66,254 matches
-
de pantofi de alergat Narita V2, potrivită cu orice ocazie fiind confortabilă și simplu de asortat. Partea superioară este confecționata 100% din material textil, tip plasă, rezistent la uzură, umezeală și rupere ce vă oferă confort, lejeritate și reduce considerabil greutatea produsului. Talpă exterioară, din cauciuc, dispune de tehnologia EverTrack, ce va asigura aderenta și stabilitate pe orice suprafață și va menține piciorul relaxat în permanență. Culorile contrastante folosite și logo-ul Puma din partea laterală, va schimba plăcut aspectul și va
Accesorii utile pentru Sportul de weekend by http://www.iasi4u.ro/2014_accesorii-utile-pentru-Sportul-de-weekend/ [Corola-blog/BlogPost/95225_a_96517]
-
plănuite la Galați sau Rovinari? În mod neintenționat, distrugerea infrastucturii industriale comuniste a însemnat și o decarbonizare forțată, ajutând țările din Europa de Est să nu depășească limitele internaționale de carbon. Măsuri paliative, însă, comparabile cu tăierea părului pentru a pierde în greutate, cât timp nu folosim avantajul spre a arde etape în adoptarea de tehnologii. Concluzia e clară: în condițiile în care România utilizează de două ori mai multă energie/unitatea de PIB față de media UE, eficiența energetică trebuie să fie o
Protecția mediului. De afaceri by https://republica.ro/protectia-mediului-de-afaceri [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]
-
mici restaurări și se vor face altele de ansamblu pentru a scoate la lumină, prin osârdia specialiștilor, pictura originală, strălucitoare, magnifică, păstrată și conservată în cele mai bune condiții. Ar fi mult de vorbit în această direcție, inclusiv pe tema greutăților provocate, printre altele, de costul mare al lucrărilor de restaurare, de fondurile insuficiente alocate de stat în acest scop, de micile donații ale turiștilor români și străini iubitori de credință, de frumos, de tradiție, de Voroneț, dar și despre tendința
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Constanța. Va afla dacă se aprobă ca la începutul anului școlar să se introducă și predarea limbii engleză, prin micșorarea numărului de ore de rusă, asta în caz că va reveni ca profesor și nu ca turist în Dobrogea. Se vor întâmpina greutăți, deoarece rusa în școală era predată de soția inginerului-șef de la C.A.P. și, cum relațiile la regiune erau ale sale nu ale directorul școlii, nu prea existau mari șanse de izbândă. Totuși din surse demne de luat în seamă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
că nu te va mai întâlni așa curând. - Am vrut să vă fac o surpriză și de aceea nu v-am scris sau telefonat. Totuși nu mi-ai răspuns, unde este mama? Tatăl său era jenat și își căuta cu greutate cuvintele care să nu-l șocheze pe fiul său. - După cearta cu tine și plecarea ta în Dobrogea, nu s-a simțit prea bine. A avut o cădere nervoasă și, la câtva timp, s-a simțit din ce în ce mai rău. A trebuit
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
aprovizionat cu votcă și bere, iar ca să nu cărăm prea multe sticle, am golit votca într-un bidon din plastic, de doi litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ii]în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
de pe mine, plin de noroi, am intrat în canal îmbrăcat. Inotam spre celălalt mal și nu mai simțeam fundul apei, când, dintr-o dată, căptușeala din bumbac a treningului s-a îngreunat de apă, trăgându-mă la fundul canalului. Băteam cu greutate și mare spaimă din brațe și dădeam din picioare ca să ajung la mal, reușind cu greu să parcurg distanța de canal necesară, ca să pot atinge fundul apei cu talpa picioarelor. Nu am vrut să strig la Gică după ajutor, ca să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
de doi copaci, pentru scurs de saramură și uscat la vânt, cât de cât. Apoi, am băgat tot peștele în saci curați și bine legați la gură, ca să nu se scurgă zeama în genți. Deja credeam că am scăpat de greutatea bagajelor, dar nu a fost așa: chiar dacă s-au mai redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul focului am ars toate gunoaiele, adunate din zona noastră de activitate și cum nu mai aveam chef de pescuit noaptea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
