722 matches
-
în aceeași conștiință (p. 93). În ciuda evidențelor, Dumitru Micu citește greșit poemul Portret, atât de des citat de critică și atât de rău înțeles, înghesuit într-un loc comun: , M-am zămislit ca-n basme, cu șapte frunți și șapte/ Grumazi și șapte țeste./ Cu-o frunte dau în slavă, cu celelalte-n noapte,/ Și fiecare este/ Și nu este.// Sunt înger, sunt și diavol și fiară și-alte-asemeni". Deci, între ,slavă"(aici sinonim al luminii divine) și ,noapte"experiența argheziană parcurge
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
-i convin. El i-a dat punctul din univers, lectorul să facă bine și să se orienteze (Ehe, Ehe, a trecut vremea cu mură-n gură!): „Genunchii văzului tău / care mereu își schimbă culoarea / că un spărgător avizat / apasă pe grumazul ochilor mei închiși / deși pentru o perioada / au scris pe ei NUP // Diminețile apar că eșarfe contre-nuit / serile se suprapun tăcerilor / legate de mâini / și legate de mâine / cât de clar te zăresc în acest început / care se devora pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ministerele controlate de către colegii săi de partid. Printer cei propuși pentru aceste poziții se numără directorul Direcției Ape Someș-Tisa, Marius Mânzat, la Ape, Păduri și Piscicultură, consilierul local Ovidiu Florian, la Transporturi, și fostul candidat de deputat, medicul turdean Vasile Grumaz, la Sănătate. Totuși, în acest moment, există trei clujeni cu funcții importante în structurile guvernului sau subordonate guvernului. Cea mai importantă funcție, director general al CNADNR, o deține Mircea Pop (PSD), proiectantul controversatei „centuri de diamant". El a obținut această
PNL validează viitorii secretari de stat și șefi de agenții. Vezi cine sunt by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39902_a_41227]
-
tînărul cu figură de țigan cortorar: așa li se spune țiganilor nomazi prin Banat, țigani cortorari, de la cort adică, și ăștia chiar așa sînt, așa ceva sînt ei dacă te uiți cu atenție. Iacătă șeful lor, un vlăjgan mare, gros în grumaz și-n pectorali, cu brațele groase ca niște odgoane, bronzat și cu lăiețe lungi, cu mocasini, cu o toporișcă în rucsac, cu un cuțit mare așezat amenințător într-o teacă agățată într-o curea soldățească, cu bocanci militari în picioare
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
bou bolnav,bătrăn trecut prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz ! Eu am fost bou de cănd mă știu băiete Am tras la plug cu tata împreună , Și am răbdat de foame și de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
mai mult TestamentUn bou bolnav,bătrăn trecut prin viațăMugind îl cheamă-aproape pe vițel,Să-i dea acum o ultimă povațăCum să nu fie-n viață bou ,ca el.-Să nu îngenunchezi copilul meuSă-i lași să-ți pună jugul pe grumaz,Și să nu rabzi atunci cănd dai de greuSă lupți în viață,să scapi de necaz !Eu am fost bou de cănd mă știu băieteAm tras la plug cu tata împreună , Și am răbdat de foame și de seteSperănd că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
tot îmi repeta de “crucioiul [crucioi sau crucea căruței = piesă din lemn, componentă a căruței, de care se legau șleaurile de care trăgea calul. Șleaurile sunt acele două bucăți din piele din mai multe straturi, ce porneau de la jugul de pe grumazul calului de la hamuri și se prindeau de crucioiul legat în fața căruții. La unele hamuri mai simple pot fi și din funie.( n.aut.)], luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
răsărind parcă din inima Muntelui de Foc deasupra locului unde se afla el, un grup ciudat. Un grifon albastru înaripat își împlântase ghearele puternice de acvilă în spinarea platoului și alături bătea din copite un unicorn alb, ce purta pe grumaz o frumoasă călăreață cu ochii ca de smarald, îmbrăcată într-o minunată hlamidă albă din piele de salamandră, drapată în jurul minunatului său trup. Era ea, prințesa visurilor sale și părea ruptă din soare. Peste mantaua, căptușită cu blană de hermelină
