate asupra bisericilor greco-catolice, exproprierea din anul 1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din anii 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din anul 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din anul 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor (de la 223.327 în 1992 la 195.481 persoane în anul 2002). Acest fenomen nu este specific doar Bisericii

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din anii 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din anul 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din anul 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor (de la 223.327 în 1992 la 195.481 persoane în anul 2002). Acest fenomen nu este specific doar Bisericii Unite (numărul ortodocșilor a scăzut cu un milion între anii 1992 și 2002). Recensământul din anul 2002 a fost contestat de către

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Bisericii Unite care au susținut că rezultatele ar fi fost falisficate și că în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din luna aprilie anul 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor. (Cf. Ministerul Culturii și Cultelor, Viața religioasă din România, ediția a III - a, București, 2008, p. 34 - 39). Revenind, vom

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din luna aprilie anul 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor. (Cf. Ministerul Culturii și Cultelor, Viața religioasă din România, ediția a III - a, București, 2008, p. 34 - 39). Revenind, vom aminti că la 14 martie 1990, Sfântul Scaun a numit conducătorii celor cinci dieceze greco catolice, în fruntea acestora fiind

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
se retragă. La 27 august 1994 este instalat la Blaj. Între anii 1998-2001 și apoi din nou din anul 2004 este Președinte al Conferinței Episcopale Catolice din România, care reunește ierarhia Bisericilor Catolice de ambele rituri, latin (romano-catolic) și oriental (greco-catolic). Din 26 mai 2003 este numit, de către Papa Ioan Paul al II-lea, membru al Congregației pentru Bisericile Orientale. La 16 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
nostru după o lungă perioadă de întuneric ateist. Asociațiile de laici joacă în toată această fază din istoria Bisericii Greco-Catolice un rol deosebit atât în ceea ce privește dezvoltarea de programe pentru copii și tineri (unde un rol important îl are “Caritas mitropolitan greco-catolic”, ASTRU din diferitele Eparhii și ATCM), programe pentru familii (AGRU), lupta pentru o cultură a vieții (AGRU, “Darul vieții”) și sprijininirea categoriilor defavorizate (“Caritas mitropolitan greco-catolic”). În ceea ce privește raporturile cu Biserica Ortodoxă din România se poate afirma fară umbră de dubiu

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
de programe pentru copii și tineri (unde un rol important îl are “Caritas mitropolitan greco-catolic”, ASTRU din diferitele Eparhii și ATCM), programe pentru familii (AGRU), lupta pentru o cultură a vieții (AGRU, “Darul vieții”) și sprijininirea categoriilor defavorizate (“Caritas mitropolitan greco-catolic”). În ceea ce privește raporturile cu Biserica Ortodoxă din România se poate afirma fară umbră de dubiu că ele sunt într-o evoluție pozitivă în ultimii ani, depășindu-se faza extrem de dificilă a anilor '90. Cu toate acestea rămâne în continuare de clarificat

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058

Întâlnirea s-a desfășurat la Sibiu în data de 07-09 aprilie 2008 și a avut ca titlu: “Bisericile și Europa din prisma bisericilor din România”). (Cf. http://www.bru.ro/documente/relatia-intre-biserica-si-stat-in-ue-si-romania). Viziunea ortodoxă despre Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011 Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a realizat o carte intitulată Relația actuală dintre ortodocși și greco-catolici în România, apărută la Editura Renașterea din Cluj-Napoca, în anul

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
documente/relatia-intre-biserica-si-stat-in-ue-si-romania). Viziunea ortodoxă despre Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011 Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a realizat o carte intitulată Relația actuală dintre ortodocși și greco-catolici în România, apărută la Editura Renașterea din Cluj-Napoca, în anul 2011, fiind publicată cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, care a scris și prefața lucrării, și din care reținem, la pagina 6, că “Sfântul Sinod, la întâlnirea din

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
extrase din această lucrare: După căderea regimului comunist în anul 1989, Biserica Unită a ieșit din ilegalitate, redobândindu-și libertatea. Ierarhii ei însă au fost nevoiți să constate că locașurile de cult și alte proprietăți care înainte de anul 1948 aparținuseră greco-catolicilor erau acum în proprietatea și folosința ortodocșilor. Numai că toți acești ortodocși nu erau altceva decât foștii greco-catolici sau urmașii lor. În deplină libertate și în pofida pronosticurilor generale, ei au optat pentru menținerea lor în Biserica Ortodoxă și se consideră

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-și libertatea. Ierarhii ei însă au fost nevoiți să constate că locașurile de cult și alte proprietăți care înainte de anul 1948 aparținuseră greco-catolicilor erau acum în proprietatea și folosința ortodocșilor. Numai că toți acești ortodocși nu erau altceva decât foștii greco-catolici sau urmașii lor. În deplină libertate și în pofida pronosticurilor generale, ei au optat pentru menținerea lor în Biserica Ortodoxă și se consideră îndreptățiți să-și păstreze și folosească locașurile de cult moștenite de la părinți, pe care le-au întreținut pe

