227 matches
-
-ului. Din ea izbucneau raze. ― Venit pentru slujbă? ― Da. Sunt mătăsar. Am multă experiență. Știu să produc mătasea, să fac crescătoria de viermi, să țes... Sora Wanda se răsuci În loc. Îi scrută chipul Desdemonei. ― Avem o problemă. Ești ce? ― Sunt grecoaică. ― Grecoaică, hm. Asta-i ceva alb, așa-i? Te-ai născut În Grecia? ― Nu. Din Turcia. Venim din Turcia. Soțul meu și eu, la fel. ― Turcia! De ce nu spui așa? Turcia e o țară musulmană. Ești musulmană? ― Nu, grecoaică. Biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Din ea izbucneau raze. ― Venit pentru slujbă? ― Da. Sunt mătăsar. Am multă experiență. Știu să produc mătasea, să fac crescătoria de viermi, să țes... Sora Wanda se răsuci În loc. Îi scrută chipul Desdemonei. ― Avem o problemă. Ești ce? ― Sunt grecoaică. ― Grecoaică, hm. Asta-i ceva alb, așa-i? Te-ai născut În Grecia? ― Nu. Din Turcia. Venim din Turcia. Soțul meu și eu, la fel. ― Turcia! De ce nu spui așa? Turcia e o țară musulmană. Ești musulmană? ― Nu, grecoaică. Biserica Ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Sunt grecoaică. ― Grecoaică, hm. Asta-i ceva alb, așa-i? Te-ai născut În Grecia? ― Nu. Din Turcia. Venim din Turcia. Soțul meu și eu, la fel. ― Turcia! De ce nu spui așa? Turcia e o țară musulmană. Ești musulmană? ― Nu, grecoaică. Biserica Ortodoxă. ― Dar te-ai născut În Turcia. ― Ne. ― Cum? ― Da. ― Și ai tăi vin din Turcia? ― Da. ― Deci probabil că v-ați amestecat un pic pe-acolo, așa-i? Nu ești chiar albă-albă. Desdemona ezită. ― Vezi tu, Încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
latura Îndepărtată, translucidă, a nasului. Își luă evantaiul de carton. Pe față, evantaiul avea inscripționate cuvintele „Atrocități turcești“. Dedesubt, cu un scris mai mărunt, erau particularizate: pogromul din Istanbul de la 1955, În care au fost uciși 15 greci, 200 de grecoaice au fost violate, 4348 de magazine jefuite, 59 de biserici ortodoxe distruse și au fost profanate chiar și mormintele patriarhilor. Desdemona avea șase evantaie cu atrocități. Le colecționa. În fiecare an făcea o donație Patriarhiei din Constantinopol și peste câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Milton era de părere că Marius e o belea, impresie Împărtășită de mulți alți patroni de Case ale Zebrei, albi și negri deopotrivă. Mie Îmi plăcea totuși. Îmi zicea „Micuța regină a Nilului“. Spunea că semăn cu Cleopatra. ― Cleopatra era grecoaică, spunea el. Știai? ― Nu. ― Îhî, era. Era o Ptolemee. Mare familie pe vremea aceea. Erau egipteni greci. Și eu am puțin sânge egiptean. Probabil că noi suntem Înrudiți. Dacă stătea pe scaunul lui rupt, așteptând să se adune mulțimea, vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În domeniul restaurantelor. Încă o Însemnare În carnețel. ― Să vă spun ce biserici avem În zonă. De ce religie sunteți? ― Eu n-am de-a face cu treburile astea. Soția mea Îi duce pe copii la biserica ortodoxă. ― Și ea e grecoaică? ― E din Detroit. Amândoi suntem din cartierul de est. ― Și aveți nevoie de spațiu pentru cei doi copii, așa-i? ― Da, doamnă. Și-i mai avem și pe părinți, care stau cu noi. ― Aha, Înțeleg. Și acum gingia roz dispare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de timp... Totul din Middlesex vorbea despre uitare și totul la Desdemona dezvăluia neputința de a scăpa de amintiri. Stătea rezemată de mormanul de perne, transpirând vapori de jale, dar cu blândețe. Aceasta era semnătura bunicii mele și a doamnelor grecoaice din generația ei: bunătatea disperării lor. Cum mai gemeau În timp ce-ți ofereau dulciuri! Cum se plângeau de tot felul de dureri și afecțiuni În timp ce te strângeau de genunchi! Vizitele mele Îi ridicau Întotdeauna moralul Desdemonei. ― Bună, păpușa mou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și Întunecându-se la culoare, așa cum indică hărțile adâncimea oceanului), acoperă Siria, Iranul, Afghanistanul Înainte să se deschidă treptat spre India. După aceea, În afară de un singur punct, care reprezintă populația Ainu din Japonia, Centura Părului se termină. Cântă, Zeiță, despre grecoaice și despre lupta lor Împotriva părului nedorit! Cântă despre cremele de epilat și despre pensete! Despre decolorant și ceară de albine! Cântă despre puful respingător care, precum legiunile persane ale lui Darius, năvălește peste continentul aheu de fete