143 matches
-
turistic, rotindu-se, ca un corb, pe deasupra gurilor de vărsare și psalmodiind, ca un popă, un text produs de seriile cele mai proaspete ale scriitorilor bucureșteni. Compunerea trebuie să fi fost doldora de înțelesuri ascunse, după cât de tare rânjea Guzganul. Textul era intitulat: Yagdar nu știe ce e îndurarea... Autorul său se numea, cică-se, Adrian Serafim (pe numele său de mirean Adrian N. Ionescu). Și has-Satan nu ascunse că întrevedea în dânsul o mare speranță a literaturii tinere, un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dânsul o mare speranță a literaturii tinere, un fel de Rege al tuturor titlurilor ce fuseseră vreodată date la București. Automobilul rula încă în buricul viitorului Centru politico-administrativ și, o dată cu păcănitul roților moderat descentrate, se depăna și vocea insinuant-artistă a Guzganului: "Yagdar nu știe ce e îndurarea... Cunoaște poveștile multor bărbați... Ar putea fi sultană... Are o soră, o soră pe care de mică a învățat-o să fure. Este tânăra Gina Ghiță cu domiciliul în comuna Ciorani. Ea s-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Tutovei"-1942), programul de audiențe al autorităților, jocuri de cuvinte, anunțuri ș.a. Semnau: Gelu Tănase, Ion Chirvasă, Georgeta Florența, Cezar Emilian, Gh. Topor, prof. Toni Iosipescu, Teodor Stupu, prof. Iulian Arhire, Nica Andronache, ing. Viorel Neagu, pr. Costică Blănăru, Valentin Guzgan. Periodicul are o ilustrație adecvată, de calitate. (Din volumul „Vaslui - Capitala Țării de Jos în presa vremii - 1875-2005, p.129-131) * Cuvântul liber Cuvântul liber apare la 21 decembrie 1989, publicație săptămânală a Comitetului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale Bârlad, pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Năstase, din Ludwig Bechstein, Valeriu Docna (din sârbește), Elena I. Leon (din franceză). În „Lumina" de la Costești mai semnau: G. Budiș, Gh. Popescu-Gorj, doctor A.F., V.M. Drăgănescu, N. Corciovă, Al. Pateevici (Muncitorul versuri), arhimandrit Emilian Popescu, V.Gh. Vasilache, V.Gh. Guzgan, Măria Savopol (Luna mai la țară, versuri), preot loan Creangă din Bordești-Râmnicul Sărat, I. Valeriu, I.N. Amăriucăî (poezie Plugarii), pr.Iov Carp (Zădărnicie poezie), pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iar la război (campanie) înapoi ? Tare sunt curios ce veți scoate în județul Vaslui pentru că în țară n-aveți nicio șansă de 5% oricât ar zbura Flutur. P.C."Popolul" Consternat de ne-urcarea în procente și clasamente așteaptă să iasă guzganul în bătaia puștii și apoi să se înfrupte din blana-i mițoasă. Prin găuri, pe la geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți într-un pompos Birou județ ean (sau ce-o fi) mereu necompletat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
coada bîțîita? CORNWALL: Liniștește-te, Mîrlan sălbatic, nu știi de respect? KENT: Da, șir, insă mînia-și are-un drept. CORNWALL: De ce ești furios? KENT: Că un mișel că ăsta poartă spadă Și-onoare nu. Borfași hliziți că ăștia Rod, ca guzganii, sfinte legături Ce-s de nedesfăcut; flatează pasiuni Ce-n inimi de stăpîni se răzvrătesc, Fiind ulei pe foc, zăpada pe firi reci; Neagă, afirmă, și-ntorc cioc de-alcioni Spre-orice furie-ori toana la stăpîni, Știind nimic alt, ca și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
știe, și scapă. Cel care suferă de guturai să sărute pe altul în spate, care va avea ceva roșu la dînsul, și-i va trece. Cînd cineva are guturai, [să] pupe pe altul în spinare - și se ia la acela. Guzgan Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sărute pe altul în spate, care va avea ceva roșu la dînsul, și-i va trece. Cînd cineva are guturai, [să] pupe pe altul în spinare - și se ia la acela. Guzgan Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
suficient un cât de mic compromis pentru ca altele să urmeze, maculând o întreagă societate care se pretinde democratică: "Gelu: Dacă ideile lui Platon sunt într-adevăr în cer, atunci gaura s-a și făcut, Sache. Hai, pe unde a trecut guzganul, poate trece acum și șoricelul...Devii și dumneata complice beneficiar cu noi..."229 Pe tronul țării s-a așezat abuziv și insidios un asasin și crima lui se răsfrânge asupra cetățenilor, metamorfozând regatul într-o temniță. În piesa lui Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
