235 matches
-
rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate cadâne ca „ieșite din haremurile turcești” : Arghira (grecoaică ; „unii susțin că chiar domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică) și Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe” a tuturor femeilor din Moldova. El vorbește despre „splendoarea făpturilor de o desăvârșită eleganță și cu forme clasice”, indiferent dacă se referă la „românca, armeanca, grecoaica sau evreica” din Iași <endnote id="(299, pp. 120-121)"/>. Incendiul din 1711, care a pustiit ghetoul din Frankfurt pe Main, a fost perceput de evreii din oraș ca o pedeapsă divină. Conducerea comunității evreiești din Frankfurt a emis În 1716
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începutul secolului XX, În Beirut, Alexandria ș.a. apar proxeneți, codoașe și prostituate evreice venite din România : „Peste tot am dat de ovreice din România, niște codoașe” <endnote id="(723, p. 557)"/>. Vorba poetului Ion Barbu : „Pezevenghe [= codoașă] cu scurteică/ (Cam grecoaică, cam ovreică)” (Cântec de rușine, 1924) <endnote id="(874)"/>. Având un „caracter parazitar”, fiind „avizi de bani” și „buni afaceriști” - se scria În România la Începutul anilor 1920 -, evreii au ajuns să-și vândă În Occident „femeile tinere și chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plan de recâștigare a gloriei trecute, ci pe o platformă în stilul lui Kennedy: ,, Să punem Franța din nou pe roate". Cu educația omului de rând pe care o posedă și ascendența sa, care include un bunic evreu, o bunică grecoaică și un tată ungur, Sarkozy este un nou tip de președinte francez. El a jurat să își pună țara mai tare la treabă și pare a fi atât de prins în lupta cu oponenții interni, încât va avea puțin timp
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
În multe societăți tradiționale, se desfășoară inițierea. Rolul lui se păstrează și În cazul personajului lui M. Eliade” (). Pătrunderea În bordei aduce cu sine regăsirea memoriei, face posibilă comunicarea cu trecutul. Pus să ghicească cele trei fete (o țigancă, o grecoaică, o evreică), dă mereu soluții greșite. Încearcă să se salveze povestind „tragedia vieții lui”, dar este adus brutal la realitate: „nu schimba iar vorba”. Gavrilescu nu este lăsat să se piardă În trecut, să se rătăcească În memorie. Fetele sunt
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
basmele românești, unde eroii sunt puși mereu În situația de a alege din trei drumuri pe cel adevărat sau să intuiască din mai multe izvoare pe cel dătător de puteri. Dacă ar fi ghicit ,,ar fi fost foarte frumos, șopti grecoaica. łi-am fi cântat și ți-am fi dănțuit și te-am fi plimbat prin toate odăile. Ar fi fost foarte frumos.” (/29). Aceasta vrea să spună că el ar fi ajuns ,,să cunoască” micul labirint În care viața și moartea
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
memorialistice înregistrează emoțiile, derutele și entuziasmele provocate de evenimentele din decembrie 1989. Mai realizate sunt câteva mici nuclee narative, amintind romanul Lumea toată, slobodă, cu oameni desprinși de această dată din conglomeratul uman al imigranților din Olanda, căreia S., devenită grecoaică prin căsătorie, îi aparține. Cu o acțiune bine gradată, povestirea Puterea de stăpânire, vorbind despre suferință, tristețe și tragedia morții printre străini, este cea mai izbutită. SCRIERI: Tulburi, apele Crasnei..., București, 1974; Lumea toată, slobodă, București, 1976; Pragul de sus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
de dezamăgire, țăranii greci erau Înfățișați În culori Întunecate, fiind considerați urâți, respingători și primitivi. Această reprezentare consona, de altfel, cu imaginea-standard a balcanicului, necioplit și cu părul vâlvoi, așa cum apare el În imaginația occidentalilor din secolul al XIX-lea. Grecoaicele, În schimb, erau considerate frumoase, fiind comparate adeseori, În privința grației și chiar a manierelor, cu doamnele din Înalta societate britanică. Maria Todorova pune acest lucru pe seama a doi factori. În primul rând, este vorba, pur și simplu, de subiectivitatea masculină
