275 matches
-
nici pentru altceva, nici pentru faptă mare, și nici pentru faptă mică, să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, și nici să nu îi tulbure, nici să nu ia gloabă de la ei, nici preț de un groș”, numai egumenul și oamenii săi având dreptul de judecată. Pripasul care cădea în satele lor să fie al mânăstirii. Documentul este considerat ca fiind dovada existenței imunității în Țările Române, în studiile care s-au făcut despre feudalismul românesc sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți de car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
car. Pentru postavurile de la Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Brașov, la Bacău se plăteau 2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
2 zloți turcești de car, la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la intrare, iar la întoarcere 2 groși de povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
povară. Cine cumpăra vite sau berbeci la Bacău sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii ungurești un groș și jumătate de grivnă. Mănăstirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau în altă parte să plătească acolo unde cumpără un groș de vită, un groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii ungurești un groș și jumătate de grivnă. Mănăstirea Pobrata. Cu hramul Sfântul Nicolae, numită și mânăstirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
groș la 10 oi, un groș la 10 porci, 10 groși la 100 de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii ungurești un groș și jumătate de grivnă. Mănăstirea Pobrata. Cu hramul Sfântul Nicolae, numită și mânăstirea din Poiana Siretului, Pobrata este una din vechile ctitorii din secolul al XIV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de piei de vită, un groș la 100 de piei de miel, doi groși la 100 de piei crude. Pentru ceara muntenească și ungurească se plătea un groș pe piatră. La vama de la Bacău se plătea pentru jderii ungurești un groș și jumătate de grivnă. Mănăstirea Pobrata. Cu hramul Sfântul Nicolae, numită și mânăstirea din Poiana Siretului, Pobrata este una din vechile ctitorii din secolul al XIV-lea. Unul dintre cele mai vechi privilegii, date de domnii Moldovei, este cel din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu sare, sau după pește, fie că vor umbla cu marfă vie sau moartă, cu ce vor putea să aibă pretutindeni în țara noastră, vânzând și cumpărând și prin târguri și prin sate, iar vamă să nu dea nicăieri nici un groș fie că vama este vândută, fie că este nevândută”. Documentul ne arată că țara era temeinic organizată, că nu exista nici o activitate care să nu fie supusă la o dare față de domnie. Vornicii de Suceava nu aveau voie să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea, în țările române circulau următoarele monede: galbenul (monedă de aur, de diferite proveniențe), florinți, ortul, punga cu bani, tulți, costandele, zloți, ruble, copeici, potronici, aspri, lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu încălecat de un cavaler), paraua (a 40-a parte din leul vechi), talerul (veche monedă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu încălecat de un cavaler), paraua (a 40-a parte din leul vechi), talerul (veche monedă austriacă de argint, în valoare de 40 aspri), groș (guruș) - monedă de argint (piastru, în Imperiul Otoman; leu, în țările române), ban (cea mai mică monedă de argint, apoi de aramă, în valoare de 1/3 dintr-o para), lețcae (cea mai mică monedă). Raportul dintre galbeni și lei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după notele de drum de acum treizeci de ani ale Corei Irineu, glosarul dialectal, rar și fabulos, la care tocmai lucrez: o chiocâlcă, o ghiolhană de muiere pornită pe hotrie la drumul mare și măglisind cu ghinghinelele ei băr bații groși la hire și prostateci, ca mine și ca alții; chimă sau sămânță neghioabă a tot ce-i rău pe lumea asta; diavol cu fesul roșu, noptos și hulpav, cățărat pe toartele cerului, după Îndătinarea și orânda dată lui de ăl
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plisate și musai până la genunchi și aveai deja o întreagă cohortă de pinguine asexuate și în creștere. Asta când nu eram în uniformă, iar pe sub uniformă, cinci luni din nouă, cu pantaloni (pentru că mă încăpățânam să port ciorapi, oricât de groși, dar ciorapi, îi ofeream deseori doamnei M. delicioasa plăcere a unor antologice sesiuni de pedepsire publică a cumplitului delict de cochetărie; să zicem că mă dau mare, de fapt nu era mare scofală, aveam fixuri de adolescentină prost îmbrăcată, că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Eminescu, călătorie rezumată în versuri de tinerețe: Din Berlin la Potsdam merge drum de fier, precum se știe dară nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda Milly c-ochi albaștri, buze roși! ............................... Fugaces labuntur anni! Potsdam, aprilie 1945, puternic bombardament britanic, provocând daune grele centrului istoric. Potsdam, 17 iulie-2 august 1945, Cecilienhof, locul unde Stalin, Churchill (din 28 iulie Clement Attlee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noi, hotarul știți voi care e atât de aproape... Nici nu prinzi de veste când ai trecut "Dincolo"... Iaca! surâde șmecherește și scoate dintr-un buzunăraș de la piept un bănuț de aramă, îl răsucește pe-o parte, pe alta. Un groș moldovenesc. Îl port de douăzeci de ani... că nu se știe când îți bat clopotele. La o adică, să nu dau din colț în colț când o veni clipa să plătesc "Vămile văzduhului". Ești prea cutezător în luptă. Ai grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unde se plimbase cândva și junele Eminescu: "Din Berlin la Potsdam merge drum de fier, precum se știe. Dacă nu se știe încă c-am luat bilet de-a trie, c-am plecat de dimineață cu un taler și doi groși și de gât cu blonda Milly c-ochi albaștri, buze roși!" Potsdam, Sans Souci, Cecilienhof, Charlotenhof, Orangeria, palatul nou, pavilionul chinezesc, cartierul olandez, Nikolaikirche, comori sub patronajul UNESCO. Pe aici își plimbase pașii Frederic al II-lea, Cel Mare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
prevede pentru români un bir mai mare decît pentru ceilalți locuitori dovedind că aveau o stare materială mai bună. Un hrisov din anul 1552 spune: ,,Așișderea și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică cîte 20 de groși de la fiece sută de berbeci și cîte 20 de groși de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică cîte 20 de groși de la fiece sută de berbeci și cîte 20 de groși de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică cîte 20 de groși de la fiece sută de berbeci și cîte 20 de groși de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să mă Întorc... fără nici un motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am Întors, m-am urcat În pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]