155 matches
-
sufletul omului. Oala are gură, buză, gât, burtă, toartă, mănușă, mână, picior, când e bine arsă are glas frumos, iar când e ciobită sună răgușit. Fecioara este asemănată cu oala nouă, fata greșită cu oala dogită, iar femeia bolnavă cu hârbul. În proverbele și zicătorile locale, oala este termen polivalent: „Sună a oală”, pentru omul grav bolnav, adică „e pe ducă”, trage să moară; „S-a făcut oale și ulcioare” - pentru omul mort de multă vreme, transformat în pământul din care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
el știu că pe moșia lui Manolache Costache Epureanu Șchiopu, a boierilor Ieremia, mai încoace, în partea de miazăzi a satului și de răsărit a pârâului ce curge dinspre Șuletea spre Murgeni ar fi existat o așezare omenească, dovedită de hârburile și monedele vechi găsite aici. Acestei așezări i se zicea Brăițenii de Jos. Dacă Șuletea a dat în timp atâția oameni de carte , dintre care cei mai mulți au împânzit întreaga țară, aceasta se datorește în bună parte existenței lui Virgil Caraivan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi bolnavi de stângopatie. Se șo șotește pe la colțuri c-ar fi corupți și răi... Culmea culmilor, dar par numai a avea bani, că altfel ar avea și ei niscaiva aparatură mai de soi, un sediu ca lumea nemaivorbind de hârburile alea de mașini. Cum naiba de rezistă ? Genii, nu-s, cu americanii nu lucrează, cu să pro Păi tele sup Aa niș con « B dom Că îm pen act rușii...hm onoreze bleme de , cu ăștia vizoru’... Hait, c ort
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un moment dat, s-a oprit, undeva, la periferia orașului. Chiar cu ferestrele închise se simțea că energiile eoliene scăpaseră de sub control; bucăți de tablă, de carton asfaltat, saci vechi, țoale rupte, sumedenie de hârtii și fel de fel de hârburi, desprinse din șandramalele nevoiașilor de la marginea orașului și de prin grămezile de gunoaie depozitate de-a valma, zburau prin aer precum baloanele umplute cu gaze inerte în zilele de sărbătoare națională. Copacii, de pe drumul aproape paralel cu calea ferată, se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ciuruite, umplute până la refuz cu tot felul de alte vechituri, butoaie betegite din metal sau din lemn cu doage lipsă, oale sparte, sobe ruginite, somiere peticite, cu arcurile rupte și miros specific de putregai, într-un cuvânt tot felul de hârburi aruncate de locuitorii cartierului. Proprietara acestui ansamblu de locuințe, doamna Dan, era cunoscută nu numai în cartier ci în întregul oraș după felul neglijent în care se îmbrăca, după turbanul din molton maro de care nu se despărțea nici în timpul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
doc, iarna într-o pufoaică cârpită cu petice de culori diferite, împingând permanent o roabă hodorogită de care nu se despărțea niciodată, cutriera străzile în căutare de lucru. Era harnic în felul lui. Pentru o bucată de pâine sau câteva hârburi ce nu-și mai găseau locul prin curțile și magaziile locuitorilor din zonă; pentru ceva mărunțiș sau o sumă oarecare, deoarece nu cunoștea valoarea banilor, făcea orice treabă: căra saci sau alte obiecte grele, stivuia lemnele după tăiere și aduna
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vinde, casa, curtea și grădina au fost lăsate în paragină încât, după câțiva ani, au ajuns în situația descrisă mai sus. În schimb, din zgârcenie, aduna tot ce găsea în cale, ticsindu-și camerele și curtea cu tot felul de hârburi pe care Primăria, din când în când le încărca în remorcă și le ducea la groapa de gunoi a orașului. Cât despre fiica ei, gurile rele spuneau că datorită nurilor ducea o viață îmbelșugată și lipsită de griji. În camerele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dispuse separat, cum era și firesc, locuiau mai mulți chiriași care, cu toată criza acută de locuințe, din cauza condițiilor insalubre oferite de proprietăreasă, își luau tălpășița la prima ocazie. Două din cele patru camere cu fața la răsărit și la mormanele de hârburi de care doamna Dan nu voia să se despartă nici moartă, la un moment dat, au fost închiriate de patru tineri, doi ofițeri și doi subofițeri, proaspăt repartizați la unitățile militare din localitate, cu care Bidaru dădea nas în nas
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
originea. Colecțiile sale sînt averi inestimabile prin valoarea istorică a obiectelor. Costache Buraga și-a închinat întreaga viață muzeului și colecței sale. ,,încă de cînd aveam patru ani și mă trimetea tătuța cu vacile la păscut mă încînta să strîng hîrburi de pe malul gîrlei. Atunci nu știam ce sunt, însă mai tîrziu mi-am dat seama și am început să le cercetez “. Pe lîngă colecțiile de unelte populare, vase și îmbrăcăminte folosite de străbunii sătenilor din regiune, în casa-muzeu, moș Buraga
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cât de rău îi funcționează motorul, îi dădeam iarăși bani ca să-l repare, acasă îmi mulțumea îndelung... Ce să vă spun, era genul de expediție cu încărcătură sexuală cât se poate de pozitivă, nu merita să o ratez. Avea un hârb de Dacie și în câteva luni de vară îi schimbasem aproape jumătate din piese; de multe ori fusesem tentată să-i iau o mașină mai bună, dar sexul la iarbă verde mi se părea atât de nostim, era și păcat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