căruia tot unde heraclitorisiene îi curgeau, unde ne și scăldam, sau învățam înotatul, înainte de colhoizare, bălțile de topit cânepă nemaipunându-le la socoteală, precum tăul lui moș Anton Țâhă, înconjurat de răchiți umbroase, dar necurățat vreodată, colcăind numai de broaște+guzgani. (op. cit., 151) Fantasmarea apei și a jivinelor care o populează este indiscutabilă (căută singur, Cititorule, cuvântul care pune punctul pe falicul {I} din relatare, m-am săturat să tot subliniez vocabule sfidătoare pentru urechile feminine de la Mârlad în Maramureș). Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
că vizitatorul inoportun este cel care mișcă membrele pentru a nu se scufunda și pentru a se deplasa: va stârni în mod inevitabil panica, prin valurile provocate astfel, pentru tot ce poate mișca și (eventual mușca, dacă e vorba de guzgani). Folosirea unei ambarcațiuni se impune dacă ai nevoie să recuperezi cânepa sau dacă nu poți ocoli tăul și ai nevoie să ajungi în alt punct al malului. Or din acest moment intrăm într-un alt domeniu al imaginarului, mai luxuriant
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și perspectiva lui de viitor? Când eclozează e deja "chatouilleur", și dincolo de hohotul gâdilicios se poate crede CHAT, dacă nu chiar CHATTE (adică mâță, dar în argoul franțuzesc mai e și altceva) și lucrurile se complică, căci va dori să-frunte guzganii de prin heleștee, să aibă pofte castratoare, precum dințoasele "moules marinières"; eterna spaimă pentru "les fleurs du mâle". *** Cât despre oul de găină, ce să mai zic: dacă prin "titilare" prelungită stârnești la pui pofta zburdălniciei fără de măsură, atracția sinucigașă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
as tort, mon vieux, gândești ca-n realismul socialist. Fragmentele care au ieșit în lume sunt doar momeala. De asta sunt așa cum le găsești în cărți bucăți destul de mari cât să apuce un pește cu fălcile și halcane să hrănească guzganii din apă. MX: Și peștele... or fi chiar cititorii? DAK: Doar unii dintre ei, cei mai comozi. MX: Dar ceilalți? DAK: Învață pas cu pas să iasă din apă. Unii rămân batracieni (cântă în corul unanim laude sau înjurături la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
timpuri și spații, reale ori livrești, simboluri ezoterice, parțial decodificate cu subtilitatea obișnuită: "Miercuri am hotărât să petrecem în cortul/ amicului nostru hindus Gebarau./ Au fost invitați/ saxonul Um și slavul Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și cred că merită să fie povestită, spuse mai departe omul cu joben: ...Ajunși târziu, în fața unei case cenușii, suirăm scările de piatră cu muchiile roase de tălpile altei generații, roasă și ea, la timpul ei, de viermii și de guzganii cimitirelor. Ioșca bătu cu bastonul la ușă. - Ești beat! îi spusei, indispus de maniera grosolană prin care își anunța vizita la două după miezul nopții. - Nu, zise Ioșca, nu sunt beat, dar când doarme o femeie surdă, ai dreptul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
legal. Îl Înjuram pe Ceaușescu pentru orice, pentru că nu țîșnea apa la țîșnitoare, pentru că nu se găseau amandine, pentru că nu venea troleibuzul, pentru că nu se-nchideau ușile, pentru că apărea defecțiune tehnică pe ecran, pentru că apărea el pe ecran, pentru că apăreau guzgani pe ecran și la subsol și În baie, pentru că nu se găseau discuri, pentru că nu dădeau filme adevărate la televizor, pentru că se strica televizorul și altul nu mai aveam, pentru că era frig În casă, pentru ora de vară, pentru că ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care frizează veșnicia prin care trecem, ci doar Între vară și toamnă, adăpostitoare a unui echinocțiu Concluzia? Frumusețea e Întotdeauna sălbatică, adică emanația ideatică a unui fizic nepervertit. Travestiul veveriței a Început Însă cu coada, unde a Înlocuit solzii rudelor guzgan și castor, cu tot atâtea fire de păr. În fond, același lucru, ca fanere ce sunt, adică produse