164 matches
-
Crezi c-o să mă doară? Tare aș vrea să mă doară. (Pauză; așteptare.) îmi dai sau nu-mi dai? PARASCHIV (Cântă, scuipă, cântă, tușește, cântă.) MACABEUS: Ce urât scuipi! Vai, cum se aude că scuipi, cum se aude și cum grohăiești când scuipi... Ce urât se aude, ce urât. Se aude cum îți gâlgâie sângele în gât, vai, ce gâlgâială, ce scârboșenie. Ție chiar nu ți-e silă de tine? Chiar nu-ți vine să verși când te gândești la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
râului domol, aproape lipsit de curenți. Vâsli îndelung, tacticos și fără zgomot, până când îl copleși din nou mirosul acru. Înaintă și mai încet și, trecând de cotul râului, îi putu vedea, aproape chiar în același loc în care îi lăsase, grohăind și păscând, pentru că aceea era viața lor. Se trânti cu gura în jos pe fundul ambarcațiunii, își pregăti lancea pe o parte și de abia arătându-și ochii și un braț, vâsli cu mâna, lăsând caiacul să se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Stătea acolo, pe marginea străzii, cred că cerșea. Îți amintești cum arăta ? — Avea o claie de păr Încâlcit În cap. Și mirosea foarte urât când am trecut pe lângă el. A urină. Când m-a lovit a scos un fel de grohăit... — Ce poveste stranie, comentă Grasu’. Cât timp va trebui să stau În spital ? i-am Întrebat eu. Grasu’ a dat din umeri. Deocamdată ți-au pus o sondă urinară ca să-ți monitori- zeze rinichii. Am pipăit sonda - abia atunci mi-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
În acel loc ca să mă tortureze, pentru că spectacolul uman care se deschidea În fața ochilor mei era de-a dreptul horific, Încât numai să-i privesc pe toți la un loc era pentru mine cea mai mare pedeapsă. Unii rânjeau, alții grohăiau, dar cei mai mulți aveau niște priviri rătĂcite și semănau cu niște case părĂsite cărora li se bălĂngăne ușile și feresterele a pustiu, gata să fie luate În stăpânire de orice duh rău care s-ar fi nimerit prin preajmă. răul Își
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Stătea acolo, pe marginea străzii, cred că cerșea. Îți amintești cum arăta ? — Avea o claie de păr încâlcit în cap. Și mirosea foarte urât când am trecut pe lângă el. A urină. Când m-a lovit a scos un fel de grohăit... — Ce poveste stranie, comentă Grasu’. Cât timp va trebui să stau în spital ? i-am întrebat eu. Grasu’ a dat din umeri. Deocamdată ți-au pus o sondă urinară ca să-ți monitorizeze rinichii. Am pipăit sonda - abia atunci mi-am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în acel loc ca să mă tortureze, pentru că spectacolul uman care se deschidea în fața ochilor mei era de-a dreptul horific, încât numai să-i privesc pe toți la un loc era pentru mine cea mai mare pedeapsă. Unii rânjeau, alții grohăiau, dar cei mai mulți aveau niște priviri rătăcite și semănau cu niște case părăsite cărora li se bălăngăne ușile și feresterele a pustiu, gata să fie luate în stăpânire de orice duh rău care s-ar fi nimerit prin preajmă. Răul își
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în limba sa împorcăită, taximetristului. Aceluia pe care, inițiindu-l, căutau să-l înalțe către împlinirile lor spirituale. Cel pe care se căzneau să-l transforme într-un arhat (sfînt) sau chiar într-un bodhisattva (încarnare anterioară a lui Buddha). Grohăia deasupra zgaibaracelor ei bodhisattva: - Îți place, boarfo? - Așa vă-nvață pe voi, la poligon, să luați virajele? - Ce-ți pasă? Dacă nu-ți place de virajul meu, acu' îl scot și te las într-un pom... - Nu. Nu-l scoate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și rămâi cu ele dintr-o sete egală acelei frici. Căci mai mult decât în orice, în iubire ești putred de tine însuți. Sexualitatea-i o operație în care ești, rând pe rând, chirurg și poet. O măcelărie extatică, un grohăit de aștri. - Nu știu de ce în iubire am senzații de fost-sfînt.... Iubirea ne arată până unde putem fi bolnavi în cadrul sănătății. Starea amoroasă nu-i o intoxicare organică, ci metafizică. Orice s-ar spune despre sinucidere, nimeni nu-i poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ceasornic”, care „Încuiau În dosarele