150 matches
-
o poliță cu cărți, opaițul și sus, la galerie, o bufniță - uite, dragă (mama de colo, când a descoperit în camera mea de lucru felicitarea), pe-o față Cristi m-a desenat și pe mine; mi-o arată amuzată pe hârcă, care n-are nimic din trăsăturile mamei, decât eventual bărbia împinsă înainte. Hai, dragă, zău că nici nu seamănă! Ei, m-o fi desenat și el din memorie! Iarna în care mă laud că scriam mai bine era de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
zone în scrisul lui Caragiale. Astfel, încheierea din Cănuță, om sucit poate suporta în anumite cazuri o dublă interpretare, exprimată pe rând de popă și de nevastă. La parastasul de șapte ani, oasele lui Cănuță sunt găsite întoarse în coșciug: ,,hârca sta-n sus, și țurloaiele erau pornite către grătarul oaselor’’. Explicația pozitivă, respectiv aceea, sinistră, a îngropatului de viu, nu este oferită singură, alături de ea o putem regăsi și pe cea alegorică: oasele se întorc în coșciug, ca un semn
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Mayer van der Bergh din Antwerpen. Rezultatul final al Întregii munci fusese albumul Morituri, ultima lucrare pe care o publicase. Drumul cel mai scurt Între două puncte: de la om la oroare. O lume unde singurul zâmbet logic era cel al hârcilor pictate de bătrânii maeștri pe pânze și table din lemn. Și, când cele douăzeci și trei de fotografii fuseseră gata, Înțelesese că era gata și el. Atunci părăsise pentru totdeauna aparatele fotografice, adusese la zi toată pictura pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bubă; bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită; îngrijită; jale; lacrimi; limită; mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită; îngrijită; jale; lacrimi; limită; mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de ani ne-am acoperit/ ca de paltini, ca de fagi". Se schițează un dialog cu absolutul în care poetul își recunoaște neputința și spaima în fața morții: "De ce mi-e teamă că mă vei urî, că/ Și curge, doamne, lângă hârcă/ Dulce vorba." Majuscula în mijlocul versului, o anumită grafie, spații între versuri mai scurte și mai lungi în contextul poeziilor atestă o anumită intenționalitate, legată de substituirea unor nume, stări sau pentru a accentua taina. În unele versuri, barbizează corect, dând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un fiu duhovnicesc fără rușine: șaisprezece perechi, expuse pe spatele a șaisprezece scaune!" (1962, 60). O altă figură răsturnată a sfântului, dar mai elaborată, o avem în Duhovnicul maicilor. Scandalizat de curățenie, purtând mereu cu sine o lădiță cu o hârcă, care să-i amintească de moarte și judecată, călugărul Macarie găsește pe lângă chiliile călugărițelor un obiect textil, fin, de culoare liliachie, fără să știe ce e ori la ce folosește și caută, fără izbândă, lămuriri de la călugărițe. Așadar, a urmări
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
clipa următoare devin două capete de tigru ce-i împroașcă fața cu două șuvoaie de lapte otrăvitor. Una dintre femei comite felatio într-un mod ciudat cu un taur. Altul își vede corpul putrezind încetul cu încetul, până devine o hârcă dezgustătoare. Și iată că masa rotundă din vârful muntelui, însemnată cu un decaedru, se ivește deodată în fața lor, și Cei Zece se pregătesc de atac. Dar înțelepții care stau la masă se dovedesc niște manechine de cârpă, aruncate cu ușurință
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
deșerturilor, se liniștește din propriul său avânt. Ariel a nimerit, întâi, foarte rău: a căzut pradă unei vrăjitoare din regnul răului, surghiunită aici, din Africa, pentru foarte rele fapte, și care l-a născut în insulă pe Caliban, zămislit de hârcă cu o putere a tenebrelor. Însă, ceea ce îi cerea lui Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi va spune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
