292 matches
-
celebritate națională și locală a respectivilor scriitori, dar ritualul luă cam aceeași formă în fiecare casă. turiștii sau diversele delegații oficiale străine, după ce se descălțau la intrare și își puneau niște papuci de casă, defilau în grupuri mici prin apartamentele greviștilor. aceștia se lăsau fotografiați în exercițiul tăcerii, așezați la mesele lor de lucru, nemișcați în fața foilor albe sau a computerelor neaprinse, cu privirile aspirate de vid. în șoaptă, ghizii expuneau pe scurt biografiile respectivilor, rezumînd de asemenea, în cîteva cuvinte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lucru, nemișcați în fața foilor albe sau a computerelor neaprinse, cu privirile aspirate de vid. în șoaptă, ghizii expuneau pe scurt biografiile respectivilor, rezumînd de asemenea, în cîteva cuvinte, subiectele romanelor scrise de ei pînă la acea oră. Uneori, cînd soțiile greviștilor erau acasă, vizitatorilor li se propunea și să guste din cîte o dulceață de nuci verzi sau de cireșe amare. În această atmosferă puțin suprarealistă, într-o românie în care istoria părea din nou pusă în mișcare, într-un București
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
să se reproducă la intervale din ce în ce mai regulate, transformîndu-se în mulțimi artificiale, în secte sau partide. Evoluția precedentă se inversează. Sectele sau partidele sînt germenii unei mulțimi pe care o dirijează, căreia îi inspiră o acțiune inteligentă. Cînd o trupă de greviști lovește exact unde trebuie să lovească, distruge ceea ce trebuie să distrugă de pildă uneltele muncitorilor rămași în fabrică pentru a-și atinge scopul, înseamnă că are în spatele ei un sindicat, o uniune, o asociație oarecare. Mulțimile manifestante, procesiunile, înmormîntările cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de captatio benevolentiae față de președintele țării. Dar s-a strigat și „Lupeni ’29!”, ca un fel de legitimare a grevei din 1977 printr-o altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții (de precizat, lista cu revendicări a fost gândită și redactată în casa lui Constantin Grădinaru, șef de brigadă la Uricani). Intervenția
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
între partid și muncitori (caz fără precedent, în România comunistă, la o asemenea amploare). El a fost șocat de neputința sa de a comunica cu muncitorii; de asemenea, s-a temut pentru siguranța și integritatea lui fizică, întrucât, aflat în mijlocul greviștilor, șansele ca gărzile de corp să-l poată apăra erau minime. Drept care, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze, apelează din nou la „limba de lemn” - pe care minerii o cred, deși era
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
poată apăra erau minime. Drept care, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze, apelează din nou la „limba de lemn” - pe care minerii o cred, deși era evident că măsurile luate vor fi împotriva greviștilor și nu în favoarea lor. În final, el este aplaudat pentru că promite satisfacerea doleanțelor. În mod previzibil, într-o lună de zile Valea Jiului va fi reciclată și transformată într-o cazarmă. „Liniștiți-vă și reluați-vă lucrul”, îi sfătuiește Ceaușescu pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
părăsește platforma de unde le vorbise greviștilor, Ceaușescu are chiar un moment de slăbiciune fizică, sprijinindu-se de unul dintre oamenii săi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, această scandare avându-și rostul ei. Greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste, care administra Valea Jiului și care profita cvasi-„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă cea politică și represivă reprezentată de PCR și Securitate), un alt factor de insatisfacție în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiuneatc "Represiunea" Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă, însă, un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele de represiune au apelat mai întâi la recunoașterea minerilor: unii ingineri și șefi de sectoare au fost chemați la Securitate pentru a recunoaște portrete ale greviștilor (fotografiați clandestin). Toți greviștii membri de partid au fost sancționați ori chiar excluși din PCR. O parte dintre mineri au fost trimiși în județele de origine, printr-o formă „suavă” de deportare. Unii au fost chemați în instanță (întrucât fuseseră
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și condamnați. Condamnările au variat între 2 și 5 ani închisoare cu muncă corecțională, pentru infracțiunea de tulburare a ordinii publice și ultraj contra bunelor moravuri. Muncă corecțională însemna, de fapt, deportare - dar, așa cum am precizat deja, au fost și greviști care au făcut închisoare propriu-zisă. Minerii au fost intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva partidului. Mulți greviști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
greviști care au făcut închisoare propriu-zisă. Minerii au fost intimidați și agresați, în anumite cazuri, împreună cu familiile lor. Celor anchetați li s-a cerut insistent să nu se mai revolte niciodată și să nu mai aibă discursuri împotriva partidului. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați în repetate rânduri, fiind supuși unor tehnici speciale, cum ar fi lovituri la cap sau strângerea degetelor la ușă. La ședințele de prelucrare ce au urmat grevei, protestatarii au fost catalogați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost întocmite 150 de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; 15 greviști au fost condamnați la închisoare între 2 și 5 ani cu muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la psihiatrie 50 de protestatari; 15 greviști au fost condamnați la închisoare între 2 și 5 ani cu muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în șomaj aproape 4.000 de mineri, pretextul constituindu-l absența de la lucru sau o minimă dispută cu ori protest față de conducerea minelor (pentru acest bilanț, vezi Barbu și Chirvase, 1997, p. 118). Câteva sute