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului ZĂGAZURI Când primăvara iese din noroaie, Din timpul său ne-acordă iar răgazul, Ne limpezește fața și obrazul Cu lacrimile ei, această ploaie, Ce nu ne frânge gâtul sau grumazul, Poate doar sufletul să îl îndoaie Și-ncrederea din inimă s-o-nmoaie, Durerii însă-i pune-n drum zăgazul. Din munte, cum pornește lin izvorul, Cu apa sa cea clară și prea rece, Așa își poartă anotimpul norul Și
PRIMĂVARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384651_a_385980]
-
Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare, cu al lirei glas în rânduri. PRINȚESA TOAMNĂ Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
și animale care își arată dragostea, iubirea, aproape mai uman decât oamenii. Vezi găinușa aceea care vine să fie îmbrățișata de un copil, căluțul care se așează în poala stăpânei lui să fie mângăiat, văcuța aceea drăgălașă care își pune grumazul pe umărul stăpănului, peștele care sărută gurița unui bebeluș, sau cioara care strange gunoiul aruncat de oameni..... Copacul credeți că nu simte durerea când dai cu toporul în el, când îi rupi crengile și i le bagi pe foc Apa
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
toți porii mirosul pământului reavăn cum mai plesnesc mugurii fragezi pe ramuri și vinețiul norilor se diluează cu un clipocit în neliniștea apelor dar picioarele îți sunt încă afundate în glod așa că îți petreci cu mai multă grijă funia peste grumazul obosit și-naintezi prin clisa vâscoasă trăgându-ți cu încă un pas viața la edec. Referință Bibliografică: LA EDEC / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu
LA EDEC de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382501_a_383830]
-
acestuia, despre care i-a povestit Alfredo. Cornelia observă că totul era diferit, comparativ cu corida spaniolă la care asistase recent. Nu existau cei doi picadori - călăreții înarmați cu sulițe, care însoțeau matadorul, cei trei banderilleros, asistenții care înfig în grumazul taurului țepușele cu cârlige în vârf, ornate multicolor, precum și purtătorul de spadă, care înmânează toreadorului spada înainte de actul final. Corida ce avea loc nu respecta organizarea tipică - cu prima fază în care picadorii intră în arenă și împung taurul cu
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi. Și, ridicându-se, a venit la tatăl său. Dar, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său și i s-a făcut milă și, alergând, a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat. Atunci i-a zis fiul: Tată, am greșit la cer și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Iar tatăl a zis către slugile sale: Aduceți degrabă haina lui cea
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
-n tăcere un trai tot mai anost Cu biruri multe și durere o duce tot mai prost. Doar hoții și-au găsit tărâmul de vis și-ndestulare În tine țară, tu ești țărmul, nu da capitulare! Of, țară, scutură-ți grumazul, și-aruncă paraziții Fiindcă-ai întors destul obrazul să-l pălmuie bandiții! Ridică-ți fii-ntr-un moment cu gândul libertății Scandând cu forță-n Parlament:” Afară cu toți hoții!” Referință Bibliografică: Of, țară! / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
la steaua nemuririi Acolo-i doar lumină și senin Acolo este patria iubirii Acolo nu-s nici lacrimi, nici suspin. Acolo sânt pășunile celeste Și caii pasc pe câmp fără zăbale Nu sânt ca în statuile rupestre Purtând armură pe grumaz și șale.” „Păcatul prim din naștere m-apasă Și-aș vrea plecarea să mi-o mai amân; Durerea grea de aripi nu mă lasă Mergi, calule, eu trebui să rămân.” Ai mei sânt îngropați sub coarda viței Pe un tăpșan
MANEJ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382901_a_384230]
-
bou bolnav,bătrăn trecut prin viață Mugind îl cheamă-aproape pe vițel, Să-i dea acum o ultimă povață Cum să nu fie-n viață bou ,ca el. -Să nu îngenunchezi copilul meu Să-i lași să-ți pună jugul pe grumaz, Și să nu rabzi atunci cănd dai de greu Să lupți în viață,să scapi de necaz ! Eu am fost bou de cănd mă știu băiete Am tras la plug cu tata împreună , Și am răbdat de foame și de
TESTAMENT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382953_a_384282]
-