deșerturilor, se liniștește din propriul său avânt. Ariel a nimerit, întâi, foarte rău: a căzut pradă unei vrăjitoare din regnul răului, surghiunită aici, din Africa, pentru foarte rele fapte, și care l-a născut în insulă pe Caliban, zămislit de hârcă cu o putere a tenebrelor. Însă, ceea ce îi cerea lui Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi va spune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
În realitate italiana are forma capo, cu o serie largă de sensuri, comparabile cu cele ale rom. cap, folosind ca sinonim și în numeroase expresii pe testa, în timp ce rom. țeastă are sfera semantică ceva mai redusă: cutie craniană, craniu, scăfârlie, hârcă; carapace. Cetate ar vădi, în viziunea lui Cantemir, descendență curată din lat. civitas, civitatis, față de it. città „oraș”, a cărui formă ar trăda o influență străină, probabil cea a germ. Stadt „ville”. În fapt, rom. cetate, ca și sp. ciudad
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
voi ridica niciodată singur și oasele genunchilor ei scârțâiră. - Cred că ați greșit adresa, doamnă, încercai inutil să mă exprim. Aș fi dorit să-i spun că alături, la numărul patru, a fost astăzi un consult de medici. Doamna înclină hârca pe decolteul ciolănos și pomponul negru înfipt în tricorn se clătină de două ori, ca pentru a mă sorcovi. Intenționam să cer o scurtă prelungire, ca să-mi termin cartea, care trebuia să însemne cel mai răsunătoră - Krach! făcu Moartea așezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
răspântie, cu ochii țintiți pe caimacul noroios, împroșcat de un vehicul pe manșeta pantalonului. Azvârl printre dinți apa adunată sub limbă în chipul hâd al unei dezolări catastrofale: în craniul bine conturat de rumegușul cenușiu al gândurilor mele. E o hârcă pe care o pălmuiesc cu sete, deși mă plimb fără grabă, cu mâinile înnodate pe șezut. Când însă mă iau cu ea la trântă, desprind brațele din josul șalelor, le duc roată prin aer, și zic: „hâc!”. Trebuie să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să-ți spui, Indianu VI Dragă Avelino, Ce halima ie În tot otelu! Cazu ar pune la o-ncercare nașpa mintea la orșicare gabor. Asear, p-a doua consolă din pâtisserie sta, spune Clementine și alți baștani, un clondiraș cu hârca și oasele dă pă otrava dă șobolani. Azi neață, la zece a.m., clondirașu a făcut pași. Domnu Durtain ș-a luat pă loc toate precauțiile care le cerea profilurile situației; Într-o pornire dă Încredere care n-o s-o uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dân cuier. Masculu cu pașii iera baronu. S-a rezemat pă furiș dă măsuță. Mandea aproape m-am dat dă gol din pricina la râs, fincă ghicisem că baronu dădea să hăpăie potolu dân tavă. Da canci. A scos clondirașu cu hârca și oasele și, sub farurile mele, care făcea portretu groazii, a pudrat cafeaua c-un prăfșor verzuliu. După ce-a Împlinit misiunea, s-a dus cum a venit, făr’ să atenteze la cornuri, pudrate și ele. Pă loc am suspicionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Remarcă gesturile stilate și sigure, dar mai ales privirea intensă a ochilor albaștri din spatele ochelarilor rotunzi, cu ramă metalică subțire. Intrigat, reușește grimasa vagă a unui răspuns. Lângă el, încruntat, SS-istul bea cu înghițituri lacome lichidul rubiniu din pahar. Hârcile de pe petlițe lucesc sinistru și pentru un moment, Marius încercă sentimentul că se află în fața unui ritual canibalic unde călăul se delectează cu sângele victimei. Smaranda simte imediat încordarea bărbatului de lângă ea: Te preocupă ceva? Nimic important, un Fritz se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
