748 matches
-
au aceeași disponibilitate de a explora o lume apusă. Prezent în mai multe literaturi, fenomenul revenirii la izvoarele antice apare, sporadic, dar nu inconsistent, și în dramaturgia română. În general, scriitorii români care se inspiră în piesele lor din antichitatea greco-romană își cunosc bine sursele. Unii dintre ei traduc din elină și latină, ca Victor Eftimiu, Dan Botta și Nicolae Ionel, alții au o cultură clasică solidă. Aluziile livrești, reluarea cadrului, a personajelor, a argumentelor și chiar a replicilor originale dovedesc
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
a unor substantive încărcate de seva memoriei istorice și culturale pare, în cel mai bun caz, o extravaganță, atunci cînd nu este taxată, de fapt, drept simptom "maniaco-depresiv". Viețuim în "vremuri sărace" ontologic, iar apelul la tradiția instituită prin moștenirea greco-romană și iudeo-creștină nu mai convinge aproape pe nimeni. Autosuficiența iresponsabil-jucăușă cu care privim, nepăsători, spre trecut solicită imperativ stupoarea, perplexitatea. Într-un asemenea context, virtuțile terapeutice ale muzicii, teatrului sau poeziei devin mai actuale ca oricînd. Neliniștea, revolta, resemnarea sînt
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
se va putea constitui o echipă de editori din rândul tinerei generații care să ducă mai departe o tradiție ilustră în cultura română. Să nu uităm, de pildă, că într-o colecție exemplară din acest punct de vedere pentru autorii greco-romani, Guillaume Bude publicată de Editura Les Belles Lettres din Paris, textul traducerii lui Cicero din poemul astronomic al grecului Aratos a fost editat de profesorul român Victor Buescu! Demararea unui asemenea program va fi benefică și din punctul de vedere
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
de fabricație. Putem face aprecieri legate de autenticitate sau stil artistic. Dar, așa cum evidențiază „Eros dormind” sau o altă expoziție - „Reîntoarcerea la clasic” - găzduită recent de muzeul Liebighaus din Frankfurt, știm foarte puține despre aspectele „ne-materiale” ale civilizației antichității greco-romane. Numele zeilor, miturile, ne sunt familiare dar nu și manifestările de zi cu zi ale vieții spirituale din antichitate. Știm că această reprezentare a lui Eros dormind a fost reprodusă cu asiduitate secole de-a rândul dar nu știm mai
Exponate singulare și contextul lor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3098_a_4423]
-
cu același subiect, organizatorii augmentează seria întrebărilor. Știm oare cu adevărat de ce săpăturile arheologice intensive efectuate începând cu secolul al XV-lea în peninsula italică și descoperirile făcute în consecință au împins arta europeană pe un nou făgaș, promulgând naturalismul greco-roman în defavoarea stilizării medievale? Indiferent de dimensiuni, diferența dintre o expoziție obișnuită și una remarcabilă a fost dintotdeauna capacitatea celei din urmă de a face privitorul să-și pună întrebări ce depășesc realitatea imediată a celor văzute.
Exponate singulare și contextul lor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3098_a_4423]
-
gropițelor sub clavicule; o femeie fără gropițe E ca un râu fără poduri. Indispensabilă-i este Și o vagă ipoteză de pântecel, iar pornid de la el femeia să se înalțe ca un caliciu, și sânii ei să fie o expresie greco-romană, mult mai mult decât una gotică sau barocă, iar ei să poată ilumina prin întunecime cu forța de pătrundere a unui mănunchi cel puțin cinci lumânări. Și se impune absolut ca atât țeasta cât și coloana ei vertebrală Să și
Poetul femeilor Vinícius de Moraes by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3950_a_5275]
-
devin pretext epic, generând capodopere. Două exemple sunt convingătoare - Memoriile lui Hadrian de Marguerite Yourcenar (1951) și Relatare despre regele David de Stefan Heym (1972), care indică fascinația față de cele două mari modele culturale care au hrănit literatura lumii - Antichitatea greco-romană și tradiția biblică. Dar scriitorii încep să fie captivați tot mai mult de alți scriitori, ale căror opere și biografii îi bântuie, mai ales când intră în rezonanță cu propria viață interioară, iar în contemporaneitate reverberează dramele trecutului. Nu întâmplător
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]
-
000 de lei o cană de bere din Țara Bârsei - Brașov. De asemenea, au fost puse în circulație 650 de plicuri „prima zi”. Prin formă, proporții, decorare și cromatică, ulcioarele exprimă inventivitatea tehnică și inspirația olarilor care au preluat influențele greco-romane, iar mai târziu ale populațiilor migratoare, dar au păstrat specificul arealului românesc. Vali Corduneanu C.J. Timiș premiază voința l 50 de milioane pentru Vasile Stoica În privința faptului că o voință de fier poate surmonta orice piedică ne sunt oferite din
Agenda2005-14-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283558_a_284887]
-
