276 matches
-
resturile rămase de la petrecerea de seară și apoi se pipăi prin buzunare să vadă dacă bancnotele nu se evaporaseră odată cu aburii de alcool ce Încă-i mai stăruiau În minte. Nu, fișicul de bancnote era la locul lui. Ippolit scoase grivele pe masă și le desfășură În fața sa. Erau fix douăzeci de bancnote de câte o sută. O sumă frumușică, pe care Subotin se gândea să i-o dea consoartei, spunând că a câștigat-o trăgând aiurea un loz-În-plic. Nevasta Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nu avea el chef. Înainte de-a ieși pe ușă, Subotin tocmai se bucurase În sinea lui că scăpase de „gheișă“. Bucuria i-a fost Însă scurtă... De data aceasta, fișicul de bancnote era ceva mai mic. Ippolit simțea cum grivele Îi ard În palmă și cum tâmplele Îi iau foc. Brigadierul transpiră din cap până-n picioare. Totuși, Într-o oarecare măsură, bancnotele Îl ispiteau. Făcându-și curaj, le numără trecându-le dintr-o palmă-n alta. Grivele nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ippolit simțea cum grivele Îi ard În palmă și cum tâmplele Îi iau foc. Brigadierul transpiră din cap până-n picioare. Totuși, Într-o oarecare măsură, bancnotele Îl ispiteau. Făcându-și curaj, le numără trecându-le dintr-o palmă-n alta. Grivele nu mai erau de o sută, ci de douăzeci și cinci, iar numărul bancnotelor scăzuse de la douăzeci la douăsprezece. Totuși, nici această sumă nu era de lepădat. Ippolit opri două bancnote, iar restul le dosi Într-un loc sigur din biroul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zi, scena din depozit se repetă: Subotin Învățase lecția, astfel că la apariția șobolăniței scoase din geantă bucata de salam și i-o Întinse, iar animalul Îi dădu la rândul său un număr de douăsprezece bancnote de câte douăzeci și cinci de grive noi. Scena aceasta se repeta, cu mici variațiuni, În fiecare zi. Ippolit se obișnuise acum atât de mult cu aceste apariții ale Sophiei, Încât nu-și mai făcea multe probleme din pricina ei. Frica dispăruse, iar banii Îl atrăgeau. În trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ei Întinzându-i batonul de salam. Creatura cenușie Îl cercetă din ochi și, după ce-i luă salamul din mână, dispăru În gaură fără să-i lase pe masă banii cuveniți. La un moment dat, Elizei vru să apuce teancul de grive pe care arătarea din fața sa Îl scosese din marsupiu, dar vedenia Îi smulse hârtiile din palmă, ba chiar bătu cu piciorul În podea, manifestându-și astfel nervozitatea. Gestul ei Îl umili pe salahor, care, având un caracter destul de parșiv, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
avea alte opinii. Auzind despre banii pe care-i aducea șobolănița, cerând În schimbul lor salam, Își aduse aminte că acum câțiva ani, la antrepozit, fusese Înregistrată o delapidare de proporții când din casieria Întreprinderii au dispărut circa zece milioane de grive. Era o sumă impresionantă. Luată la anchetă, casierița s-a sinucis, punându-și În mâncare șoricioiacă. După moartea ei, cercetătorii au scotocit toată casa și grădina, dar n-au dat peste bani. Cazul fusese clasat de mult. Avocatul apărării insista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
S-au făcut investigații. Au fost aduși câini și detectoare de metale. Cimentul a fost spart cu picamăre și Într-un colț al Încăperii s-a descoperit un cufăr doldora de bancnote nou-nouțe, de câte cincizeci și o sută de grive. Din teancul de bancnote lipseau câteva. De asemenea, În apropierea cufărului a fost găsit un cuib de șobolani, unde erau douăsprezece schelete mai mici și unul mai mare. Șobolănița care se atașase de Subotin avusese pui. De aceea și venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a fost găsit un cuib de șobolani, unde erau douăsprezece schelete mai mici și unul mai mare. Șobolănița care se atașase de Subotin avusese pui. De aceea și venea În fiecare zi În depozitul lui Ippolit cerând salam și aducând grive... Desigur, descoperirea nu schimba prea mult datele problemei. Pentru omor, Subotin avea să primească pedeapsa cuvenită. Instanța avea să țină Însă cont de circumstanțele În care se produsese omorul. Opinia publică fusese sensibilizată. Imaginea celor douăsprezece schelete găsite În cuib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