cu timpul! ) cum umblai noaptea pe scări și căutai ușile deschise cum hrăneai în fiecare dimineața păsările pisicile câinii fără stăpâni îți omorai propriu timp de tine însuți . mi-ar plăcea să uit cine sunt să nu mai simt pe grumaz apăsarea timpului cineva spunea că în afara memoriei suntem veșnici un nebun fericit mai încearcă și astăzi să zboare dintr-un gând... Referință Bibliografică: „Most wanted killer” / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2300, Anul VII, 18 aprilie 2017
„MOST WANTED KILLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382967_a_384296]
-
propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate depăși, dar care îi rămân pe viață în cârcă, asemenea unei jivine cu ghearele înfipte în grumaz. Părintele Calciu știa că o cădere poate fi depășită numai prin asumarea ei conștientă și responsabilă, și aceasta l-a făcut, până la urmă, victorios” - potrivit aprecierii cuprinsă în „Predoslovia” cărții, semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, de pioasă și
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
puteai să ieși, era perfectă; pipăiai mărunt și nu sesizai nici o fisură, nu se clintea nimic; nu mai aveai aer; în „compensație”, creștea luminozitatea. O incandescență. Te sufocai, ai început să strigi. Te-ai trezit țipând, cu mâna fufiței peste grumaz. La Clubul literaților, filtrezi orice posibilă aluzie la gluma - dacă mai poate fi numită așa - cu pajura, șarpele și cei doi K. Încă unul și intrai într-o zonă ocultă reală. Îți privești interlocutorii în ochi, aduci vorba despre Kafka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a nimerit direct în mâinile mulțimii: a fost spânzurat primul. Efectul eliberării neașteptate. L-au urmat, în ștreang, Doctorul și Magistratul, refugiat într-unul din pavilioanele stabilimentului. Din pături și cearșafuri, a fost încropită momâia Castelanului, ridicată și ea de grumaz, alături de cei trei. Primarul nu a fost găsit nicăieri; se pare că fusese avertizat. Oamenii Magistratului nu au pățit nimic; se arătaseră de partea Comitetului Cetățenesc încă de la începutul evenimentelor; se vorbește că o făcuseră chiar mai dinainte. Trădaseră, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
din stâlpii de susținere ai schelei. Era Îmbrăcat În niște veșminte uzate și cenușii, iar mâinile Îi erau legate la spate. Picioarele Îi erau depărtate, iar genunchii ușor flexionați, ca și când s-ar fi pregătit să facă un salt. Capul și grumazul erau acoperite cu un strat de var care Îi reproducea În mod grosolan fizionomia. Dante Își reprimă instinctul de a-i sări În ajutor: nemișcarea sa nega faptul că ar fi putut exista, În el, măcar o scânteie de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
finanțele Comunei... sugeră pe un ton nesigur unul dintre priori. — Nu finanțele noastre sunt În joc, messer Pietro, răspunse Dante cu asprime, ci libertatea noastră și a celor ce se Încred În Florența. Iar acum ar trebui să ne plecăm grumazul sub jugul lui Bonifaciu, simoniacul și nedemnul? — Bonifaciu simoniac? Ia seama la ce spui, messer Alighieri, să nu cumva să te căiești. Și să nu ne târăști pe toți În căderea dumitale. Facțiunea Albă, partidul nostru, nu are nici un interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu mai e și al dumitale, după cum vorbești despre el! Ca și când dumneata nu ai fi fiu de negustori și de schimbători de valută, ca să nu zic mai rău! — Blestemat nemernic! Dante sărise și el În picioare, cu mâinile Întinse spre grumazul lui Lapo. Simți o mână care Îl reținea, În timp ce restul se interpuneau. Abia izbuti să Îl atingă razant, Înainte să Îi scape cu un țipăt sugrumat. — Zgârii ca o mâță, messer Durante! scânci el, trăgându-se de nasul dungat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Bisericii, care Încă nu și-a Încheiat socotelile cu domnia ta. Își Împinse către el inelul, lovindu-l peste gură, În timp ce, cu ochii săi aprinși, Îi impunea să i-l sărute. Dante sărise și el În picioare, cu mâinile Întinse spre grumazul celuilalt, care Își retrăsese instinctiv capul Între umerii masivi, ca o broască țestoasă care se apără de un corb. Degetele priorului nu izbuteau să deschidă o breșă printre pliurile cărnii, În timp ce prințul Bisericii, depășind stupoarea inițială, Începuse să-și tragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]