executat la Tesalonic în anul 324. Acum, Constantin rămâne singurul împărat al vastului Imperiu Roman, până la moartea sa în 22 mai anul 337. Rămas singurul stăpânitor, Constantin cel Mare adoptă față de Creștinism o atitudine binevoitoare, fără a jigni însă păgânismul greco-roman, care are numeroase și puternice rădăcini. Împăratul însuși păstrează, în aproape tot timpul domniei sale, demnitatea supremă păgână de Pontifex Maximus și nu se leapădă de păgânism decât prin Botezul săvârșit cu câteva zile înainte de moarte, în luna mai anul 337
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
noii tradiții, nu poate fi alta decât tradiția dacică, astfel că, devine necesar să cercetăm ce a reprezentat Crăciun pentru această tradiție, iar în acest scop putem să ne raportăm la o civilizație contemporană din antichitate, și anume, la civilizația greco-romană. Etimologic, „crăciun” vine de la latinescul creatione, astfel că face trimitere la „ciclu”, „veac”, „eon”; cum personajul cu acest nume este arătat în tradiția românească ca „Bătrân”, „Moș”, îl asimilăm imediat cu zeul timpului, tată al zeilor la greci și romani
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
îl asimilăm imediat cu zeul timpului, tată al zeilor la greci și romani, și anume Cronos sau Saturn. Asimilarea nu este forțată pentru că elementul caracteristic al lui Saturn este tocmai „bătrânețea” (Saturnus Senex). El este desemnat ca „bătrân” în tradiția greco-romană pentru că este primul dintre zei și, prin urmare, este zeul care a regentat prima etapă din istoria omenirii, „vârsta de aur”. Potrivit acestei tradiții (a se vedea Hesiod), existența actualei umanități se desfășoară într-un ciclu format din patru faze
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
Această întunecare a spiritualității originare și această îndepărtare a lumii de ceea ce a constituit centrul ei primordial, au drept echivalent în tradițiile iudaică și creștină simbolismul „căderii”, al alungării primului om din Rai ca urmare a „păcatului originar”. În tradiția greco-romană, Saturn este zeul vârstei de aur, al vârstei „adamice”, și este descris ca „bătrân” în raport cu momentul ciclic în care ne situăm, acela al ultimei faze a ciclului, „vârsta de fier”. Fiind prin excelență zeul vârstei de aur, Saturn era, pentru
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
aur, Saturn era, pentru greci și romani, zeul care a revelat omenirii tradiția primordială, spiritualitatea originară. Nu trebuie însă să uităm că nu numai tradiția iudaică vorbește despre „ținutul suprem”, despre centrul spiritual al lumii (Edenul, Raiul), ci și tradiția greco-romană, care îl denumea „Hiperboreea”, populația originară fiind numită „hiperboreană”, iar tradiția originară a omenirii, fiind, de asemenea, numită „hiperboreană”. Prin urmare, Saturn, ca regent al vârstei de aur și revelator al tradiției originare, era, prin excelență, zeul „hiperboreenilor”, zeul poporului
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
autorilor antici. Astfel, istoricul Mnaseas din Patre spune că „geții îl adoră pe Saturn pe care îl numesc Zalmoxis”; Diogen Laertius arată că „Geții îl numesc pe Saturn Zalmoxis; Hesychius precizează că „Zalmoxis este Kronos”. Iată deci că pentru antichitatea greco-romană Zalmoxis este numele dacic al lui Saturn. Și, mai mult decât atât, Saturn era considerat în lumea greco-romană drept zeul dacilor prin excelență, el fiind numit Zeus Dakie și Dokius filius Coeli (Pliniu). Că lucrurile stau exact așa, ne vom
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
Zalmoxis”; Diogen Laertius arată că „Geții îl numesc pe Saturn Zalmoxis; Hesychius precizează că „Zalmoxis este Kronos”. Iată deci că pentru antichitatea greco-romană Zalmoxis este numele dacic al lui Saturn. Și, mai mult decât atât, Saturn era considerat în lumea greco-romană drept zeul dacilor prin excelență, el fiind numit Zeus Dakie și Dokius filius Coeli (Pliniu). Că lucrurile stau exact așa, ne vom lămuri imediat ce vom lua în calcul faptul că scriitorii antici afirmă în unanimitate că dacii sau geții erau
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
evenimentul creștin al Nașterii Mântuitorului? Pentru a răspunde, trebuie să lămurim că „ideea mesianică” nu este proprie tradiției mozaice, ci era răspândită în toată lumea antică, îmbrăcând însă forme diferite, corespunzător mentalității fiecărui popor. Sub forma profețiilor Sibilei din Cumae, antichitatea greco-romană păstra străvechea tradiție a venirii unui Mântuitor ceresc, menită să pună capăt „vârstei de fier” și să restaureze „vârsta de aur”, vârsta lui Saturnus Senex. Această doctrină a fost „reactualizată” de Virgiliu în Egloga IV, când, în termeni aproape identici
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