de-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fi prinse spirite umane. Domnul da Silva simțise asta atunci când se trezise În sacul lui de dormit. Și eu eram curioasă despre Grecia, desigur. De-abia așteptam să mergem În vizită acolo. Domnul da Silva mă Încuraja să mă simt grecoaică. ― Domnișoară Stephanides! mă strigă el Într-o zi. Având În vedere că te tragi din patria lui Homer, n-ai vrea, te rog, să fii amabilă și să citești cu voce tare? Își drese vocea. ― Pagina optzeci și nouă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sinucis. Ce puteam face? Războiul Îl pierdusem...! Ca să mă Întorc În țara mea unde nu aveam să găsesc decât ruine, nu avea sens. În această situație, am hotărât să mă stabilesc aici după care m-am Însurat cu o harnică grecoaică, Îndrăgind munca de fermier...!” Încheie fermierul zâmbind și umplând din nou paharele. Tony Pavone comentă: „Dela apariția sa, omenirea n’a cunoscut o clipă de relaxare...! Fiecare secol În parte a fost marcat de războaie, mari frământări sociale și politice
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
calcul Întoarcerea la rudele Atenei Însă, cum să opțină o viză turistică Într-o țară capitalistă când de fapt, nici măcar În țările Comuniste nu se oferea nici o șansă. Dacă totuși va Încerca, desigur Înercarea va fi sortită eșecului: Atena era Grecoaică și, locuia Într-o țară capitalistă...! Chiar dacă reușea totuși, În final să găsească persoana dispusă contra numerar să-l ajute, În mod sigur tendința se potignea Întrucât avea gestiune și, se afla Încă sub influența cercetărilor penale...! Tony Pavone avea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și pregătit pentru fi consumat. Timp de doi ani de zile, În fiecare a patra săptămână este paralizat și având teribile halucinații cade În comă și, de fiecare dată este la un pas de moarte. Se Îndrăgostește de o frumoasă grecoaică, făcând planuri de căsătorie numai după ce vor petrece concediul de odihnă În București, orașul natal al lui Tony Pavone. În final hotărăsc Împreună să nu se mai Întoarcă Înapoi și Tony Pavone se angajează În construcții unde intră În conflict
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
n-a mai putut s-o uite niciodată. În casa Manuelei am întâlnit-o de câteva ori pe Suzanne. Venea din când în când de la Paris să-și vadă rudele rămase în țară. Era o doamnă distinsă, cu trăsături de grecoaică, ochi de un negru-aprins, sprâncene brune, minunat arcuite, cu un râs strălucitor care îi lumina stra niu chipul îngândurat. Virgil Vrancea, soțul ei, era înalt și tăcut. Cu un zâmbet subțire, o asculta pe Suzanne cum depăna, plină de exuberanță
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
n-a mai putut s-o uite niciodată. În casa Manuelei am întâlnit-o de câteva ori pe Suzanne. Venea din când în când de la Paris să-și vadă rudele rămase în țară. Era o doamnă distinsă, cu trăsături de grecoaică, ochi de un negru-aprins, sprâncene brune, minunat arcuite, cu un râs strălucitor care îi lumina straniu chipul îngândurat. Virgil Vrancea, soțul ei, era înalt și tăcut. Cu un zâmbet subțire, o asculta pe Suzanne cum depăna, plină de exuberanță, povești
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
o creație a sa legată de tematica cărții noastre. MAMA ÎN PROZA SADOVENIANĂ ORIZONTAL: 1) Munteanca din satul Măgura, de pe Tarcău, soția lui Nechifor Lipan, mama lui Gheorghiță și a Minodorei (Baltagul) - Mama vitregă a Lizucăi, rea, capricioasă, cu ifose, grecoaică din neamul Papazoglu (Dumbr ava minunată). 2) Mama răsfățatei Luiseta (Iluzia) - Pruncul jupânesei Aglaia (Frații Jderi). 3) Țăranul Ile din satul șipote , a cărui mamă a fost jefuită de pământ și de vacă de către perceptorul Macovei. Reîntors din armată fiul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a putut să rămînă ascuns. 25. Căci îndată, o femeie, a cărei fetiță era stăpînită de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El, și a venit de s-a aruncat la picioarele Lui. 26. Femeia aceasta era o grecoaică de obîrșie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei. 27. Isus i-a zis: "Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pîinea copiilor, și s-o arunci la căței." 28
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