ale pielii, mai mult, din același material: cheratina, și tot vii la bază, moarte la vârf... Ca și castorul, șobolanul are nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din piramidă. Labirint cu ghilimele, căci ăsta nu cuprinde decât o galerie, descendentă, din care se deschide o alta, ascendentă, care va odrăsli o alta, orizontală; era să uit, mai e și un fel de puț... Păi cel mai amărât guzgan se descurcă, ba chiar prosperă În - cu adevărat - labirintul canalizării și rețelei de termoficare a Iașilor... Aha! Cred că animăluțul cu pricina, ca și Abd-al-Latif, nu mai era el Însuși... Devenind, fără voie, un nou candidat la inițiere, dar unul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și taci. Ce face omul cu mâna lui... Cât despre sentimentele pe care le-am terfelit Împreună, suportă singur consecințele. Alt factor limitativ... Eu Îmi iau codița și... pa! „Meridian“, 31 august 2001, ora 11,16 40. Bogdaproste Urmărind un guzgan, am ajuns aseară la capătul unei țevi. Mi-a fost frică să intru după el, În gaura aceea neagră și alunecoasă. Chit că m’ajută și ochișorii și gheruțele. Era ceva indefinit de periculos: lipsea ieșirea... - Stai cuminte, Moti. Însă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales că și el se Înfruptă În aceeași ogradă? Nu-i nici găină deși se dedulcește la grăunțe, nu-i nici gâscă deși e cenușiu, nu-i nici curcan chiar dacă nu ezită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altă lume. Și așa se ridică două probleme: 8. Mirosuri O nouă Constituție? Aș zice da, căci sunt evoluționist, dar dacă implicita schimbare e „hăis“ ori „cea“? E menită ea integrării europene? Poate nu Întâmplător, Îmi apare acum imaginea unui guzgan. Păi ăsta nu trăiește singur, căci barem pentru perpetuare mai e nevoie de altul. El trăiește Într’un clan, cu reguli foarte stricte și, mai ales, cu totul delimitat de alt clan, chiar dacă acela Îi e alături, darmite peste vreun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alt clan, chiar dacă acela Îi e alături, darmite peste vreun ocean... Iar când clanurile se Întâlnesc, vai și amar, căci În joc e hrana, pe care Natura n’o oferă chiar cu dărnicie pe potriva oricărei pretenții. Și astfel, dacă un guzgan se pierde pe drum, e vai de el. Dar poate că-l vor chinui, cândva, remușcările și, atunci când drumul i se va Întretăia cu cel al restului clanului, va vrea să i se alăture. Tot vai de el, de astă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-și impregneze mirosul specific, va fi acceptat cu bucurie, chiar dacă el este o gură În plus, căci interesul speciei, o populație cât mai mare adică, prevalează interesul individual, burta plină adică. Ați ghicit că acel clan e Europa, că acel guzgan răzlețit e România, că mirosul e de fapt sistemul social, politic, economic, cultural chiar, devenit altul În cei 50 de ani pe care unii Îi vor un hiatus deși mersul lumii, indiferent dacă evolutiv sau dimpotrivă, nu admite așa ceva. Ați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l -, În concurența cu clanul literalmente de peste Ocean, și care abia a avut loc - atunci În ’89 sau mai precis ceva mai Încoace; deh! inerția, mai bine-zis obișnuința, a doua natură - e Într’adevăr prea recentă pentru a readuce mirosul guzganului nostru la felul clanului. În sfârșit că acea cușcă nu e altceva decât acele interminabile capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Pare mi-se că guzganul nostru s’a vârât singur acolo, știind că n’are Încotro, chiar dacă cușca e construită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai bine-zis obișnuința, a doua natură - e Într’adevăr prea recentă pentru a readuce mirosul guzganului nostru la felul clanului. În sfârșit că acea cușcă nu e altceva decât acele interminabile capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Pare mi-se că guzganul nostru s’a vârât singur acolo, știind că n’are Încotro, chiar dacă cușca e construită de clan, căruia nu-i strică noi resurse: teritoriale, materiale, umane, culturale, spirituale. Începem a mirosi a Europa. Întrebarea e Însă alta: Până ce vom mirosi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]