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei vieți În afara civilizației, mai autentică și mai valoroasă sub aspect moral, Își găsea o ipostază dintre cele mai convingătoare În portretul idealizat al sătencelor românce. Atitudinea de clasă, pe care Maria Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor grecoaice de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
DIMITRIU, Liuba (pseudonim al Liubei Dimitrieva; 1.I.1901, Ciucur-Mingir, j. Lăpușna - 22.III.1930, Chișinău), poetă. Născută dintr-un tată bulgar (Lazăr Dimitriev) și o mamă grecoaică (Vasilița), a studiat la liceul din Comrat. Stabilindu-se la Chișinău, a fost funcționară la Arhiepiscopie, la Primărie și la Prefectura Poliției. Apărut postum, în 1931, volumul de versuri Crinii Basarabiei demonstrează nu numai o bună stăpânire a limbii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286777_a_288106]
-
, Dimitrie (16.VII.1872, Cornești, j. Iași - 13.XI.1914, Iași), poet și prozator. Tatăl lui A., Dimitrie Anghel, comerciant și moșier, descindea din aromâni refugiați din părțile Ianinei, iar mama, Erifilia (n. Leatris), era grecoaică din insula Antigoni. Familia izbutise să intre în protipendada ieșeană, însă cunoaște curând declinul. După ce Erifilia se stinge prematur, în 1879, tatăl lui A., angajat în câteva întreprinderi hazardate, dă faliment, ceea ce îi provoacă și moartea, în 1888. Cei patru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
solilor de pace, care în Antichitate duceau în toate colțurile Eladei mesajul de începere a acestora la Olympia și de încetare a oricăror ostilități. Astăzi, simbolizează ideea de universalitate și continuitate. Ritualul aprinderii flăcării olimpice, de un grup de tinere grecoaice la Olympia, direct de la soare, sistemul de ștafete, serbările, veghea focului (care intră în acțiunea de transport), pătrunderea ultimului purtător al torței în stadionul olimpic și aprinderea cupei în care focul va arde pe toată durata Jocurilor Olimpice au fost concepute
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
dar și greci. Noi am plecat în frunte cu ghida noastră către punctul de belvedere al insulei, până la care făceam circa 15 minute, pe niște străduțe înguste, cu case construite cu bun gust, dotate cu un balcon larg unde stăteau grecoaicele și se uitau la noi. este destul de mică, are o populație de câteva mii de locuitori, care în majoritatea lor lucrează doar 5-6 luni pe an, de prin mai până în octombrie, iar în restul anului stau în casele lor, și
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1053]
-
și câteva cearceafuri, cu intenția să ieșim apoi pe bulevard la Scala și să facem teatru de stradă. Credința noastră fermă că vom reuși astfel să oprim tancurile rusești să distrugă Budapesta a fost la fel de ferm spulberată de bunica mea grecoaică Eftalia, care, cu făcălețul În mână, s-a pus de-a curmezișul În holul de intrare, barându-ne drumul. Sechestrați la domiciliu (ce noroc că nu de milițieni, ci de vajnica bunică), ne-am consolat să ascultăm la radio pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Suren Bose, un stăpân al timpului și al spațiului. Prin intrarea la țigănci, Gavrilescu va face un salt înapoi, în arhaic. În bordeiul cu covoare, divane scumpe, paravane, îi ies în cale trei fete: o țigancă, o ovreică și o grecoaică; fetele amintesc de cele trei ursitoare, care pentru Gavrilescu anunță un început, o nouă viață. Profesorul este pus să ghicească fetele, lucru pe care-l consideră destul de ușor, luând drept suport înfățișarea lor: „Cea care făcuse o un pas spre
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
părul și ochii negri, era fără îndoială țiganca. A doua și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucea ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu poate fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului“. La început
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
