179 matches
-
galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte, larve, cochilii), animale vertebrate, rozătoare în special: șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Hârciogul european (Cricetus cricetus), sau hamsterul comun, este un mamifer rozător, unica specie din genul "Cricetus", familia "Muridae". Este prezent nativ într-un areal larg în majoritatea Europei, Rusiei, până în Kazahstan. Este considerat dăunător datorită depozitelor mari de grăunțe pe care
Hârciog european () [Corola-website/Science/322504_a_323833]
-
de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
pădure, plantele medicinale, ciupercile sunt folosite pentru sănătatea oamenilor, pădurea și poienile sale oferind și posibilitatea unor interesante drumeții. Fauna este, în general, săracă, fiind diminuată în urmă expansiunii activităților umane. Mai reprezentative sunt rozătoarele(cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și șopârla de câmp
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cu atât o suportai mai ușor. Shop-urile, magazinele cu circuit închis erau într-o lume paralelă... - între lumi, intermediari erau bișnița, relațiile sau „binefăcătorii”. Într-o vreme erau mereu date la TV (la emisiunea „Reflector”) exemple de speculanți porecliți „hârciogi”, despre care se spunea că ar dosi alimentele prin cimitire, atentând astfel, ca niște adevărați trădători, la cuceririle socialismului. Vezi, Doamne, de asta era criză alimentară. „Se fură mult, d-aia n-avem, da’ o să fie bine, până la urmă ajungem
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi mai dependent decât mine, mai mult decât trebuie eu să fiu băgată în seamă de tine, și la nevoie aș putea să te dau uitării, și tu ar trebui să mă extincționezi pentru a fi a ta. Tu ești hârciogul meu cel orb, care minează un regat subpământean căruia nu aș putea să-i aparțin, și cu toate astea sapi mai departe de jur împrejur pentru mine, un ochi de pasăre, un om prădător, cum vrei s-o iei, care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vegetație îi este caracteristică o anumită grupare de animale. În regiunile de câmpie și podișuri joase, cu vegetație de stepă și silvostepă, sunt specifice animalele mici care se hrănesc cu ierburi și semințe. Între acestea sunt rozătoarele (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație de păduri există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă (Sicesta subtilis), șoarecele de pădure (Apodemus agrarius), la care se adaugă iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116 șoarecele gulerat (Apodemus tauricus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de munte cocoțați în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și a bunurilor materiale, covârșitoarea majoritate a seismologilor, geofizicienilor, biologilor etc. consideră că este imperios necesar să se organizeze tot mai multe staționare zooseismice cu crescătorii de animale bune prevestitoare de cutremure precum: pisica de mare, broasca țestoasă Triconix, șobolanii, hârciogii, maimuțele, gândacii, șerpii etc., în care specialiștii din diferite discipline să colaboreze pentru soluționarea programelor (predicțiilor) cutremurelor. În câteva țări, printre care și România, cercetătorii științifici au determinat un organ sensibil la microtrepidații situat pe picioarele porcilor și ale porumbeilor
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
oameni ca dvs., care sar prompt În ajutor, nu se prea află. Cei mai mulți, dacă-i 724 Întrebi, se eschivează, preferând să arate după câte știu. Nu din orgoliu gândesc așa, ci pentru că pur și simplu nu Înțeleg psihologia asta de hârciog al informației, dacă tot nu faci tu ceva cu ea. Iată, nu mai departe decât lunile trecute, când mă străduiam să aflu ceva despre alawiți, am fost sfătuită să mă adresez unui specialist În ezoterism, dar să fiu precaută și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un om superstițios? Nu-mi răspunde că depinde de ceea ce înțeleg eu prin superstiție. În cazul ăsta nu-ți pot răspunde. Crezi în reîncarnare? Crezi că dacă n-ai fost om bun în viață te vei reîncarna în chip de... hârciog... sau de... ploșniță? — Astea sunt simple imagini. Adevărul se găsește dincolo de ele. — Mie mi se pare o doctrină sinistră. — Religiile altor popoare ni se par adeseori sinistre. Gândește-te cât de sinistru poate să pară creștinismul pentru un necreștin. — Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care contribuie la o ofertă alimentară diversă pentru auxiliari și la protejarea insectelor utile pe timpul iernii, reducând procentul de mortalitate. La alegerea metodelor preventive, trebuie să se țină cont că în aceste biotopuri naturale trăiesc o serie de micromamifere (șoareci, hârciogi, cârtițe), care pot migra în culturile legumicole. De asemenea, unele specii perene sau spontane din aceste covoare ierboase sunt gazde intermediare pentru patogeni (Solanum nigrum, Raphanus raphanistrum) sau pentru dăunători. Stimularea activității auxiliarilor se poate realiza prin: ̀nființarea de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cât și ca număr de indivizi: vulturul de stepă, uliul păsărilor, uliul găinilor, uliul de stepă, potârnichea, dropia mare, găinușa de stepă, ciocârlia de câmp. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele: cârtița europeană, iepurele comun, orbetele, șoarecele de stepă, hârciogul, popândăul comun; carnivorele: lupul, vulpea comună, dihorul de stepă, viezurele, nevăstuica. Solurile caracteristice stepelor europene fac parte din categoria molisolurilor, între care, bine reprezentate sunt cernoziomurile, soluri cu o fertilitate naturală ridicată ca urmare a conținutului bogat în humus. Alături de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