voluminoase cheia unei existențe ca o ușă cu țîțÎnile bine unse”; apoi, „colegul de bancă” cu „fața parcă mai limitată În spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii [care] Își făureau lanțurile utile”; În sfîrșit, „viața care grohăia Între rufele Întinse, Între dosarele civilizației”, „cîrdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul magazinelor Încuiate” etc. - aparțin acestei arii negative, căreia i se opune radical suita de figuri ale luminozității și prospețimii spirituale a Poetului: din nou dimineața, cu un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spaniolă, și s-ar fi lăsat cu necazuri, dar stăpânul casei și soția dădeau asigurări că oaspeții fuseseră aleși cu grijă, drept care Tommaso putea să vorbească fără ocolișuri. Într-o dimineață m-am trezit împresurat de o turmă de porci, grohăiau și se împingeau, intrigați poate de prezența mea. Nu, nu i-am gonit, i-am mângâiat pe rând, păreau a se întrece în a se apropia de mine și a-și lua porția de afecțiune. Doamnele erau nerăbdătoare și curioase
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
straturi de cherestea, trei mosoare mari cu furtunuri de cauciuc, ce nu păreau destinate stropitului, ci tragerii vinului din căzi, pulverizatoare Vermorel, coale de tablă de zinc. Afară de aceasta, în cotețe bine fasonate, patru porci G. Călinescu obezi și gușați grohăiau profund, priviți de afară de câțiva iepuri albi ce circulau în libertate. Și - ca un paradox - aproape de intrare, încolăcit ca un șarpe, se vedea un lanț puțin ruginit, terminat cu o ancoră moderată de iaht sau de barcă cu motor. Toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care din nefericire a apucat să se prăsească. DOMNUL KOVACIC: Dar așa ceva... dar eu nu trebuie să... așa ceva. DOAMNA GROLLFEUER (ridicându-și bastonul): Înghite-ți abundența, Kovac! Ca missing link2, care ar trebui să fii, ar trebui de fapt să grohăi, dacă ați fi siliți să scoateți la iveală adevărul despre persoana veritabilă, care ar fi în stare să judece acest adevăr. Ăsta e principiul unei speranțe câinești. DOMNUL KOVACIC: Asta nu mai pot pur și simplu să... (Doamna Kovacic îi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o mare de țărână. Totul merge cel mai iute în afara lumii de țărână. Timpul meu e la el acasă ca o țeavă mare și solidă de eșapament. (iese) SEPP BOTDEJIGODIE: Grohăitul care se prelinge prin gâtlejul de carne, e același grohăit de gâtlej de carne, pentru că gâtlejul încârnățat care stă peste Sepp e unul și același care s-a scurs din primul și cea dintâi jigodie de Sepp care a fugit în lume, și toți copiii înmoșnegiți ai celui dintâi Sepp
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fecalizarea victimelor: acestea erau astfel reduse la stadiul de excremente și, În același timp, silite să consume excremente, ca să Își uite și să-și piardă umanitatea. Terciul din Închisoare prilejuia, la rândul lui, o tehnică aparte: reeducații erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
-l împușc... și n-o să iau 500 de lei... dar nici n-am să plătesc impozit..." ha ha ha!; se repetă de mai multe ori pe bandă această replică, cu o viteză din ce în ce mai mică, pînă se aude un fel de grohăit; în același timp se aude foșnetul paginilor și intervine și banda cu regulamentul) Supraveghetorul: (izolat de ceilalți, dă un telefon) Da, e mort. Heblu La poartă: (toate personajele sînt îmbrăcate în cămăși de forță albe; vin bodigarzii; se repetă toate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele", "Balada soțului înșelat", "Balada sinucigașului" (Ioanichie Olteanu). 3 "Stăpâne, mistrețul cu colții ca argintul/ chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci." 1 "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului, 1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Alter Ego" (1970); "Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Editura Eminescu, 1972; "Papirus" (1972). 2 Eugen Simion, "Scriitorii români de azi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