înfățișează lupoaica alăptând, s-a recurs la această coloană, care formează piedestalul monumentului. Proiectul și execuția se datorește d. Ing. Suciu, care a știut să păstreze chiar și în amănunte, - forma piedestalului imediat al Lupoaicei, - caracterul original al unei coloane greco-romane desprinsă dintr-o zidire antică, dându-ne astfel o perlă și architectonică. În asemenea condițiuni monumentul Lupoaicei din Timișoara și ca demers și din punct de vedere artistic, se presintă în condițiuni mult superioare ca ori și care alt monument
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER În Mehala trăiește unul dintre ultimii crescători de cai de rasă din împrejurimi Timișoreanul Traian Bădeanț, fost feroviar și performer de lupte greco-romane, deține o miniherghelie de 15 frumoase exemplare Este un personaj cunoscut în oraș, deține cele mai frumoase exemplare de cai de rasă și a rămas, în ciuda vârstei, un pasionat al preocupării pe care a îndrăgit-o de tânăr. Cu toate că pretențioasa
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
rămas cu ei, iepele au mai avut mânji, au crescut și uite așa au trecut anii. Dar, zice el, tot se mai gândește. Poate că fostul feroviar, șef în mai multe gări din Banat și performer în tinerețe la lupte greco-romane, tot în echipa C. F. R. -ului, își mai adună puterile să lupte și cu viața asta, care din trudă i-a adus totuși și multe bucurii: cei mai frumoși cai din câți s-au văzut în Timișoara și împrejurimi
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
sculpturi și mozaicuri din era romană și care nu puteau fi expuse corespunzător în Palatul Vaticanului. Muzeele Vaticanului mai cuprind, de asemenea, Galeria Tapițeriilor, ce cuprinde colecții de tapițerii din secolele XV-XVII, și o Galerie de Hărți. Obiecte de artă greco-romană pot fi admirate în cadrul Muzeului Pio Celementino, iar sculptura antică, în cadrul Muzeului Chiaramont. Statul-cetate-oraș mai include Biblioteca Vatican, înființată în secolul al XV-lea de Papa Nicolae V, și Academia Pontificală de Științe. Palatul Vatican, un ansamblu de palate de
Agenda2005-11-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283493_a_284822]
-
Filantropic din localitatea Bisoca, județul Buzău, din cadrul Fundației pentru copii "Sfântul Sava - Savaliada" din municipiul Buzău, județul Buzău, toate conduse de către Părintele Profesor Dr. Mihail Milea... 07 Martie - a avut loc întâlnirea/seara duhovnicească cu tema: "Educația tinerilor în antichitatea greco-romană și valorificarea ei în actualitate", invitat de onoare fiind Părintele Prof. Univ. Dr. Vasile Gordon - Slujitor la Biserica " Sf. Proor. Ilie Tesviteanul" - Gorgani din București. 21 Martie - a avut loc loc întâlnirea spiritual - duhovnicească cu tema: "Viața, familia și activitatea
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/382843_a_384172]
-
remarcat Icones Pour Prier... - Dumnezeu este Unul, Helen, tu ai dreptate, eu cred în asta, o asigur eu cu o teză la îndemână ( unicitatea Divinității ) gândindu-mă la Ortodoxia noastră, la Arhidieceza de Alba, de rit romano-catolic și la Biserica greco-romană, de rit bizantin. - Acolo , în Abbaye de Taizé, am învățat eu și le știu și acum, Dieu Ne Peut Qu' aimer , Prière Simple Oecumenique și Oser Croire și noi toți îl ascultam pe Padre Pio în études bibliques și prières
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
prindeau cu adevărat glas pe zidurile cetăților, caselor, sau strecurându-se discret prin colțuri de stradă sau pavajele marilor răspântii de drumuri ale cetății. Astfel de mesaje au fost atestate atît în orașele Egiptului antic, cît mai ales în lumea greco-romană. (...) Mesajul grafiti de pildă a avut însă și alte semnificații sau destinații: acela de a mulțumi cuiva, zeilor sau vreunui protector binevoitor (...) Mesajul grafiti din orașul medieval și modern, devine un adevărat schimb de polemici atunci când tabere adverse, atât politice
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
semnat, nu am „dat-o anonimă”... Știe „stimabilul”, că eu azi-noapte, imediat după meciul Stelei cu Manchester City,transmis de Radioul Public la care face referire, spre miezul nopții în România, am transmis, tot în direct,meciul luptătorului nostru de greco-romane, Alin Alexuc Ciurariu, cu turcul Cenk Ildem pentru bronzul categoriei 98 kg? Nu știe, în mod sigur! Păi, numai această transmisie a durat mai mult de 15 minute...Și-atunci, despre ce vorbim?! Hai să trecem la lucruri mai serioase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93498_a_94790]
-
-o Montcastru sau Belgrad. Se zice că ar fi cea mai veche cetate de frontieră a Moldovei, situată la limanul Nistrului. În secolul VI d.H. în locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras, măi binezis o cetate-polis grecească și greco-romană suprapusa după uniicercetatori pe cetatea medievală succesiv bizantina, genovezaromaneasca, turcească avînd în aceste perioade numele respective deorigine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii Vidava, românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]