jur, nici un obiectiv militar. Cratere proaspăt astupate, punctează grădinile și curțile oamenilor. Fațada unei case fără acoperiș este toată tăiată de urmele schijelor. Fantomatice, găurile negre ale ferestrelor se ivesc din tencuiala arsă a zidurilor asemeni găvanelor negre dintr-o hârcă. Vede fântâna, găleata pusă pe ghizdul de beton. Grădina cu araci, roșiile coapte, un măr împovărat de fructe pe care nu are cine să le mai culeagă. Modesta agoniseală a unor oameni obișnuiți, adunată în ani de sacrificii și distrusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de Însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, În care să intre toți trei frații; după ce se vor Îmbrăca cu ea toți deodată, să dea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
juristul Anania Cuzanu și profesorul Cristian Flechtenmacher (tatăl artistului și autorului dramatic român Alexandru Flechtenmacher, cel care a compus muzica de scenă, pentru toate creațiile teatrale ale lui Vasile Alecsandri și de la care ne-a rămas printre altele opereta "Baba Hârca", a cărei premiră a avut loc la 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași). Aceștia lucrau în acea vreme la alcătuirea Codului Calimachi și primeau 250 de lei pe lună, leafă pentru traducerea pravilelor grecești, muncă prealută de acolo
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, în care să intre toți trei frații; după ce se vor îmbrăca cu ea toți deodată, să dea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Moisă, Nicu Vlad, F. Burcoveanu, Nicolae Cozma, Gh. Floareș, Constantin Romanescu, Victor Tacu, Florica Bejenaru, Carol Marcu, C. Săndulescu, Eliza Hârțan, C. Melinte, Petre Vancea, Tudorel Axinia, Ilie Danilov, Ioan Sachelarie, Gheorghe Marinescu, Gheorghe Bădărău, Ioan Triandaf, Lorica Gavriliță, C. Hârcă, I. Hăulică, F. Grigorescu, Ghe. Timoșca, Gheorghe Scripcaru. D.T.: Nicolae Stratone era filosof sau cam așa ceva și a ocupat funcții de propagandă. Era pe linie. Cezar Dinu era un profesor, un medic bun, decan la Medicină. Caracteristica celor de la Medicină
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gabriel, 29 Haritonovici, Răzvan, 448 Hatmanu, Dan, 410, 551 Hatmanu, Lucian, 50 Hatmanu, Petru, 284 Hawks, Peter, 425 Hăulică, Adriana, 161 Hăulică, Dan, 421 Hăulică, Ioan, 128, 129 Hăulică, Ion, 98, 99, 128, 227, 419 Hălălău, Ion, 122, 222, 283 Hârcă, C., 128 Hârțan, Eliza, 128 Hefco, Vasile, 121 Hegel, G.W.F., 148, 245 Heidegger, Martin, 461 Herghelegiu, Marius, 449 Herșcovici, Mazer, 121, 135, 222, 297 Hilițanu, Cătălin, 417 Hitchcock, Alfred, 427 Hîrjoabă, Ioan, 120, 357 Hobana, Ioan, 402, 403
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și dracu‟ după mine, huiuiu, huiuiu / De la mine pân-la dracu‟ huiuiu, huiuiu / Drumu-i moale ca bumbacu‟ huiuiu, huiuiu / De la dracu‟ mai în jos, huiuiu, huiuiu / Nu știu cum-îi că n-am fost, huiuiu, huiuiu / » Deși era, zicem noi, o baba hârca în toată regula, consoarta lui moș Șutu cânta frumos, cu o voce cristalină, nealterată ( ?!) de săcărica pe care o procura cu regularitate contra ouă. - Deși știam bine această familie, niciodată nu m-am gândit la așa spectacol ! - Și să termin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
jur. Și, ca să rămân În inanimat, am să vă povestesc ceva oarecum macabru, dar care fundamentează două elemente tradiționale: deochiul și „ochiul soacrei“. Am spus inanimat, prin urmare experimentul va folosi nu vreo babă - vrăjitoare și poate chiar soacră - ci hârca ei. Adică un craniu. Și va mai folosi o substanță oarecum fermecată: Își schimbă structura atunci când capătă energie, respectiv când e obligată a o ceda celor din jur; am spus „oarecum“? Păi astfel de substanțe sunt cu miile, ba chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ea; ca mine. Un alt flux de energie, dar mai slab, Îi izvorăște din ceafă, de acolo unde ar trebui să fie vestitul ochi de soacră... De unde energie? Căci Natura nu cunoaște perpetuum-mobile. Păi din jur căci, prin zonele temporale, hârca se „hrănește“. Aș putea afla dacă cineva ar vrea să mă deoache? Adică să-mi ghicesc viitorul? Cum să aflu ceva despre ceva ce nu există, ci doar construim, pas cu pas, prin acțiunile noastre? Iată de ce aș fi tentat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]