de nailon pentru sesizarea mușcării peștelui din momeală (n.aut.) [xv]Forfac = montaj format din plumb, momitor și cârlig pe o bucată de nailon sau fir textil.(n.aut.) [xvi]Moacă, moace = denumire comercial - pescărească dată puilor de somn, cu greutăți până la 300 grame.(Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării). [xvii]Vargă, vergi = băț de undiță (DEX) [xviii] Ciortan = nume popular dat crapului sălbatic de 1-2 kg. (Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării ) [xix]Minciog = mică plasă în formă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
faptul că fiecare etapă a vieții noastre are farmecul ei și numai gândul este nemuritor. Pentru că viața nu reprezintă un șir nesfârșit de bucurii, atunci când ne este greu să ne gândim la faptul că râul își găsește cursul depășind toate greutățile, astfel vom înțelege toți, și profesori și elevi, faptul că dincolo de noapte e zi.” Liliana Huian, fost profesor de matematică, a evidențit importanța profesiei de dascăl în formarea tinerelor generații: „Când am primit invitația de a participa la aniversare mi-
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481406946.html [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
sau tristețea. Când citești o poezie ți se deschide un nou univers ce așteaptă să fie explorat, te detașezi de lumea reală și pătrunzi într-o altă dimensiune în care visele devin întotdeauna realitate și realitatea un vis fără griji, greutăți sau responsabilități, o lume plăsmuită, în care natura este cufundată într-o armonie deplină, sublimă, înmiresmată fiind de simțirea și trăirea autorului. Poezia ne învață să iubim la maxim, este viața deplină, dacă tot suferim este alinarea care luminează ziua
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1444548759.html [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerurilor. Adâncul și moartea zic: Noi am auzit vorbindu-se de ea.” Dumnezeu îi știe drumul, El îi cunoaște locuința. Căci el vede până la marginile pământului, zărește totul subt ceruri. Cand a rânduit greutate vântului, și când a hotărât măsură apelor, când a dat legi ploii, și când a însemnat drumul fulgerului și tunetului, atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o i-a pus temeliile și a pus-o la încercare. Apoi a
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
să deliberez între cuvântul scris în poezie și cuvântul scris în proză . În fața ochilor mei, proza este chipul omului Mihai Leonte . Proza, este strategia cuvântului care îl apropie de realitatea care nu și-a pierdut-o . Unii oameni, suportă cu greutate realitatea lucrurilor. Realitatea spusă între coperțile acestor cărți, vin ca o spovedanie, pentru cei ce le citesc. Admir aceste spovedanii, nu pentru că sunt mai bune decât ale altora, ci pentru faptul că am descoperit în ele sinceritatea - rezultat al iubirii
METAFORE APRINSE DIN AMINTIRILE POETULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_aprinse_din_amintirile_poetului_constanta_abalasei_donosa_1347534918.html [Corola-blog/BlogPost/343640_a_344969]
-
2017 Toate Articolele Autorului Am scris mai multe poezii, poate că-o mie... Poate mai multe chiar, nici nu le-am numărat, Dar niciodată una destinată ție, Doar ție închinată cu adevărat! Vreau chiar acum s-o scriu, deși cu greutate, Că rimele nu-mi curg ca lacrimi pe obraz! Simt, dacă-amân s-o scriu, fi-va mult prea departe Și poate altădată nu va mai fi răgaz! Vreau doar să-ți amintesc că fost-am pentru tine Unealta bună, cred
DE CÂND MĂ ȘTIU... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1488923228.html [Corola-blog/BlogPost/377579_a_378908]
-
magice, în miliardele de lumini colorate și vesele. Moși, îngerași, globuri, steluțe, beteală și jucării, care mai de care mai colorate și mai strălucitoare, împodobeau magazinele forfotind de clienți. Femeia trecu prin parc cu pașii obosiți și umerii căzuți sub greutatea celor două sacoșe care atârnau, de-o parte și de alta a trupului ei. De una dintre sacoșe se agățase o fetiță mărunțică, încercând să țină ritmul pașilor femeii. Se opriră lângă bradul uriaș, împodobit cu cutii de cadouri și
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418445463.html [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
cu frățiorul ei toată ziua și toată noaptea, nici măcar n-ar fi avut nevoie de somn! - Coboară! Ascultă, ridicând ochii nedumerită. Mai aveau o bună bucată de drum până acasă. Se trezi alergând pe stradă pe lângă mama, care gâfâia sub greutatea sacoșelor. Abia când ajunseră în apropierea tomberonului ruginit și intrară pe strada îngustă, femeia își permise să încetinească. După ce intră pe ușa casei, se prăbuși în scaunul fără spătar de lângă cuier, cu capul pe spate, rezemat de peretele mucegăit. Cristian
