298 matches
-
leuț în mână, el cu ce trăiește, cu ce cumpără la familie ?!”. Fără a exista vreo legătură cu evenimentele de la Brașov, în mod cert momentul nemulțumirilor de la Nicolina - tot mai numeroase - anunțau finalul regimului comunist. Martorii nu au menționat dacă greviștii au avut de-a face cu metodele represive ale sistemului. Nu se știe încă dacă au fost operat arestări sau dacă greviștii au fost anchetați de Securitate, în afara factorilor de decizie din întreprindere. Este posibil ca arhivele fostei Securități să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mod cert momentul nemulțumirilor de la Nicolina - tot mai numeroase - anunțau finalul regimului comunist. Martorii nu au menționat dacă greviștii au avut de-a face cu metodele represive ale sistemului. Nu se știe încă dacă au fost operat arestări sau dacă greviștii au fost anchetați de Securitate, în afara factorilor de decizie din întreprindere. Este posibil ca arhivele fostei Securități să conțină detalii legate de acest moment. Evenimentele ulterioare de la Brașov conduc la concluzia că autoritățile au acordat atenție considerabilă greviștilor ieșeni. Să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sau dacă greviștii au fost anchetați de Securitate, în afara factorilor de decizie din întreprindere. Este posibil ca arhivele fostei Securități să conțină detalii legate de acest moment. Evenimentele ulterioare de la Brașov conduc la concluzia că autoritățile au acordat atenție considerabilă greviștilor ieșeni. Să revenim însă la relatările unui fost director al fabricii: „ - Asta s-a întâmplat pe la 10 jumătate, domnule, știți cum intrau pe poartă securiștii ? Cred că dacă îi aduna cu ceva, nu veneau, iar de la București veneau cu elicopterele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
prim-ministru, eu nu vă spun ca să vă intimidez, da' Nicolina și Ceaușescu avea frică de ea, nu vă spun ca să vă fie frică și dumneavoastră.» [râde] O început să râdă. Zic: «- Dacă v-aduceți aminte de Ilie Pintilie, de greviști, de cutare, cu Grivița Roșie», cu la, la, la... Ei, parcă nu știa ! [...] Și, «- Băi, aveți un material care... ?! Că eu nu pot să vă dau că..., veniți și am stat noi de vorbă, aici la masă și trebuie să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Ministru, eu nu vă spun ca să vă intimidez, da’ de Nicolina și Ceaușescu avea frică de ea, nu vă spun ca să vă fie frică și dumneavoastră.” [râde] O început să râdă. Zic: „- Dacă v-aduceți aminte de Ilie Pintilie, de greviști, de cutare, cu Grivița Roșie”, cu la, la, la... Ei, parcă nu știa ! Taică-su n-o fost... mare evreu, că și el e evreu, acuma. Și... „- Băi, aveți un material care... ?! Că eu nu pot să vă dau că
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și căpitani, cu avocați, antreprenori, agenți de pariuri și jucători, cei importanți care dețineau agenții legale și aveau proprietăți. În perioada grevelor șoferilor și camionagiilor a făcut rost de mașini de poliție care să-i protejeze cele două camioane de greviștii care răsturnau toate vehiculele și aruncau cărbunele în stradă. Eu a trebuit să stau la secție și să aștept să sune ca să le spun polițiștilor când pleca un camion încărcat de la terenul nostru, și asta a fost prima dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
legitimații completate pentru Northumberland, cameriste în principal. Dar care-i treaba? — Se pregătesc să intre în grevă, asta-i treaba. În dimineața asta te-a sunat de vreo cinci ori Sophie Geratis, una din cameriste. Are loc o ședință a greviștilor chiar acum la spălătorie și trebuie să te duci să le oprești. Este și Federația Sindicală acolo și trebuie organizate alegeri. Exact ce trebuie să fac? — Le ții pe loc. Le pui să semneze și le împiedici să iasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
numele victimelor, adrese, precizări biografice etc. Ex: „Ieri, la prânz, 100 de elevi greviști de la 4 licee bistrițene (Grupul Școlar Sanitar, Liceul „Liviu Rebreanu”, Liceul Industrial Nr. 2, Liceul „Mureșanu”) au protestat în fața Inspectoratului Școlar din localitate”. Evitați citarea colectivă: „Greviștii ne-au declarat: «Așa nu se mai poate»”. Nu folosiți cifre mari. Ele se rotunjesc. Precizia exagerată nu interesează pe cititor. Decât să transcriem până la ultimul leu suma alocată în buget învățământului, mai bine și mai ușor de reținut este
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de rutiniere ar fi aceste verbe, ele pot ascunde nedorite nuanțe de comentariu (de exemplu, a pretinde). Pe lângă multiplicarea citării surselor, mai identifică un mijloc de credibilizare, de întărire epistemică (a crede că este adevărat) a știrii: utilizarea condiționalului: „Conform greviștilor, guvernul ar fi oferit...”. Legăturile sintactice. În știre, ele par extrem de reduse. În acest mod, se evită relațiile cauzale, explicațiile directe etc. În schimb, indicatorii temporali sunt frecvenți. Atunci când sunt inevitabile, legăturile cauzale sau consecutive iau forma unei constatări: dat
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o formă de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, care fusese mitizată de comuniști. Constantin Dobre citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând 26 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Intervenția lui Ceaușescu a durat cinci ore (alte surse indică șapte ore), timp în care el a încercat să explice politica PCR
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
între partid și muncitori (fapt fără precedent în România comunistă, la o asemenea anvergură numerică de protestatari). El a fost șocat de incomunicabilitatea sa cu muncitorii; de asemenea, a fost speriat pentru siguranța și integritatea sa fizică, o dată aflat în mijlocul greviștilor, unde șansele ca gărzile de corp să îl poată apăra erau minime. Prin urmare, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care nu le va onora, apelează din nou la „limba de lemn” pe care minerii o cred