urmă tot te învăț eu să pupi... Vecin 4: Ia! Auziți! Cred că le-am reparat pe toate! Auziți! (declanșează soneria cîtorva ceasuri, apoi la toate; soneriile și bătăile ceasurilor devin asurzitoare, insuportabile) Vecin 1: (lui Vecin 4) Termină cu hîrburile astea! Oprește-le, n-auzi! (Vecin 4, însă, e fericit și nu aude) Oprește-le că ți le sfărîm de cap! (Vecin 4 tot nu aude, dar strigătul puternic al lui Vecin 1 îl face pe Vecin 3 să se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și patruzeci și unu de frați" ("Firul Ariadnei"). Satul capătă trăsături fabuloase, obiectele au alte contururi, ele poartă ascuns un "ce" misterios care dăinuie din timpuri străvechi: apare șarpele bun, păzitor al casei, pentru care săteanul a turnat lapte în hârburi, vițelului nebun îi sângeră călcâiul; prânzul este biblic cu cinci pâini și doi pești, în căciulile țăranilor se lasă pasărea clocind grăunțele, și "Aventura laptelui", în ciuda faptelor relatate, nu ni se pare stranie, pentru că totul vine din timpuri imemoriale, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la altul să împrumute foc, nu i se dă pînă nu aduce iarbă verde să lase pe vatra de unde ia foc, ca să nu ia sporul puilor din acea casă. Să nu dai foc cînd vecina vine să-ți ceară în hîrbul* ei, ci să cauți unul prin bătătura ta, că ci altfel e rău de vite. Cînd un vecin se împrumută la altul de foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău de ceartă. Ziua de Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păcate din păcatele maică-sii pentru a-i răsplăti durerile. De asta nu se poate om fără păcate. Cine împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate om fără păcate. Cine împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că nu mai trăiește mult. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat Se crede că nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge Maica Domnului. Tacîm Hîrburi de tacîmuri nu-i bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să joci. Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii dăracului* și-i încleștează unii cu alții, zicînd: „Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi vitele de primejdie. Nu ținea hîrburi prin bătătură, că zac vitele de picioare. Dacă ai pierdut niscaiva vite și le apucă noaptea în pădure, ca să nu ți le mănînce lupul, ia securea cu ochii închiși și pune-o pe coș, căci atunci și lupul va trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și reîncadrați-vă în grupul de vizitatori... Artistul mormăi ceva sub formă de scuză și se depărtă, spăsit, de apetisantul gunoi. Directorul mai străbătu cîteva sute de metri, apoi se-ntoarse. Culmea! Fonfu T. Manole era iar în mijlocul mormanului de hîrburi și studia atent aceeași nenorocită servietă. Indispus, directorul teatrului a ridicat tonul, ba chiar a proferat și unele amenințări, referindu-se la faptul că era prima vizită în afara granițelor a histrionului și nu este exclus să devină și ultima. Manole
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se țin șervetele clienților, pătate de sosuri ori de vin. Mai sînt apoi sumedenii de mobile, vechi de cînd lumea, care nu și-au găsit loc nicăieri și au fost strînse aici așa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizației. Poți vedea de pildă un barometru, cu un călugăr capucin care cînd plouă iese din chilia lui; gravuri de o sluțenie care-ți taie pofta de mîncare, toate în ramă de lemn negru lustruit și cu dungi aurite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în Baltagul, să spunem, oaia din anonimat era căutată pentru brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și singur! Sandu bate din palme și dă cu șapca de pardoseală. Trăiește revelația la superlativ. Da, așa este, nu trebuie să-ți dăm noi niciun sfat, dai singur În gropi. În toate gropile. Ți am zis să nu iei hârb la mâna a treia din târg, ai luat. Mai bine luai logan, ajutai economia națională. Acu’ stai cu hârbul În garaj, dai cu cârpa și mergi cu troleibuzul. Sigur nu te-a cunoscut Cant vreodată? Sunt sigur că la tine
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu trebuie să-ți dăm noi niciun sfat, dai singur În gropi. În toate gropile. Ți am zis să nu iei hârb la mâna a treia din târg, ai luat. Mai bine luai logan, ajutai economia națională. Acu’ stai cu hârbul În garaj, dai cu cârpa și mergi cu troleibuzul. Sigur nu te-a cunoscut Cant vreodată? Sunt sigur că la tine s-a referit! N-ai decât să rămâi În greșelile tale, nouă ni se rupe, sper să-mi scuze
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
unei toamne ca asta, când boabele erau doldora de dulceață și arome, a cules câțiva struguri și i-a adus la bordei, să îndulcească gura alor lui... Au mâncat ei din struguri, dar o parte au rămas uitați într-un hârb de oală... După multă vreme, gospodarul a avut nevoie de oala cu pricina, dar... Ei! Aici i-aici! Când a pus mâna pe oală, a simțit că adie o miroaznă plăcută și îmbietoare, iar pe fundul oalei licărea o zeamă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
La Doi Peri”, unde cred că musai și-au făcut cale și știi tu cine... Cine? Păi cine alții dacă nu neobosiții hoinari Creangă și Eminescu? Apoi acolo era loc unde să pârpălească și o halcă de pastramă pe un hârb de strachină, că de vin nu se poate spune că duceau lipsă. Beciul adânc din fundul curții adăpostea butoaie pântecoase pline cu vin de soi. Și tot nu am priceput cum vine treaba cu pusul bețelor în roate. Dumirește-mă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]