privit prin Marele Timp. A văzut cât de neputincioși, împovărați, plini de vicii, suferință, ură, boli, conflicte, războaie au ajuns oamenii ce șiau uitat Tărâmul Primăverii Veșnice de unde au plecat. Auzi glasul unui copil pământean: - Doamne, apără, te rog, Pe Grivei poznașul; Fă pe tata să nu-mi taie Iepurașul! Iartă-l, Doamne, a murit Peste zi rățoiul, Fă să nu-mi calce vre-o roată Mușuroiul! Ei, și ce, dacă găina Vrea să stea pe scară, Fă pe mama să
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
ca mine, ființe, Toți copii ai Tăi!... Doamne, fă să nu se mintă Mama și cu tata! Și alungă de pe lume Ura și cu cearta! Fă pe unchiul să nu vină Beat și-n seara asta... Ai văzut? Și lui Grivei I-a murit nevasta! Doamne, spune-mi într-o noapte Vorbele descântului. N-am caiete! Adu-mi Tu, În trăistuța vântului! Pe la mine Moș Crăciun N-a trecut vreodată... N-a avut cu ce, dar Doamne, Vreau o ciocolată! Scrie
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
să-l apuce de pantalon. Însă, cu cât înainta spre poartă, mânia animalului față de străinul care pătrunsese neinvitat în ogradă se topea. Mirosul lui fin îi spunea că omul din fața sa e de-al casei, e unul din stăpâni. “Măi Grivei, voinicul tatei!” Iar când, de la bucătărie, l-au trimis pe ăla micu’ să vadă ce-i la poartă, puștiul a venit înapoi și a spus că un nene stă de vorbă cu câinele și Grivei nu-l mușcă, îl cunoaște
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
e unul din stăpâni. “Măi Grivei, voinicul tatei!” Iar când, de la bucătărie, l-au trimis pe ăla micu’ să vadă ce-i la poartă, puștiul a venit înapoi și a spus că un nene stă de vorbă cu câinele și Grivei nu-l mușcă, îl cunoaște și-l ascultă. ...Un ciocănit nervos în stâlpul porții și încercarea de a o forța au atras mânia paznicului patruped al curții. Lătrături pline de reproș și ură, lemn scrijelat de dinții, puternici încă, ai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
stog cu paie. Uite-așa precum o vezi, Are tot patru picioare; Numai cap și coadă n-are Și nici nu ne face iezi. Limbă lungă, fără gură, Dar bună la tăietură. Capra de tăiat lemne Cu fuiorul seamănă, Iar Grivei o scarmănă. Eu atâta vă arăt, Parcă n-aș avea cuvinte: Ca să meargă înainte, Merge numai îndărăt. Grațioasă ca o zână, E ca o mireasă parcă; E făcută din smântână Si plutește ca o barcă. După ce-a... născut un
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la griv (pestriț alb-negru), dar Azor de unde-o veni? Tot Arghezi atribuie câinilor, în Cimitirul Buna-Vestire, capacitatea de a-și recunoaște stăpânul până și mort, revenit sub formă de fantomă pe domeniul său. Vânător reputat, Al. Cazaban aduce și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă, / Văleu mamă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede că a fost o femeie bogată care avea niște cîni răi: Togan și Griva. Prunc Pruncii să nu călărească pe cîni, că atunci nu vor crește mari. Să nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni mari. Puchină Dacă te uiți nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gheorhe Prundeanu de la Steic. Din 1924 pînă În 1931 preot este Alexandru Mihart din Roșiuța. Urmează preot Virgil Mărășescu pînă În 1959, apoi Aristide Muja pînă În 1963. Urmează Gheorghe Buciu pînă În 1971. Urmează Paul Popescu ajutat de Dorel Grivei. Reparații au fost executate În 1885, 1934, 1967- 1970. L această ultimă reparație biserica a fost pictată de İon Gogan. A fost sfințită la 30 octombrie 1971 de către Prea Sfințitul Episcop Nestor. Cu ocazia sfințirii bisericii, preotul pensionar Virgil Mărășescu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În 1949 este transferat În Pașcani ( Moldova ). În 1949-1950 funcționează Victoria Brănău din Turnu Severin. În 1950 timp de trei luni Florica Costin, două luni Nicolae Dădălău. În 1952-1953 este numit director al școlii Alexandru Cocîr, necalificat. În 1954 C.Grivei o lună, Bobic Simion trei luni, Forlafu İuliana trei luni. Între 1955-1958 este director al școlii Gheorghe Mazilu-Vipie din Valea MÎnăstirii ( astazi școala cu, clasele I-VIII din Valea MÎnăstirii Îi poartă numele ). Mai funcționează, În 1957-1958: Cleciu İon trei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
