197 matches
-
acasă și mă voi spală și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce! Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egoistă și nătînga - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o noapte de coșmar cu panta-i strigata și urîtă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
acasă și mă voi spăla și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spăla oricîtă apa va curge. Sînt foarte supărat pe viața asta - mi-e silă de viața acelora - de pasivitatea lor, cît va mai da cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce! Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egoistă și nătîngă - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o noapte de cosmar cu panta-i strigată și urîtă
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
pierderea mamei, frica de în ă l ț ime, frica de întuneric, - Ai frica și de fenomenele naturii: de ploaie, fulger, tr ă znet, tunet, frica de ap ă ? - Da, am frică de înnec, frică de cutremure, inunda ț ii, grindin ă , secet ă , vânturi puternice, furtuni, tornade Alte frici mai ai? Mi-e frică și de examene, că nu pot duce la îndeplinire sarcinile pe care le am în aceast ă via ță , De blesteme ai auzit? Da, am frica
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
pierderea mamei, frica de în ă l ț ime, frica de întuneric, - Ai frica și de fenomenele naturii: de ploaie, fulger, tr ă znet, tunet, frica de ap ă ? - Da, am frică de înnec, frică de cutremure, inunda ț ii, grindin ă , secet ă , vânturi puternice, furtuni, tornade Alte frici mai ai? Mi-e frică și de examene, că nu pot duce la îndeplinire sarcinile pe care le am în aceast ă via ță , De blesteme ai auzit? Da, am frica
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
Bujor, Ștefan Lăzărescu, sau Dan Spătaru, Aurelian Andreescu, Doina Badea, Gică Petrescu, Dorina Drăghici și mulți alți artiști au preschimbat scena, alături de Benone Sinulescu, în întâiul cer al stelelor. A fost o treaptă a timpului muzicii românești a rodirii unei grindine de cântece nemuritoare. Benone Sinulescu s-a născut din toate iubirile neamului românesc, de la început pecetluit cu har. Prin el, veacului i-a fost dat să fie înrădăcinat sub streașina artei muzicale folclorice înnoite de un glas unic. Născut pe
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
început de slujbă, clopotul să se tragă și la aniversare și la comemorare...pentru că Veșnicia este mâna lui Dumnezeu, și nu ne putem juca!...și nu numai atât, să se tragă clopotul în caz de orice pericol (incendiu, război, inundație, grindină)...în tot acest ritual văd acumulată o sumă enormă de energie divină... ritmul dingdangurilor fiind impus de calitatea și natura și caracterul evenimentului respectiv...la moarte și înmormântare trebuie să fie rar, la chemarea pentru slujbele zilnice trebuie să fie
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
iertam între noi. Bărbați și femei, profesori cu diplome universitare sau numai țărani cu șapte clase, ai mei, toți I se rugau Lui și seara și dimineața. Cei mai mulți îi pretindeau de la obraz bani în pungă, apoi, sănătate, să le ocolească grindina postata de cucuruz, să nu vină bruma primăvara târziu, și nici toamna devreme Spre deosebire de cei tineri, vârstnicii Il și lăudau și-I promiteau posturi lungi știau cum să-L ia cu frumosul când vedeau că ceva nu merge cum i-
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
-ți în nevoie Le devlikane te den-tu vast k'o nasulimos Ciulește urechea! Clopotul de înmormântare bocește. Saniar o kan! O muliarimasko kuduno rovel. Nu te teme de troian alunecând iute Na trasha bare ivestar istraindoi sigunes, Lapoviță, sau grindină, sau fulger, Kinge ivestar, kukudi vai strafin, Curând giulgiul te va înveli ager, Sigo mulesko pohtan pakiarela-tu yagales, Și somnul fi-va aruncat pe tine Thai e lindri avela shiudini pe tute Încât niciodată nu vei mai cunoaște trezirea. Ta
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
semne pe sub masă. Biată de ea a încercat să se disculpe și atunci, plin de venin, a oprit mașina și a început să o lovească cu brutalitate, cu pumnii în cap și peste față. Avea mâna grea, loviturile cădeau că grindină. A încercat să se apere, în disperare a deschis ușa mașinii, să fugă, dar el a prins-o de păr și a bătut-o măr. Era desfigurata, îi plesnise buza de jos, iar un ochi era umflat și vânat, plus