începu să sforăie! Atît de tare, încît îl trezi din somnul (ceva) mai discret pe Fănică. Acesta, după ce văzu că nimerise la Casa de Cultură, unde un tip sobru își făcea autocritica, și văzu apoi cum partenerul său de pahar grohăia cu bărbia în piept, nu avu de lucru și-l clătină cu mîna, atenționîndu-l: "Băi, scoală-te, că sforăi!"... Nemulțumit că era trezit din activitatea de regenerare a neuronilor, inspectorul protestă energic deși cu jumătate de gură: "Dă-o-n
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Și, pentru a mi-o dovedi, într-o zi de primăvară, contesa se întinse în iarbă, printre margarete, și îl cuprinse pe Naf-naf pe după gât, scărpinându-l pe după urechi. Porcul se lăsă alintat, prăpădindu-se de plăcere, și închise ochii, grohăind iubitor și satisfăcut. E greșit să spunem că cineva e "prost ca un porc". Acest animal a uitat pur și simplu să fie prost. Dintre cuvintele pe care le înțelege și sunetele pe care le emite și care au un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
omorât de tot/ pentru că dacă mă spânzur în vara aceasta/ sau mâine sau peste o sută de ani/ e tot aia/ pentru că mângâi bisericile cu duioșia cu care/ mângâi copiii mici/ pentru că în voi nu mai am încredere/ pentru că românașii grohăie melancolic/ dacă îi scarpini pe burtă// acum sunt singur// numai durerea a mai rămas/ între mine/ și/ moarte". Următoarele volume de versuri ale lui Ovidiu Nimigean Week-end printre mutanți (Editura Pan, Iași, 1993) și în special Adio adio dragi poezii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stâncă rece Și rob al tău, supus pentru vecie... Hai, șterge-o, că privirea ta miroasă A misticism și râncedă pucioasă! Mefisto (diabolic): Fă cum îți place! Poți să te întorci La toate preacuratele femei Pierdute înc-odată printre porci Și grohăind în febre ca și ei... Faust: Așa vezi lumea? Dragoste sublimă La tine doar cu mâzga face rimă! Hai, lasă-mă să plec! Mefisto: Nebun bărbat, Nu eu pe tine, tu m-ai fost chemat! Un an ziceai să-ți
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
vii? -Din altă dimensiune, conte. -spuse astrologul magician înghițit de neant. Groful Racoși se mai îmblânzi, acordând multe drepturi și libertăți iobagilor români. Noapte de noapte armata de draci lăsată de Grațiani, se hârjonea în jurul castelului și în castel, chițcăind, grohăind, răgând și nechezând. Contele trăi o sută de ani. Plictisit de viața amară făcută de draci, într-o zi se blestemă cu voce tare: -Să mă ia dracu. Sufletul meu să se ducă în infern pentru tot ce am făcut
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
frumosului. Arta - acest tulburător concubinaj al zbuciumului cu lumina. De mii de ani, arta stoarce cu disperare sensurile vieții. Debutantul nu - i permite nici lui Dumnezeu să - l critice. Toți cei care i - au pus mustăți artei s - au trezit grohăind. Marea artă este întotdeauna convulsivă. Poeții, acești fundamentaliști ai iubirii, pot fi oricând acuzați de trafic de speranță. Capodopera nu moare decât odată cu întrebările din ea. Bietul chip omenesc duce în spate veacuri de pictură și de caricatură ! Arta se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
intersectau două drumuri. - Cred că acesta este drumul către Obârșeni, cotind pe unul mai umblat. După circa cinci minute de mers am observat că ne afundăm tot mai mult în sălbăticia pădurii. În dreapta am auzit trosnet de crengi uscate și grohăit de porci mistreți. Ca la comanda ne-am oprit, bătăile inimii au început să se accelereze. De frică am pus mana pe un băț gros și destul de tare. Lângă noi se afla un stejar bătrân și cu crengi până
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
te sui foarte ușor. Tânără, având și ajutorul meu și mai ales de frica jivinelor apărute în cale, cățăratul în copac a fost rapid și fără probleme. La fel am procedat și eu. Am privit din nou la jivina care grohăia și se agita fixând spre noi ochi mari și fioroși iar purceii se învârteau zgomotoși pe lângă ea. În jur am observat zeci de urme de animale sălbatice. Am început să-mi fac griji mai ales pentru soție care la fiecare
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]