276 matches
-
baptiști (1,63%), Martorii lui Iehova (0,48%), ortodocși sârbi (0,44%), romano-catolici (0,3%), adventiști de ziua a șaptea (0,18%) și reformați (0,11%). Pentru 2,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica de lemn din Groșii Noi
Comuna Bârzava, Arad () [Corola-website/Science/310103_a_311432]
-
uncii "(cf. )". Înainte de adoptarea sistemului metric prin lege în 7 aprilie 1795, unitatea de referință în Franța era livra de Paris, o livră de poids de marc ce valora 489,5 g. Ea era divizată în 16 uncii de 8 groși, fiecare gros valorând 72 de boabe (grains). Pentru convertirea livrelor pariziene sau franceze în kg trebuia multiplicat numărul de livre cu 0,4895. La 12 februarie 1812, a fost definită livra metrică () de 500 de grame, din unitățile comune tranzitorii
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
ducații venețienii de argint bătuți începând din anul 1202, denumiți inițial ducați ("ducato"), apoi groși sau matapani, mult imitați în Peninsula Balcanică. Numele "ducat" este atestat mai târziu în documente pentru unitatea monetară a Țării Românești, fiind inițial echivalent cu groșii sârbești și bulgărești bătuți în sistemul ducaților venețieni de argint. Monedelor din a doua categorie, cu greutate medie de 0,70 g, echivalente cu dinarul unguresc de argint din acea vreme, le revine denumirea de "dinari". A treia categorie, monede
Vladislav I () [Corola-website/Science/298855_a_300184]
-
aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat la o altitudine de 1050
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
dintre care 2 au fost aduse la București (cea din Mintia, expusă în interior, și cea din Bejani, în curtea muzeului - ambele din județul Hunedoara), iar alte 4 sînt păstrate și îngrijite in situ (la Lunca Moților - jud. Hunedoara; la Groșii Noi, Julița și Troaș - jud. Arad). Horia Bernea a decedat în seara zilei de 4 decembrie 2000, la Paris, după ce suferise o dificilă intervenție chirurgicală pe cord deschis. Corpul său a fost adus în țară și înmormântat la Biserica Mavrogheni
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
cu anul 1974, grădiniță funcționează într-o sală din clădirea școlii. Prima educatoare a fost Tuns Valeria din Peteritea, urmandu-i Maria din Nechita Cătălina din Peteritea, Bota Maria din Suciu di Sus, Herman Maria din Rogoz, Tuns Maria din Groșii Țibleșului, Flore Dina din Peteritea, apoi Vlașin Ana din Peteritea. În 1999 erau 16 copii de varsta preșcolara (între 0 și 7 ani) din care, în jur de 10 frecventau grădiniță. În cinstea celor căzuți pe front în primul Război
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Perioadă cea mai prosperă a mănăstirii a fost între 1604-1628 când Dochia soția lui Stoichiță Râioșeanu a dăruit succesiv 19 sate: Petrești, Hupavi, Stejarul, Baltă de Munte, Cotești, Isvarna, Gureni, Baltă, Strâmba, Izvoare, Smelești, Grăguești, Marbani, Lipea, Fărcășești, Căpăceni, Șerbești, Groși, Peștișani - cu livezile, grădinile, pădurile și iazurile cu morile și pivele lor. La 8 noiembrie 1724 are loc un incediu care mistuie casă ctitorului, chiliile, pivniță și hambarele. Urmează o perioadă de declin a mănăstirii când la 10 iunie 1731
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
XV-XVII, o locuință de chirpici distrusă prin ardere și două morminte in situ. Tot aici a existat un cimitir medieval datând din primele decenii ale secolului al XV-lea. Vechimea cimitirului este dovedită de prezența în două morminte a unor groși din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) din prima jumătate a timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și Iliaș I (1432-1433, 1435-1436, 1436-1442). Extinderea cimitirului s-a făcut treptat pe fosta zonă unde s-a aflat locuința distrusă
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
s-a găsit un inventar arheologic format din monede de argint și de cupru, un inel de cupru, nasturi globulari de argint aurit și de aramă, fragmente de țesături cu fir de argint aurit. În două morminte s-au găsit groși din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și Iliaș I (1432-1433, 1435-1436, 1436-1442); din alte morminte provin dinari din Ungaria, din Imperiul Romano-German sau șilingi din Polonia. În urma acestor descoperiri, Biserica "Sf. Nicolae" a fost încadrată cronologic în primele
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
o danie a regelui, sub denumirea de Zakal. În schimb, din anul 1319, localitatea este pomenită sub forma de Magiar Zakal (Săcalu Unguresc), în 1332 este pomenit un ,saccerdos de Duabus Ecclesis”, în 1334 preotul Iacob achită dijma de doi groși, în 1336 - Zazzakal, în 1336 - Magiar-Erdeő Szakal (Săcalu de Pădure Unguresc), în 1773 - Szakall, în 1760-1762 sub forma de Erdő Szakál, adică Săcalu de Pădure, iar în anul 1854 - Erdő Szakál sau Săcal. Atribuirea denumirii de Magyar (Unguresc) unei localități
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
al curții, a fost descoperit un tezaur monetar format din peste 300 de piese, marea majoritate a acestora fiind sferturi de dinar (quarting) emiși de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1387-1437), în perioada 1430-1437, alte trei piese fiind jumătăți de groși emiși de Alexandru cel Bun după anul 1409. În acea perioadă, monetăriile au bătut quarting-i în cantități mari pentru a finanța campaniile antiotomane, mărind inflația din acea perioadă; moneda a pierdut astfel din valoare atât din punct de vedere al
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