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418445463.html [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însă când ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându-ne să ne ferim din calea lui, cât mai repede cu
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
tare în prăpastia neagră, auzi îndemnuri șoptite cu viclenie, sfaturi amestecate. Spirite înșelătoare îți dau t â rcoale: « Aruncă-te ! Acum ! Hai, nu-ți fie teamă te prindem noi. » Râsete lugubre. « Ai grijă! Se hrănesc doar cu frica ta. » O greutate fierbinte îți mocnește în piept, inima crește, crește, sângele pulsează furios, biciuiește arterele trupului, adâncurile creierului. Explozia lichidului roșu iți inundă ochii, gura ... simți gustul metalic, iute. « Aruncă-te ... aruncă-te ... ce aștepți ? Lașule ! » « Nu asculta! Se prăbușea alunecând. Ceva
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Deziluzii_camelia_constantin_1329665286.html [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
ajutor pentru regiunile cu probleme etc. Pacea este ideea centrală a politicii interne și externe a Uniunii Europene. Eforturile conducătorilor ei și ale forțelor sale armate se concentrează pe direcția aceasta, inclusiv prin tratative sau trupe staționate în zone cu greutăți, cum a fost cazul fostei Iugoslavii. UE are un steag propriu, reprezentând douăsprezece stele aurii pe fond albastru și un imn: ”Oda bucuriei”, compusă de renumitul compozitor german Beethoven. Imnul are textul tradus în diverse limbi, dar cel oficial este
ISTORIA UNIUNII EUROPENE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1412039813.html [Corola-blog/BlogPost/347103_a_348432]
-
era elev. Este prezent în antologie cu un fragment din romanul „Invitație la vals” (1936), care poartă titlul „Totul s- sfârșit”, un adevărat eseu despre sinucidere a cărui idee centrală este aceea că omul renunță la luptă, la lupta cu greutățile vieții, gândindu-se chiar la sinucidere, „din lipsă de idealuri”. De altfel, se știe că unul dintre cele mai mari păcate omenești este disperarea, pierderea speranței. Personal, cred că sinuciderea este exemplul suprem de atingere a contrariilor, fiind în același
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
de licență a părintelui Protosinghel Teoctist, în afară de posibila reconstituire a conștiinței naționale prin reconstituirea Mănăstirii Plăviceni: conștiința europeană a Voievodului, în termeni pe care „Uniunea Europeană” de la vremea aceea, Liga Sfântă, nu-i putea pricepe. Abia pricepem noi, astăzi, cu mare greutate. Această conștiință europeană răzbate peste veacuri, dintr-un document care, din fericire, s-a păstrat. E vorba de Scrisoarea din 12 septembrie 1595, după bătălia de la Călugăreni, scrisă de Mihai Viteazu către hatmanul polon Stanislav Zolkiawski, castelan de Liov: „Iarăși
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
uite, m-a refuzat! Eu sunt femeie credincioasă, când văd un om, într-adevăr, chinuit și bătut de soartă, nu mă lasă sufletul să nu-i dau și eu, acolo, cât pot, mai mult nu pot, că am și eu greutățile mele... - Nu primesc de pomană, a zis omulețul cu o voce pe care i-am ghicit-o că este a unui paralizat și la cavitatea bucală. - Ei, nu primești?! Cine nu primește?! “Primește” ăia care au două picioare, două mâini
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
remarca și reține că înfrânarea și puterea rugăciunii le sunt date tuturor oamenilor. Dacă vrem să ne înfrânăm trupul de la cele necurate și dacă vrem să ne rugăm, nu există "nu pot". Oamenii îl caută pe Dumnezeu numai la necaz, greutăți și suferințe. Dumnezeu ne-a spus: "Nu vă puneți nădejdea în oameni" și noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie. Îi sfătuiesc pe toți creștinii să nu uite de rugăciune nici când le stă bine. Și să nu pună
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474008770.html [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
și-o muzică de colinde îmi umplea sufletul de bucurie iar bunica îmi spunea: - “Ia fugi și uită-te pe geam...” Și-afară... ce să vezi...totul era alb, în curte, pe stradă, pe case, copacii își aplecau crengile sub greutatea omătului și ningea într-una, fără încetare, ca-n povești... Iarna, eu și frățiorul meu mai mic, nu ne mai săturam să ne jucăm; era vremea săniușului și-a bătăilor cu bulgări de zăpadă iar tata ne făcea câte-un
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]