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
a credincioșilor ortodocși și greco-catolici În ianuarie 1992, potrivit datelor statistice oficiale ale recensământului, populația României era de 22.810.035 persoane, din care un număr de 19.802.385 persoane s-au declarat ortodocși (86,80%), iar 223.327 greco-catolici (0,98%). În martie 2002, la următorul recensământ, populația României a însumat 21.680.974 persoane, din care 18.817.975 suflete s-au declarat ortodocși (86,79%), iar 191.556 suflete s-au declarat greco-catolici (0,88%). (...) III. Situația

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
80%), iar 223.327 greco-catolici (0,98%). În martie 2002, la următorul recensământ, populația României a însumat 21.680.974 persoane, din care 18.817.975 suflete s-au declarat ortodocși (86,79%), iar 191.556 suflete s-au declarat greco-catolici (0,88%). (...) III. Situația juridică a bunurilor parohiale greco-catolice intrate în patrimoniul comunităților parohiale ortodoxe, în legislația de dinainte de 1989 și în cea actuală 1. Cadrul legal În Biserica Ortodoxă Română, regimul juridic al bunurilor bisericești, atât în perioada regimului

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
și, așa cum era firesc, odată cu ele a trecut și întregul lor patrimoniu parohial, neschimbându-se în fond nici destinația bunurilor și nici proprietarii, care au rămas, conform legislației civile și bisericești, aceiași, constituiți însă acum în parohie ortodoxă. (...) Majoritatea foștilor greco-catolici și urmașii lor au ales, după 1989, să rămână în continuare în Biserica Ortodoxă Română dimpreună cu bunurile parohiale cu care au revenit în anul 1948, motiv pentru care reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, încă de la primele solicitări de retrocedare venite

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
și Biserica Română Unită în primul deceniu post-comunist au fost marcate de numeroase evenimente, cunoscând, din păcate, o evoluție sinuoasă greu de catalogat. În articolul 3 din Decretul-Lege nr. 126/1990, la alcătuirea căruia au fost de față reprezentanți ai greco-catolicilor și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, se stipulează clar că problemele patrimoniale, respectiv locașurile de cult, vor fi rezolvate de către comisiile mixte ortodoxo-greco-catolice. Așadar, principiul dialogului a fost încă de la început unul dintre punctele esențiale prin care s-a încercat

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
imediat toate acțiunile în justiție; dacă optează pentru acțiuni în justiție, înseamnă că au renunțat la dialog. Noi vom accepta pe oricare din acestea două, deși, din punctul nostru de vedere nu dorim întreruperea dialogului”.(...) V. Biserici ajunse în posesia Greco-catolicilor: prin dialog, prin ocupare forțată și prin justiție Potrivit recensământului populației României din anul 2002, ortodocșii sunt în număr de 18.817.975 de suflete, adică 86,79%, iar greco-catolicii reprezintă 191.556 suflete, respectiv 0,88% (vezi cap. II

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
vedere nu dorim întreruperea dialogului”.(...) V. Biserici ajunse în posesia Greco-catolicilor: prin dialog, prin ocupare forțată și prin justiție Potrivit recensământului populației României din anul 2002, ortodocșii sunt în număr de 18.817.975 de suflete, adică 86,79%, iar greco-catolicii reprezintă 191.556 suflete, respectiv 0,88% (vezi cap. II, pag. 15). La acest număr de credincioși, Biserica Ortodoxă Română dispune de 14.574 de biserici 12, respectiv 1291 credincioși la o biserică. Biserica Română Unită cu Roma are în

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
continuie menținerea unei stări tensionate între români, dar și să contribuie, într-o oarecare măsură, la crearea unei imagini externe distorsionate despre țara noastră și Biserica Ortodoxă Română ca fiind una recalcitrant și revanșardă. (Cf. Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011). Credem cu toții totuși, că ceea ce trebuie să caracterizeze cele două biserici nu sunt disputele, litigiile și procele în justiție, nici acțiunile denigratoare reciproce în mass-media, ci, mai

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
din România. Referințe bibliografice: 1. Mircea Păcurariu, Uniația în Transilvania în trecut și astăzi, Sibiu, Editura Mitropoliei Ardealului, 1994 2. Ministerul Culturii și Cultelor, Viața religioasă din România, ediția a III - a, București, 2008 3. Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011 4. www.patriarhia.ro 5. www.culte.ro 6. www.bru.ro 7. www.catholica.ro Material documentar de sinteză, realizat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303

în Valea Jiului se găseau trei sate, sau grupuri de case, amintite cu denumirile generice de Magyar Sij (Jiul unguresc) cu 12 familii de români; Sij în Petrila (Jiu Petrila) cu 48 de familii, un preot ortodox - Popa Dumitru și unul greco-catolic Popa Stephan; Olah Sij (Jiul românesc) cu 21 de familii și un preot ortodox, Popa Orenitze. Considerând că o familie avea în compunere în medie 5 membri, se poate aprecia că în acele vremuri Valea Jiului număra 405 suflete, din care

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
și Petrila, nefiind în calea invadatorilor, au fost ferite de furia acestora. Mișcările confesionale ce au avut loc la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea au avut la bază contradicțiile dintre cultul ortodox și cel greco-catolic, care încerca prin toate căile unirea cu ortodocșii. Neînțelegerile ce au avut loc au îndârjit creștinii ortodocși care refuzau unirea, fapt ce a pus pe jar conducerea bisericii unite. Pentru a liniști spiritele, protopopul grecocatolic Ciril Țopa (Czopa) se deplasează

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]