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aplica disidenților și opozanților în poststalinism. Mai multe voci susțin că Dobre ar fi revenit, în timpul evenimentelor din decembrie 1989, în Valea Jiului, respectiv la Petroșani (apărând în balconul Primăriei, pentru a vorbi mulțimilor), prezentându-se ca fiind fostul lider al greviștilor din 1977, dar că a fost huiduit și alungat pe motiv că devenise activist de partid. Alte voci susțin însă că acel Dobre reîntors în Valea Jiului, în decembrie 1989, era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
național, înconjurat de securiști travestiți în mineri. Șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin surprindere de faptul că reprezentanții prin excelență ai omului nou se revoltau împotriva sistemului care îi crease „în eprubetă”. Iconografia minerului model se prăbușise, iar greviștii din Valea Jiului au fost timorați și terorizați tocmai pentru că provocaseră prăbușirea unui mit nu doar pentru ei înșiși (și pentru alte încarnări ale omului nou), ci și pentru președintele statului român comunist. Post-scriptumtc "Post‑scriptum" Pe când cartea de față era
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-ar fi putut reeduca și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
persoane în legătură cu revolta brașoveană, la proces sunt prezenți 61 de acuzați (din care 53 de la IABv), care primesc aceleași încadrări ca și minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; ei primesc condamnări ceva mai mici decât greviștii din Valea Jiului, între 6 luni și 3 ani închisoare, fără privare de libertate, cu executarea pedepsei în diferite întreprinderi risipite pe tot teritoriul țării (într-o formă intenționată de deportare). Procesul se dorește a fi unul public, având loc chiar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
părțile implicate nu ajung la o înțelegere. Nici acest element nu ar fi atât de grav, după părerea Comisiei de norme, pe cât este faptul că numai o parte (conducerea unității), fără a fi necesar acordul celeilalte părți (sindicatele, după caz, greviștii, reprezentați de organizatorii grevei) poate declanșa procedura arbitrajului care va pune capăt conflictului de muncă. În acest mod, apreciază Comisia, prin voința unilaterală a conducerii unității, în mod practic, este anulat dreptul la grevă. Nici faptul că, după sesizarea organului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Liberă” despre situația din Romănia, aduce studenților la universitatea unde lucra diferite cărți ale lui Goma pe care le analizează la seminar, trimite chiar scrisori lui Ceaușescu pentru a-i semnala abuzuri pe care cetățenii romăni le suportă, fraternizează cu greviștii. Doinea Cornea înțelege să-și facă publice părerile, opiniile sau convingerile, inclusiv cele politice, într-o vreme cănd a spune ce găndești era un act de martiraj aproape. Își asumă conditia incomodă de dizident alături de alte nume importante ale acelei
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
aceasta folosesc surse multiple de date. În acest sens, o varietate de metode calitative și cantitative pot fi alese ca instrumente de cercetare. De exemplu, o grevă poate fi studiată prin angajarea unor metode variate ca: ancheta în masa de greviști, interviurile cu oamenii care fac parte din managementul firmei și analiza de conținut a articolelor din ziare despre evenimentul respectiv. Yin (1993) a identificat următoarele tipuri specifice de studii de caz: exploratorii, descriptive și explicative. Cazurile exploratorii sunt considerate ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat în principal dintr-o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1 august, minerii din orașele Petroșani, Vulcan și Lupeni, din Valea Jiului, au intrat în grevă și au manifestat împotriva guvernului, cerînd condiții mai bune de muncă și îmbunătățirea calității alimentelor și bunurilor de consum. Dat fiind că numărul demonstranților și greviștilor s-a ridicat la cîteva zeci de mii, Ceaușescu și-a scurtat vacanța de pe litoralul Mării Negre și a luat avionul către Valea Jiului. Pe 3 august, s-a întîlnit cu greviștii și le-a făcut cîteva promisiuni care i-au determinat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și bunurilor de consum. Dat fiind că numărul demonstranților și greviștilor s-a ridicat la cîteva zeci de mii, Ceaușescu și-a scurtat vacanța de pe litoralul Mării Negre și a luat avionul către Valea Jiului. Pe 3 august, s-a întîlnit cu greviștii și le-a făcut cîteva promisiuni care i-au determinat să reia lucrul. Criza trecuse, deși atmosfera avea să fie încordată încă vreo cîteva săptămîni, guvernul fiind forțat să trimită trupe în zona respectivă pînă în luna septembrie. Incidentul a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
greva foamei, pentru reîntregirea familiilor din România. În încăpere se mai aflau, însă, 15 agenți ai Poliției Secrete din România. Aceștia îl speriaseră și Apostoliu se temea ca aceștia să nu le facă vreun rău membrilor din România ai familiilor greviștilor. Vanik i-a spus că nu-i poate asigura protecția poliției, dar a acceptat să-l lase să-și expună pledoaria în scris, în mod confidențial. Apostoliu a refuzat, pentru că învățase de la "fondatorii americani" că trebuie să pledezi cu voce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cât a durat greva Într-un schimb; EMBED Equation.3 = numărul de ore pe schimb, conform programului de lucru pentru salariații aflați În grevă. Indicatorul de importanță a grevei EMBED Equation.3 se determină ca raport Între numărul total de greviști EMBED Equation.3 și numărul total de salariați EMBED Equation.3 , astfel: EMBED Equation.3 (3.68) Această relație de calcul are În vedere situațiile În care nu toți salariații dintr-o firmă participă la grevă, ci numai o parte
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]