321 matches
-
Zugrăvindu-și personajele pe fundalul unor ambianțe, climate și locații emblematice, Pascal Bruckner face tipologie și totodată frescă. Introvertitul și melancolicul Luc se confundă cu fauna zgomotoasă a unei discoteci, să zicem, ceva între vacarm și epilepsie. Îngrețoșat de provocările gregare ale unor indivizi-roboți imitând o criză de demență, sau ale unor cupluri care evadează în exhibiționism și pornografie, Luc se mulțumește cu o solitară blondă pe nume Chrystèle, care de fapt îl ochise de mult în acel sat de vacanță
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
providențială, hiperionică. El, omul de prisos, naufragiatul, incompatil cu ipocrizia universală, va avea parte, prin actul pur al visului artistic, de perenitate și putere supremă. Expresie a iubirii și alterității, mesianismul orfic al victimei indus grefierului va lucra împotriva lumii gregare, vampirizate de realiști. La sacerdoțiul comuniunii vin doar cei chemați. Petru Cimpoeșu bate monedă pe însoțirea dintre imaginea realității cu visul, scăpat când și când din chingile lumii exterioare. Realul, pus sub lentila fantasticului, aduce de cele mai multe ori chiar cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
detașare. Caricaturizarea culminează cu prezentarea complexului genialității de care suferă "naționalistul" convins că aceasta e "soarta geniilor", aceea de a nu a fi apreciați de contemporani: Într-un avânt de înțelepciune optimistă îi vine să recite cu convingere pentru "gloata gregară": Trăind în cercul vostru strâmt... Înseninat, zâmbește interior unui gând spiritual: știe d-sa a cui va fi Împărăția Cerurilor!..."147. Superlativele au tocmai rolul de a submina textul. Replica dată este construită făcându-se apel la armele adversarului: supralicitarea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de desfășurare, în care noii „mineri” au fost selecționați și antrenați din rândul tânărului lumpenproletariat aderent la PRM, amestec de mercenari, fanatici, indivizi frustrați și „creiere spălate”. Pe lângă insultele cu ceremonial, găselnița lui C.V. Tudor a fost aerul de meci gregar de fotbal în care un rol aparte l-au avut cartonașele roșii ale gherilelor infiltrate de PRM în balcoanele cu invitați și fluierele de huiduială stridentă care flancau, orchestrate de C.V. Tudor și alți dirijori ai agitatorilor (supraveghind totul prin
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
asezonat și fasonat) decât licheaua sau lingăul. Când este dat în vileag, el stârnește dezgust, dar nu la fel de mult ca licheaua și lingăul, poate fiindcă impostorul lezează oarecum actoricește realitatea, pe când ceilalți doi o lezează într-un mod grobian și gregar. În nici un caz nu aș vrea să se creadă că iau apărarea impostorului, departe de mine așa ceva. El are însă o alură mai puțin agresivă decât licheaua și lingăul, poate fiindcă, străduindu-se cu atâta râvnă să pară ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
degradarea om, lasă însemnarea la muiat mult și bine, are dreptate în bizareriile lui, conformismul nu face mîntuirea, agreabil altora și ție poate, s-au mutat de la țară, stratul util, cel rural, ca Bacău, orașul este dezurbanizare, să trăiești în gregare simulări, gunoiștea, focul arde, motivul de Bacău, lipsește mirosul, cum bate vîntul, parametri fără peisaj camioanele, încrucișare de două TIR-uri, în plan nu s-ar fi ocolit, mort pe loc, viață în spații vulnerabile fata ce trece pe culoar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ilva Mică Cluj-Napoca Huedin Oradea Salonta Ciumeghiu Holod Ștei Arieșeni Cîmpeni Abrud Alba Iulia Cluj-Napoca Suceava Iași Marți, 15 august 2006, după ora 6,20, în personalul Iași Dorohoi: cele mai multe compartimentate, dar caută la bou-vagon, între mulți oameni cu automatismul gregar a XXI-a călătorie, nevasta lui Petrică îi sora, îi greu, ăi, să faci atîta treabă și răpidi ca să termini nu să te lungești așa! judecățile tot din automatism, depou de tramvaie pe mal din cîmp, săritură de la pastoral la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sunt legați între ei prin diferite grade de rudenie (mergând pe o linie monofiletică), însă și prin relații geografice-teritoriale, sau mai bine zis sunt legați printr-un mediu comun. Indivizii unei specii formează comunități chiar și atunci când par a fi gregari, chiar și atunci când își împart teritoriul și îl apără de intruși. Indivizii formează o societate unde interacționează ca entități subiective autonome atât cu semenii cât și cu mediul. Imanishi numește societatea indivizilor specia. Societatea are nevoie de un mod de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pus-o Într-un vas bain-marie și l-am băgat la cuptor pînă cînd iarba a căpătat aspectul verzui-maroniu pe care trebuia să-l aibă. Acesta e secretul tratării ierbii - sau cel puțin unul dintre ele. Fumătorii de iarbă sînt gregari, sînt sensibili și sînt paranoici. Dacă ajungi să fii cunoscut drept „trist” sau „nasol”, nu poți intra-n combinații cu ei. Curînd mi-am dat seama că nu mă pot potrivi la tipii ăștia și m-am bucurat cînd am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