de mult mai frumoasă, Încât În mod necesar era și răpitor de adevărată: «Calidor, carevasăzică: dor-frumos». ...Carevasăzică grecescul kali și românescul dor se Întâlnesc pe-o cărare (spre izvor), se văd, se plac, se iau, se cunună (ca mama mamei, grecoaica, luându-l pe Popescu de bunicu-meu) - iar din uniunea lor rezultă, nu doar mama și cu frate-său, Niculae, dar și dorul cântat, dorul oftat, dorul jelit Între Nistru și Prut, după 1812, mai mult decât În oricare ținut românesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
compus din două camere uriașe gemea de tablouri, mese cu picioare de bronz, șifoniere din lemn de trandafir cât un camion și vreo cinci cămăruțe risipite prin casă după un plan arhitectural misterios. Erau strămătuși din partea lui taică-meu, adică grecoaice cu nasul acvilin și capul strâns la menghină până li se țuguiase ca o minge de rugby. Tanti Clemanza fusese măritată cu un poet sătesc, nea Miluță, și funcționase ca învățătoare în satul Chichirești. Acolo avuseseră o casă de lut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
control, am traversat curtea și am purces să urcăm scările. Portarul ne-a ajuns din urmă fugind: halo, unde-ați luat-o așa? Și, adresându-i-se bunicii, ridică tonul cu două octave: mamaie, scoate buletinul, altfel nu intri nicăieri! Grecoaica își ridică voalul negru de pe chip și se întoarse spre el ca o zmeoaică: cui îi zici tu mamaie, bulaiule? Ia vezi-ți de lungul nasului! Bulaiul se retrase intimidat, cu chipiul pe ceafă. La etajul doi, salonul treisprezece, părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Până la amiază toată Amara știa isprăvile celor ce plecaseră de dimineață la Lespezi și la Gliganu. Firește, trecând din gură-n gură, întîmplările se umflau. Astfel se povestea că au fost jugăniți amândoi grecii, și bătrânul, și feciorul, că pe grecoaică a omorît-o cu securea un om din Gliganu și că avocatului din București i-au tăiat limba țăranii și apoi I-au izgonit din sat, desculț și numai în izmene. La Lespezi toți bărbații și-au bătut joc întîi de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unde-i înmormântată mămica, a stat singuri, ea și cu liota de frați mai mici după ea ; care trăise, trăise, care murise, murise, care cum le-a fost și lor norocu... Ce mai venea să-i vază mă-sa mare, grecoaica, aia de se ținea de cucoană. Parc-o vede într-o rochie griarjan de otoman, închisă până sus cu năsturei mici și chenărită cu dantele la mâneci. Și cu o blană pe umeri. Parc-o vede cum era : voinică și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
femeile din neamu lor. D-aia se și strângea tare-n corset, avea uite-așa un corset cu balene. Numa de gheb nu-și amintește : să fi avut mă-sa mare și gheb în spate ? Era cucoană mă-sa mare, grecoaica, și ținea chioșc cu ziare lângă casa ei - casă-vagon, cu geamlâc, pe la Sfinții Apostoli. Era cucoană, da ei, nepoții, n-o suferea, că de ce o dase pe mămica de suflet ? Să n-o fi dat pe mămica de suflet, s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
domnișoară și nu s-ar mai fi măritat c-un oltean, și n-ar fi stat la tejghea, și n-ar fi bătut noroaiele Pantilimonului, cu șapte copii agățați de poală ! Biata mămica ! Să n-o fi dat mă-sa, grecoaica, de suflet, alta i-ar fi fost viața și poate nici n-ar fi murit la treiștrei de ani, coșcogea femeia-n putere ! Uite-așa vorbea vecinele, când mă-sa mare, grecoaica, venea prin Pantilimon să-și vadă nepoții. N-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mămica ! Să n-o fi dat mă-sa, grecoaica, de suflet, alta i-ar fi fost viața și poate nici n-ar fi murit la treiștrei de ani, coșcogea femeia-n putere ! Uite-așa vorbea vecinele, când mă-sa mare, grecoaica, venea prin Pantilimon să-și vadă nepoții. N-o suferea vecinele și nici ei, nepoții, n-o suferea și, când ea le zicea să-i zică granmama, ei, dracii de copii, o striga gramamoartea... Dumnezeu s-o ierte și pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ăia a văzut ea cucoane adevărate, cucoanele Bucureștiului, care de care mai împarfumate și mai elegantarisite, toate clientele Patroanei. Și-unele o plăcea, era curățică, albă la față și cu păru negru și creț în cap, ca mă-sa mare, grecoaica : Dă-mi-o mie pe Vica la probă, zicea ele, că are șarm fata asta. Atuncea a văzut ea cucoane, d-aia îi și zice cumnată-sii care toată viața ei a fost cu nasu pe sus, și baremi să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]