suprafață de teren a fost destinată plantelor de cultură (grâul tare, tutunul, ovăzul bizantin, orezul, bumbacul), iar dintre arborii fructiferi: lămâiul, mandarinul, portocalul, măslinul, smochinul, rodiul, arborașul de ceai etc. Fauna mediteraneană este reprezentată prin câteva specii endemice cum sunt: hârciogul mic, porcul spinos (Hystrix cristata), muflonul (Ovis musimon), hiena vărgată (Hyaena hyaena), șacalul auriu (Canis aureus), inarița verde (Serinus serinus), cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus), vulturul pleșuv negru (Aegypius monachus), vipera cu corn (Vipera ammodytes), broasca țestoasă (Testudo graeca), scorpionul (Euscorpius
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu faună săracă, însă în realitate sunt numeroase speciile de animale mai ales în perioadele ploioase sau în perioadele când se topesc zăpezile. În cazul deșerturilor argiloase cele mai întâlnite animale sunt: șoarecele săritor mic (Dipus sagitta), iepurele de pământ, hârciogul cenușiu (Cricetulus migratorius), popândăul-galben (Citellus fulvus), dropia etc. Deșerturile nisipoase sunt habitatul preferat pentru popândăul cu degete subțiri, gaița de deșert, găinușa de deșert, cucuveaua de nisip, dropia gulerată, șopârla de nisip, cămila cu două cocoașe (Camelus bactrianus), antilopa cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pot stabili mai multe feluri de raporturi importante între cunoștințe. De pildă, includ o plantă sau un animal într-o anumită categorie bine cunoscută mie: văd un patruped în apropiere pe câmpie și cu ajutorul binoclului îl identific a fi un hârciog. În cazul fenomenelor fizice, înțelegerea se realizează în special când determin cauza lor: știu ce este curcubeul, când aflu că el se formează prin descompunerea luminii în picăturile de ploaie. În ce privește comportamentul uman, a-l înțelege înseamnă a cunoaște motivul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
s-a rostogolit în carne un munte de sare sau poate o casă din care nu se poate ieși pe cine mai interesează timpul într-o lume amenințată mirosurile blînde spun ca niște boabe de grîu care trec dincolo de dinții hîrciogilor să taci zice iarba liniștită ca o cravașă agățată în cui (dumnezeiasca ei liniște) tînăr frumos încăpățînat vrei să schimbi baricadele putrede din visare "poezia ta seamănă cu bîtlanii!" este ora buletinelor de știri tot mai lungi ora colindelor închise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mirosea. Ea grohéia ușor și gemea și scotea bulbuci. Din cînd În cînd Își ridică capul și-l scutură. 37 - Credeți cé pot crește În pédurea noastré atîtea ciuperci? - Ciuperci și nucșoare, alune, toate cele! - Nu le ménîncé veverițele și hîrciogii? Rod și casa, dacé trebuie! - Dacé ciupercile cresc atît de mari, nici nu ne mai trebuie copaci. - Că sé facem loc pentru ciuperci? - Sigur cé da, dacé tot cresc ciupercile atît de mari, ar trebui sé téiem copacii, sé le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pémînt peste groapé, punem numai niște frunze și niște crengi! - Si umplem o groapé pliné de iepuri, și-i ținem acolo sé nu mai fugé! - Sé creascé ciupercile liniștit, sé se facé mari! - Pe urmé punem ață și prindem și hîrciogii, și-i legém cu ață! - Da! Și trebuie sé sépém Înc-o groapé pentru hîrciogi! - Umplem groapă cu hîrciogi și punem frunze! - Da! Și facem doué gropi, una cu iepuri și una cu hîrciogi! - Pe urmé strîngem toate ciupercile și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pliné de iepuri, și-i ținem acolo sé nu mai fugé! - Sé creascé ciupercile liniștit, sé se facé mari! - Pe urmé punem ață și prindem și hîrciogii, și-i legém cu ață! - Da! Și trebuie sé sépém Înc-o groapé pentru hîrciogi! - Umplem groapă cu hîrciogi și punem frunze! - Da! Și facem doué gropi, una cu iepuri și una cu hîrciogi! - Pe urmé strîngem toate ciupercile și le préjim! - Și facem și oué préjite cu ciuperci, si cu usturoi! Punem și carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
-i ținem acolo sé nu mai fugé! - Sé creascé ciupercile liniștit, sé se facé mari! - Pe urmé punem ață și prindem și hîrciogii, și-i legém cu ață! - Da! Și trebuie sé sépém Înc-o groapé pentru hîrciogi! - Umplem groapă cu hîrciogi și punem frunze! - Da! Și facem doué gropi, una cu iepuri și una cu hîrciogi! - Pe urmé strîngem toate ciupercile și le préjim! - Și facem și oué préjite cu ciuperci, si cu usturoi! Punem și carne de iepure, cé avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Pe urmé punem ață și prindem și hîrciogii, și-i legém cu ață! - Da! Și trebuie sé sépém Înc-o groapé pentru hîrciogi! - Umplem groapă cu hîrciogi și punem frunze! - Da! Și facem doué gropi, una cu iepuri și una cu hîrciogi! - Pe urmé strîngem toate ciupercile și le préjim! - Și facem și oué préjite cu ciuperci, si cu usturoi! Punem și carne de iepure, cé avem! - HÎrciogii se ménîncé? - Putem sé facem ménuși și sé le vindem. Dacé facem o mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]