danubiană. Marx a caracterizat foarte bine țărănimea în general și mai ales pe cea din Europa de Est, comparând-o cu un sac cu mere. Prin tipul lor de habitat și prin munca lor, prin izolarea în care trăiau, prin mentalitatea lor gregară, țăranii au rămas departe de luptele lor politice. Ei nu au știut să joace rolul pe care îl oferea sufragiul universal. Alte categorii profesionale s-au ocupat de interesele lor. Montesquieu spunea că "poporul este admirabil în alegerea celor cărora
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
cărțile de contur monografic, axate pe studiul logicii personalității auctoriale, interesate de explicația adâncă, psihologică, a dimensiunii creatoare, rezonantă în scrisul artistului. Adevărată placă turnantă a ideologiei, a "ideografiei" unei opere, personalitatea (singularitatea) autorului, dar și riposta individuală la spiritul gregar, inform, la modă și tradiție, la constrângere și dictatură, forma de libertate articulată prin operă (singurătatea lui) au fost cu pasiune căutate și descifrate, pentru cititor. Este vorba despre autori al căror numitor comun este însăși fuga de comun, a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
omului ca ființă în mod esențial liberă. Lipsit de libertate în peșteră, omul nu face politică fiindcă nu are nevoie de aceasta. Dar, pe acest motiv, el nici nu este în întregime om, cât mai degrabă o ființă primitivă și gregară, stând mai aproape de animal decât de om propriu-zis. Pentru a se realiza conform naturii sale ca viețuitor politic, omul are nevoie de libertate, politica fiind chiar instrumentul de administrare al acestei libertăți la care oamenii au parvenit. Fără libertate nu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
categoria autoarelor de proză psihologică, inaugurată de Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul Jocuri de apă (1938) tratează un caz de bovarism într-o manieră de sorginte proustiană. Existența eroinei este subminată de conștiința singularității sale, a diferențierii de ceilalți, a lipsei instinctului gregar, ceea ce o face să se simtă străină în propriul mediu familial și social, să fie profund nemulțumită de conținutul vieții ei. Neacceptând să se lase invadată de banalitatea cotidianului și a obișnuințelor, ea se imaginează țâșnind ca un „joc de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
este o expresie a spiritului colectivist, deci dezvoltarea ei nu a fost întâmplătoare, dobândind prioritate în fața creației de autor, a literaturii culte, expresie a experienței individuale. S-a spus că, în cultura română, colectivismul s-a manifestat ca un colectivism gregar (bazat pe imitație, supunere, docilitate, spirit „de turmă” - C. Rădulescu-Motru) sau ca un colectivism pastoral: În forma noastră de civilizație covârșește factorul colectiv. Românul este o ființă sociabilă. [...] [El are] legături organice de familie și pământ (Călinescu, 1941/1982, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o contradicție în termeni, deoarece o cultură se dezvoltă doar din interiorul unui grup, nu poate fi impusă din exterior, o cultură omogenă, produsă în afara acestuia neputând fi "vândută de-a gata" maselor, deoarece oamenii nu trăiesc sub această formă gregară iar în măsura în care există, masele sunt agregate de persoane unidimensionale care consimt (s.m.) la a fi dominate și manipulate; cultura de masă este concepută de către oameni, nu de către industria culturală, care propune doar "repertorii de texte", ori "resurse culturale" pe care
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mecanism se traduce în modul cel mai convingător prin opoziția elită/mase, care, potrivit cu orientarea filosofică și ideologică a comentatorilor, capătă alura unei atitudini condescendente sau disprețuitoare față de mase, considerate că reprezintă tot ceea ce conține umanitatea în materie de spirit gregar (cum este cazul, de exemplu, la Ortega Y Gasset) sau, dimpotrivă, alura unei exaltări a rolului dinamic și mator al maselor apreciate ca fiind, după cum amintește Gurvitch (1963, tomul I, p. 152), „sănătoase, salutare, îndeplinind o misiune istorică”. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
etica muncii și preocupată mai mult de consum și de bunăstare. În acest moment, apare individul other-directed („extro-determinat”), mult mai atent la așteptările mediului social în care evoluează și foarte dependent de el. Acest tip social prezintă un comportament mai gregar și este puternic influențat de mijloacele de comunicare în masă. Pentru Riesman, ...toți extro-determinații au în comun faptul că atitudinea individului este orientată de contemporanii săi, cei pe care-i cunoaște personal și chiar cei pe care nu-i cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