În anul 1928 preotul Moldovanu ajutat de ilustrul învățător Tomegea Vasile de la plasa Boroaia, cu prefectul jud. Baia, Octav Ghilimei de loc tot din Boroaia, cu Gheorghe Horia primarul com. Brusturi, au trecut biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril din Groși precum și biserica Sf. Ioan Botezatorul din satul Poiana, unde era preot Iosif Lupescu, în rândul monumentelor istorice. Acest lucru a fost reconfirmat și în anul 1954 de către Departamentul Cultelor și un delegat al raionului Târgu Neamț, regiunea Bacău ca monumente
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), printr-un document din 18 noiembrie 1409, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
administrației maghiare din Transilvania cu cea a imperiului Habsburgic, etapă istorică cunoscută sub numele de Răscoală lui Rakoczi sau Războiul curuților (1703-1711). .Din punct de vedere al numerarului, tezaurul se compune din 10 piese de 15 creițari, 45 de șase groși, trei orți, 11 piese de trei groși, șase de șase creițari, 37 de 1, 5 groși, 133 de trei creițari, cinci groși și un denar. De asemenea, în anul 2000, în gospodăria familiei Maria și Pavel Plăcintar din Aruncuta, aproape de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
imperiului Habsburgic, etapă istorică cunoscută sub numele de Răscoală lui Rakoczi sau Războiul curuților (1703-1711). .Din punct de vedere al numerarului, tezaurul se compune din 10 piese de 15 creițari, 45 de șase groși, trei orți, 11 piese de trei groși, șase de șase creițari, 37 de 1, 5 groși, 133 de trei creițari, cinci groși și un denar. De asemenea, în anul 2000, în gospodăria familiei Maria și Pavel Plăcintar din Aruncuta, aproape de biserică și casa parohiala din sat s-
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
lui Rakoczi sau Războiul curuților (1703-1711). .Din punct de vedere al numerarului, tezaurul se compune din 10 piese de 15 creițari, 45 de șase groși, trei orți, 11 piese de trei groși, șase de șase creițari, 37 de 1, 5 groși, 133 de trei creițari, cinci groși și un denar. De asemenea, în anul 2000, în gospodăria familiei Maria și Pavel Plăcintar din Aruncuta, aproape de biserică și casa parohiala din sat s-au găsit două monede austriece (creițari) emise în anul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Din punct de vedere al numerarului, tezaurul se compune din 10 piese de 15 creițari, 45 de șase groși, trei orți, 11 piese de trei groși, șase de șase creițari, 37 de 1, 5 groși, 133 de trei creițari, cinci groși și un denar. De asemenea, în anul 2000, în gospodăria familiei Maria și Pavel Plăcintar din Aruncuta, aproape de biserică și casa parohiala din sat s-au găsit două monede austriece (creițari) emise în anul 1780 și 1819, moneda din 1780
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
statului și formarea instituțiilor are loc în timpul urmașilor lui Bogdan: Lațcu, Petru I Mușat, Roman I Mușat, iar desăvârșirea consolidării instituționale, economice și culturale s-a realizat în timpul lui Alexandru cel Bun. Petru I Mușat bate primele monede de argint (groși) și de bronz în 1377 (totuși de la Bogdan I se păstrează prima monedă moldovenească, cu inscripția: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)"). La origini, structura politică internă permitea marilor feudali să aibă o putere atât de mare, încât la prestarea jurămîntului de
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
care s-a și încheiat, după negocieri desfășurate între decembrie 1389 și martie 1390 la Radom, Lublin și Suceava, la "nivel de egalitate", printr-o alianță militară îndreptată împotriva regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Petru a bătut primele monede moldovenești, groși și jumătăți de groși de argint, care pe o parte aveau un scut cu flori de crin și bare transversale, iar pe cealaltă, capul de bour, iar spre împlinirea organizării statale a creat Mitropolia Moldovei, punând, totodată, bazele relațiilor politice
Petru al II-lea () [Corola-website/Science/299096_a_300425]
-
încheiat, după negocieri desfășurate între decembrie 1389 și martie 1390 la Radom, Lublin și Suceava, la "nivel de egalitate", printr-o alianță militară îndreptată împotriva regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Petru a bătut primele monede moldovenești, groși și jumătăți de groși de argint, care pe o parte aveau un scut cu flori de crin și bare transversale, iar pe cealaltă, capul de bour, iar spre împlinirea organizării statale a creat Mitropolia Moldovei, punând, totodată, bazele relațiilor politice cu Constantinopolul. În februarie
Petru al II-lea () [Corola-website/Science/299096_a_300425]
-
ferestre aflate la înălțime. Tavanul este o boltă care, ca și pereții, a fost probabil acoperită cu un mozaic de sticlă colorată. Rotonda Vestibulului se înscrie într-un edificiu pătrat, pereții fiind făcuți în așa fel încât sunt suficient de groși la colțuri pentru a permite amenajarea de scări în spirală care să ducă la etajele superior și inferior. Nivelul din subsolul Vestibulului era prevăzut cu accese de cele patru părți, către terme la est și la vest, către Peristil și
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
(n. 12 mai 1938, Groșii Băii Mari, județul interbelic Maramureș) este un taragotist român de muzică populară. Face parte dintr-o familie cu tradiție muzicală; bunicul, tatăl și cei doi frați mai mari au cântat la fluier. Dumitru se familiarizează cu instrumentul și se înscrie
Dumitru Fărcaș () [Corola-website/Science/303381_a_304710]