scândura goală, iar învelitul sau ceva care să țină loc de perină, te privea. Trebuia să ai grijă să dormi iepurește dar încălțat, ca să nu rămâi cu picioarele goale în câștigul celor treziți mai dimineață. Mama hangiului, doamna Condorupis, o grecoaică bătrână și bună ca pâinea caldă, ne-a ocrotit ba, măsură peste măsură, ne înapoia banii pe care îi plăteam pentru mâncat și dormit. Pentru aceasta, după aproape 60 de ani, nu-i mai putem uita numele și figura ei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
spațiul mare al pronaosului și al naosului. Credincioșii ascultau slujba stând pe două rânduri de bănci si în naos sau în picioare. Ne-am găsit și noi un loc lângă ușa de la intrare, deși mai erau locuri pe bănci. O grecoaică văzându-mă mai în vârstă, m-a invitat totuși să stau pe bancă. Am ascultat slujba, deși nu înțelegeam nimic pentru că se oficia în limba greacă, însă ne dădeam seama de etapele desfășurării ei fiind aceleași ca cele din bisericile
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
o supă. Am înțeles că ei numesc ciorba supă. În altă zi am servit masa la restaurantul „Ilion” unde am întâlnit-o pe doamna Elena cu care ne-am și împrietenit, deși nu ne prea înțelegeam în exprimare, fiindcă era grecoaică. Așezându-ne la masă, ne-am uitat peste lista de meniuri. Mi-a atras atenția, ardei umpluți cu roșii. Bucuroasă i-am propus Janetei să comandăm. ─ Ha!Ha!Ha!a început să râdă. Ai plecat de la ardei, în Grecia vrei
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
tine, nu te mai simți singur într-o țară străină. De fapt prin felul nostru de a fi, Janeta și cu mine ne făcuserăm câteva cunoștințe bune în rândul fetelor din România care lucrau în Grecia, cât și în rândul grecoaicelor băștinașe, deși șederea noastră a fost doar de șapte zile. Privind ținuta pentru a merge la mănăstiri, Janeta era necăjită că nu avea fustă. Eu nu am fustă lungă. Îți dau eu una, că mi-a luat mai multe de-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Udrea, numai eu îi spun Ileana lui Cocoș, spre a o deosebi de „Ileana lui Zăpăcitu din capu’satului”. Că, uite, cum stă treaba: destule Ilene și Elene au tulburat apele istoriei și, se cuvine, s-o amintim pe Elena grecoaica, cea răpită de Paris, pentru care aheii și troienii s-au luptat 10 ani. Ulise, lăsându-le troienilor în dar un cal de lemn, a reușit s-o recupereze pe Elena care încă nu se ofilise că, altfel, războiul n-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Dan I luând, tot așa, o prințesă sârboaică, pe fiica regelui Vuk Bramovici al Serbiei 6. Nicolae Iorga desface și mai larg evantaiul spațial, etnic și confesional pe care se înșirau soțiile primilor voievozi români, pomenind-o pe Calinichia, o grecoaică probabil (coborâtoare din Paleologi), soție a lui Radu I Basarab și mamă a lui Mircea, amintindu-le pe catolicele care au fost măritate cu Nicolae Alexandru (Clara, descendentă a banilor de Severin, „români unguriți și trecuți la religia catolică” - afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
insistență - căci dispuneau de toate elementele unei „hipergamii” -, precum arată eforturile lui Bogdan al III-lea de a obține - soli fuseseră marele logofăt Ioan Tăutu și vistiernicul Isac - mâna sorei regelui Poloniei) în seria matrimoniilor domnești sunt ceva mai rare (grecoaicele care s-au măritat cu Iancu Sasul sau cu cei doi frați, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul - Maria Paleolog, Ecaterina Salvaressi [Salvaresso] și Maria Amirali din Rhodos, unguroaicele [?] căsătorite cu frații Ieremia și Simion Movilă, circaziana Ecaterina
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Andronic Cantacuzino, nepoate ale faimosului Șeitanoglu, măritate cu Ștefan Surdul și cu Aron-Vodă Tiranul. în rest, familii mai mult sau mai puțin din Levant ce-și trimit fetele în țările Române. Radu Mihnea a fost însurat cu o anume Arghira, grecoaică desigur, și apoi și-a dat fiicele - „grecizate”, zice Iorga - după Moise Movilă (pe Ecaterina) și după Miron Barnovschi (Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că Miron Barnovschi a fost însurat de două ori: întâi cu Antemia, fiica vornicului Gavril
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]