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340136_a_341465]
-
ei de-a fi iubita, acea de-a da și de-a primi, Pește copilă o revarsă, cu dragoste-o v-a copleși. Otravă vorbelor ce dor, produce gravă agonie, Zadarnic speri în reanimare ce-i doar ascunsă nebunie. Că grindină pustietoare ce-atacă plante delicate, Si calcă totul în picioare, ca ucigașele tornade. Cum poti tu face fericit pe orișicine-alt cineva? Când tu esti om nemulțumit, nu poți pretinde-așa ceva! Întoarce-te la rădăcini la dragostea din început, Si
POSTASUL de MIRON IOAN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379338_a_380667]
-
acasă și mă voi spală și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce! Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de ... Citește mai mult Fragmet 21.12.1988Azi primit-am acea scrisoare de luni pusă. Ce s-a întîmplat cu tine, cu noi? Ce oare? De ce
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
acasă și mă voi spală și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce! Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de ... XVII. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE III, de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 214 din 02 august 2011. 4.Liceul Acuma realizez că perioada cea
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
acasă și mă voi spală și încălzi - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce? Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egosită și nătînga - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o noapte de coșmar cu panta-i strigata și urîtă
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
acasă și mă voi spală și încălzi - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce? Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egosită și nătînga - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o noapte de coșmar cu panta-i strigata și urîtă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
Isus Toate lucrările Lui De El Însuși ce-au fost create Dați cinste Cuvântului Prin care de viață aveți parte Lăudați-l pe Domnul de aicea de jos Adâncuri și ape-n izvoare Voi flăcări ce ardeți frumos Ceață zăpadă grindină— fiecare Aduceți Domnului onoare Vânturi năpraznice ce-i împliniți Oriunde porunca pe care Din gura Lui— voi o primiți Pe Domnul cinstiți-l și voi astăzi munți Dealuri păduri— pomi roditori Tu omule ce azi vrei să asculți Cuvântul din
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
a plămădit, pînă la instalarea dictaturii, societatea liberală a tuturor posibilităților! Clipe reconfortante pe arterele neatinse, minune! de proiectanții plombelor hidoase, burdușite cu clientela regimului, pleava orașelor, și cu țăranii aduși în nesăbuita industrie socialistă. În lumina apusului, între două grindine, schimbarea gărzii la Palat (Palatul cui?). O urmăresc, nu fără amuzament, știind cum se developă cea de la palatul Buckingham. E o mică parodie balcanică, departe de procesiunea interbelică, în care schimbarea gărzii avea motivație deplină. Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dă specificitatea vrăjitoriei, ci felul În care este folosită” (p. 20). Acțiunile vrăjitorești pot face rău individului (aduc boli, accidente, moarte, impotență bărbaților și sterilitate femeilor), bunurilor acestuia (provoacă boala sau moartea animalelor domestice, incendii care distrug acareturile sau recoltele, grindină sau ploi neașteptate), societății (molime, foamete, inundații) sau Întregii naturi. Sistemul vrăjitoriei creează o tensiune permanentă Între acțiunile de apărare și acțiunile de atac, acțiuni de prevenire și acțiuni de influențare. El instituie un ansamblu de referințe simbolice În care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cânticu VI”, un personaj (Haicu) se gândește cum ar fi fost tratat de oameni dacă ar fi reușit să supună balaurul : Cum că sunt șolomonariu, mi-ar zice Oamenii având teama de mine Și m-ar cinsti, ca să nu strice Grindina hotarele cu pâne (Țiganiada, I, VI, 86 ; cf. 92, II, p. 286). în subsolul paginii, poetul ardelean trimite la următoarea