șase ani am făcut prima mea cusătură pe o bucată de cârpă, un trandafir și un pui, mama se ducea la lucru, eu adunam lemne aduse de apa pârâului și adunam buruieni și le tăiam și le dădeam la rațe. Grivei, câinele nostru, se tot ținea după mine, era un câine ciobănesc mare cât casa și Într-o zi l-a luat tata cu el la coasă, numai atunci o apucat să mă muște câinele lui Văsălie când eram băgat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
plătit de stat ca să învețe pe studenții de la universitate limba română din punct de vedere filologic și istoria românilor, două obiecte pe cari nu le cunoaște deloc. Să ne-nțelegem. Nu avem pretențiune ca profesorii noștri să fie genii. Departe griva de iepure. Dar, în împrejurări normale, acest domn ajuns din întîmplare profesor s-ar fi pus pe-nvățat carte și, fiindcă nu este cu totului tot mărginit, încît să aibă nevoie de a fi instalat într-un spital de nevolnici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era în acea casă, alături de acea femeie... Râsul meu îi aduse și lui un râs care îi decontractă fălcile încleștate; deveni aproape liric). Rezultatul! În loc să te îndrepți, exclamă cu humor, cuvântul îndreptare nu numai că era departe de tine ca griva de iepure, dar trebuia modificată formula lui Hamlet, ușurință, numele tău e femeie, prin: încăpățînare, numele tău se înscrie între sprâncenele unei muieri; dimpotrivă, cheful, plăcerea de a-ți bate joc de bărbatul tău creșteau invers proporțional sau direct proporțional
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tu că e fericire. Dar nici atunci nu te desparți, fiindcă oricât ar fi de mari copiii, spectacolul ăsta tot trist rămâne. Căsătoria e de la Dumnezeu, n-ai știut asta dinainte?!" Am știut, mormăii, dar n-a știut-o și Grivei." "Care Grivei? Îți vine să rîzi." " Nu râd deloc, am învățat încă din școala primară că un adevăr considerat evident pentru toată lumea nu e evident și pentru cineva din altă planetă. Noi zicem de un câine care latră că nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e fericire. Dar nici atunci nu te desparți, fiindcă oricât ar fi de mari copiii, spectacolul ăsta tot trist rămâne. Căsătoria e de la Dumnezeu, n-ai știut asta dinainte?!" Am știut, mormăii, dar n-a știut-o și Grivei." "Care Grivei? Îți vine să rîzi." " Nu râd deloc, am învățat încă din școala primară că un adevăr considerat evident pentru toată lumea nu e evident și pentru cineva din altă planetă. Noi zicem de un câine care latră că nu te mușcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și ici și colo ulciorul nu încape decât tot atât cât intră în el și cine a prins muște la București, le-a prins și la Țarigrad și le va mai prinde încă oriunde ar ajunge Dumitru și Ion! Departe griva de iepure. Roșii au cuvânt de-a fi îngrijiți de viitor și de-a nu vedea în ultima schimbare decât începutul sfârșitului, [10 aprilie 1881] {EminescuOpXII 133} ["RETRAGEREA D-LUI ION BRĂTIANU "] Retragerea d-lui Ion Brătianu va rămânea pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism, șorecie, țăndărică, țeapă, vântoase, vindereu/vinderel, zece, zeci, zis ș.a.; unele dintre aceste substantive neincluse inventar sunt populare sau regionale (arăpilă, grivă, molan, rișcă, talion ș.a.); de asemenea, nu am inclus substantivele derivate de la toponime românești, deoarece am considerat că nu sunt recente (albaiulian, albaiuliancă, alexăndrinean, alexăndrineancă, bihorean, bihoreancă, călărășean, călărășeancă, craiovean, craioveancă, crișean, crișeancă, gorjean, gorjeancă, hârlăuan, hărlăuancă, humorean, humoreancă ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]