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apăra erau minime. Prin urmare, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care nu le va onora, apelează din nou la „limba de lemn” pe care minerii o cred, deși era evident să măsurile luate vor fi împotriva greviștilor, și nu în favoarea lor. În final, el este aplaudat pentru că promite satisfacerea doleanțelor. În mod previzibil, într-o lună de zile Valea Jiului va fi reciclată și transformată într-o cazarmă. „Liniștiți-vă și reluați-vă lucrul”, îi sfătuiește Ceaușescu pe
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
părăsește platforma de unde le vorbise greviștilor, Ceaușescu are chiar un moment de slăbiciune fizică, sprijinindu-se de unul dintre oamenii săi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, scandare ce-și avea rostul ei: greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste care administra Valea Jiului și care profita cvasi„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă cea politică și represivă reprezentată de PCR și Securitate), care era un alt factor de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
împotriva burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiunea Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă însă un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însă un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele au apelat mai întâi la recunoașterea minerilor: unii ingineri și șefi de sectoare au fost chemați la Securitate pentru a recunoaște portrete ale greviștilor (fotografiați clandestin). Toți greviștii care erau membri de partid au fost sancționați ori chiar excluși din PCR. O parte dintre mineri au fost trimiși în județele de origine, printr-o formă „suavă” de deportare. Unii au fost chemați în instanță
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele au apelat mai întâi la recunoașterea minerilor: unii ingineri și șefi de sectoare au fost chemați la Securitate pentru a recunoaște portrete ale greviștilor (fotografiați clandestin). Toți greviștii care erau membri de partid au fost sancționați ori chiar excluși din PCR. O parte dintre mineri au fost trimiși în județele de origine, printr-o formă „suavă” de deportare. Unii au fost chemați în instanță (întrucât fuseseră considerați activ
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vizat între 2 și 5 ani de închisoare prin muncă corecțională, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice și ultraj contra bunelor moravuri. Muncă corecțională însemna, de fapt, deportare, dar au fost, așa cum am precizat deja, și cazuri ale unor greviști care au făcut închisoare propriu-zisă. Minerii au fost intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva PCR. Mulți greviști
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
greviști care au făcut închisoare propriu-zisă. Minerii au fost intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva PCR. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați repetat, fiind supuși unor tehnici speciale: lovituri la cap, strângerea degetelor în ușă, de pildă. În ședințele de prelucrare ulterioară grevei, protestatarii au fost catalogați drept „elemente anarhice”, „declasate” și „oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost întocmite 150 de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; au fost condamnați 15 greviști la închisoare între 2 și 5 ani de muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în șomaj aproape 4
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la psihiatrie 50 de protestatari; au fost condamnați 15 greviști la închisoare între 2 și 5 ani de muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în șomaj aproape 4 000 de mineri, pretextul constituindu-l o absență la lucru sau o minimă dispută cu ori un protest față de conducerea minelor (pentru acest bilanț, vezi Barbu și Chirvase, 1997, p. 118
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Valea Jiului. Organul de represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat el însuși, deși fusese impecabil ca lider al greviștilor, să se înroleze de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața acestui șantaj. Dacă lucrurile au stat într-adevăr astfel, atunci cazul Dobre este
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spălare a creierului pe care regimul comunist din România (după modelul sovietic) îl aplica disidenților și opozanților în poststalinism. Mai multe voci susțin că Dobre s-ar fi reîntors în 1990 în Valea Jiului, prezentându-se ca fiind fostul lider al greviștilor din 1977, dar că el a fost alungat imediat pe considerentul că devenise activist de partid. Alte voci susțin, în continuare, că Dobre din 1990 era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și timiditatea sa erau cauzate
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
travestiți în mineri vestimentați adecvat. șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin surprindere de faptul că reprezentanții prin excelență ai omului nou se revoltau împotriva sistemului care îi crease în eprubetă. Iconografia minerului model se prăbușise. Tocmai de aceea greviștii din Valea Jiului au fost timorați și terorizați, pentru că făcuseră să se prăbușească un mit nu doar pentru ei înșiși (și pentru alte incarnări ale omului nou), ci și pentru președintele statului român comunist. Revolta muncitorilor brașoveni din noiembrie 1987 Cauzele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
persoane în legătură cu revolta brașoveană, la proces sunt prezenți 61 de acuzați (dintre care 53 de la IABv), care primesc aceleași încadrări ca și minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; ei primesc condamnări ceva mai mici decât greviștii din Valea Jiului, între 6 luni și 3 ani închisoare, fără privare de libertate, cu executarea pedepsei în diferite întreprinderi risipite pe tot teritoriul țării (într-o formă intenționată de deportare). Procesul se dorește a fi unul public, având loc chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]