notă explicativă : „Șolomonariu sau Solomonariu - iarăși un cuvânt cu care să chiamă în Ardeal ceia care călăresc pe balauri și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erau numai „solomonarii”, ci și actanții nespecializați, care operau magic, „de pe pământ”, asupra feno- menelor atmosferice. Este, de exemplu, cazul Smarandei - mama lui Ion Creangă - care, așa cum își aduce aminte povestitorul, „alunga nourii cei negri de pe deasupra satului și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ afară, dinaintea ușii”. Astfel de practici magice sunt din abundență atestate în toate regiunile țării până în zilele noastre, dar am optat anume pentru acest exemplu, nu atât pentru notorietatea lui, cât pentru faptul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zgrăbunță este un regionalism pentru grăunță de unt, brânză, gheață sau pen- tru bubă mică, coș pe piele, spuzeală. Doar înțelesul zgrăbunțe = grăunțe de gheață, de grindină (178) ar da un sens coerent termenului zgrăbunțaș = grindinar, cel care conduce/poartă grindina (cf. căruțaș = cel care conduce/poartă căruța). O astfel de explicație este posibilă, având în vedere faptul că una dintre cele mai temute și esențiale calități atribuite solomonarului este tocmai aceea de a purta grindina, distrugând sau mântuind recoltele („zgrăbunțaș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se îndrepta după râsul meu - continuă Ion Creangă. Știa, vezi bine, Soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care... știa a face multe și mari minunății, alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ afară, dinaintea ușii... într-adevăr, în această zonă (în nordul Moldovei, dar și în alte regiuni ale României) este atestată această practică magico-rituală : „Când plouă cu piatră și-i cumpănă mare”, gestul magic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de furtună și grindină nu este o imagine ludică, datorată imaginației copiilor. Astfel de practici erau în uz la adulți, ele supraviețuind doar în unele enclave etnice conservatoare. Macedoromânii, de pildă, trăgeau cu pușca în norii de grindină, astfel că „grindina înceta îndată” (20, p. 151). Imaginea „Și-ți taie [rupe] ale picioare/...Cu sabia lui Mihai...”, cu care este amenințată ploaia (dar și „negura”, „norii-ntunecoși” etc. ; cf. 11, p. 147), este și ea semnificativă. Voi menționa întâi credințele populare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spectrul din Brocken etc. III.2 Clasificarea apelor naturale "Apei a spus marele Leonardo i-a fost dată puterea magică de a deveni seva vieții pe Pământ". În natură, apa se găsește sub toate stările de agregare:solidă(gheața, zăpadă,grindină),lichidă(apa de ploaie,ape subterane,oceane,mari,fluvii,râuri, etc.), gazoasă(vapori de apa din atmosferă). Se mai găsește în organisme animale și vegetale, cum și în cristalohidrați sub formă de apa de cristalizare.Apele naturale conțin dizolvate cantități
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
a apei prin fotosinteză - respirație, efect al reducerii covorului vegetal și poluării. Precipitațiile reprezintă apa care cade pe pământ, în stare lichidă sau solidă, cu durată și intensități diferite, din atmosfera saturată în vapori. Prin precipitații se înțeleg: -ploaia, zăpada, grindina -roua, bruma,chiciura ( promoroaca ), rezultate prin condensarea vaporilor de apă chiar pe suprafața pământului. După intensitate și durată se disting: -ploi sau ninsori mărunte de lungă durată -burnițele ( picături de apă sau aciculi de gheață aproape invizibile) -averse (ploi sau
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
catargul nu scăpă dezlănțuirii stihiilor, ci căzu peste bord cu un zgomot asurzitor, În timp ce valurile Înspumate invadau puntea vasului nostru. Noaptea era extrem de Întunecoasă, luminată doar din timp În timp de scânteierile fulgerelor care străbăteau cerul Însoțite de bubuiturile tunetelor; grindina și ploaia cădeau În neștire, astfel Încât natura Însăși părea că pusese la cale o conspirație Împotriva noastră. Conștientizam acum cu Întârziere greșeala pe care o făcusem Îmbarcându-mă pe un vas deschis și supraîncărcat, dar În același timp mă linișteam
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]