chiar și sobornicească (deci catolică)? Este însă cu adevărat apostolică? Dacă anarhia liturgică n-ar domina prin țară, dacă plaga simoniei nu i-ar fi pus în dilemă și pe cei mai râvnitori candidați la preoție sau profesorat, dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și apostolească...1 Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acest lucru. La sfârșitul secolului XX, în siajul unor penibile catastrofe recente, acest lucru este mai greu de demonstrat. Excelenta educație istorică, filozofică și artistică a elitei burgheze germane nu s-a dovedit a fi o frână în calea entuziasmului gregar și superficial față de ideologia fascistă a lui Hitler. Educația universitară în spiritul valorilor umaniste nu s-a dovedit suficientă pentru a denunța barbaria extremismelor din secolul XX. De bună seamă, istoria pe care o învățăm din cărți - relativizată de însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
marilor teme (virtutea, iubirea, cunoașterea, moartea și viața), ci și să actualizeze principiile metafizice tari ale creștinismului în situații neprevăzute. Discursul apologetic are nevoie mereu de slujirea unei rațiuni practice. Nici un balet verbal, nici un marș cazon, nici o acrobatică auto-referențială, nici un gregar „salt înainte”, reflecția teologică în linia tradiției a preferat genurile intermediare. Numai insuflată vertical de rugăciunea sfinților, șlefuită de subtilitatea argumentației filozofice și modelată apoi în fraza poeților, teologia Părinților a putut aduce în lume belșug de roade bune. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al unui turneu de tenis, fără a uita cutare confruntare intelectuală, cutare scandal mediatic supradimensionat, se pun în scenă plânsete, umori care au o funcție agregativă. Comuniuni postmoderne care își găsesc rațiunea de a fi în rădăcinile arhaice ale instinctelor gregare celor mai primitive. Aceasta este forța "deontologiei": să trăiești în prezent moduri de a fi cum nu se poate mai vechi. Motiv pentru a reveni la mai multă umilitate! Instinctul societal Profund este puțul trecutului. N-ar trebui să spunem
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
date noi în ce privește schimbarea relațiilor sexuale și a comportamentelor sexuale: în medie, un spectator din SUA și țările europene asistă la TV la 10.000 de scene cu conotații sexuale; problema apare din cauză că televiziunea abordează sexualitatea la „nivel infantil, superficial, gregar; latura afectivă este ignorată/estompată în 90% dintre scenele cu conotații sexuale”; actele sexuale - în filme, seriale etc. sunt reprezentate ca acte fizice primare, nu ca expresii ale unor sentimente umane. Comisia juridică a Senatului American (1999) a constatat într-
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca și cum ar fi fost rostit azi în agora, protestul lui Noica era împotriva mediocrității (nu a mediocrității aurite dintr-o odă a lui Quintus Horatius Flaccus), a imposturii intelectuale (cea mai canceroasă formă fiind aceea a imposturii lingvistice), a spiritului gregar care diluează pînă la dizolvare valorile intelectului și ne aruncă în in(contra)cultură. După cum încerca să formuleze prin trăsăturile acestei schițe fenomenologice, e drept firav și minimal, unele dintre ipotezele care l-ar fi îndreptățit să susțină un anume
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
neechivoc: deși românul aproape că are sufletul absorbit în sufletul grupului, el este departe de a atinge idealul solidarității sociale. Ne lipsesc atât conștiința sacrificiului persoanei, cât și dorința de a face acest sacrificiu. Românul nu are decât un suflet gregar, dimensiunea reflexivă nefiind implicată aici. "Solidaritatea este opera sacrificiului conștient, este ultima verigă în înălțarea morală a voinței, pe când "gregarismul" este o stare impusă de împrejurări și de tradiție" (Rădulescu-Motru, 1998: 235). O societate marcată de un suflet gregar este
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
suflet gregar, dimensiunea reflexivă nefiind implicată aici. "Solidaritatea este opera sacrificiului conștient, este ultima verigă în înălțarea morală a voinței, pe când "gregarismul" este o stare impusă de împrejurări și de tradiție" (Rădulescu-Motru, 1998: 235). O societate marcată de un suflet gregar este una supusă puternic imitației. Avem aici explicația apariției sufletelor nediferențiate, nimic altceva decât ceea ce noi numim nediferențiere comunitară. Membrii unei astfel de societăți, "având sufletele puțin diferențiate, lasă drum liber imitației, și aceasta se întinde de la o margine la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]