173 matches
-
Pavel Șușară Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea constituie un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată a lumii organice și a regnului mineral
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
C. Olăreanu. Transcriu patru dintre ele, anexîndu-le cîte un motto ,pentru conformitate". 1. ,hai să scriem cum te dădeai cu scrînciobul" (C. Olăreanu) ,în curtea casei noastre dădeam frîu liber jocurilor mele copilărești, în tovărășia altor copii, la fel de dornici de hîrjoană și de zburdălnicii în aer liber. Mi-a rămas întipărit în memorie cum, primăvara, mă dădeam mult în leagăn pînă simțeam în urechi un vîjîit care îmi făcea multă plăcere și că, înălțată prin balansare pînă la punctul maxim, atingeam
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]
-
ilustrează perfect jocul neputinței, al femeii-victimă supusă și dedată de fapt, oricînd, ispitei. Că scena scurtă dintre Zamfirescu și Pavlu, schimbul de replici dure, iuți, cînd cineva știe ce nu vrea să audă din gura prietenului cel mai bun și hîrjoana, dublată de vanități, lăsînd adevărul să țopăie pe muchie de cuțit, mi s-a părut memorabilă. Ochii lui Pavlu lăsau să se vadă și ce nu se rostea, lăsau să văd frica de adevăr. Foarte bun începutul și toată relația
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
milion de trupuri de bronz, iar ecoul venea din burțile unor kalashnikoave mereu lăsate gravide de neastîmpărul unui mire chinuit de luna de miere fără sfîrșit, balsam pe o rană lăsată deschisă de Dumnezeu ca pe Ivan Turbincă într-o hîrjoană continuă cu moartea, într-un buzunar sterp strivit de degetele degerate de sete ale mutului vorbăreț, dar nu vă jucați voi cu Iosif Visarionovici, niet, mustața lui mustea în dulceață ca în afișele care ne chemau să economisim nimicul lăsat
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
prin împăcarea subînțeleasă cu ideea zădărniciei. Florin Mitroi: rigoare tehnică și austeritate morală Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea reprezintă un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
Pavel Șușară Pentru Florin Mitroi pictura nu a fost doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea era un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
Pavel Șușară Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea constituie un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată a lumii organice și a regnului mineral
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
de bună-dispoziție și ospitalitate - tradiționale, de altfel. De o (bună) bucată de vreme, pe aici, prin republica noastră minieră, luminița de la capătul tunelului aduce tot mai mult cu o eclipsă, pruncii au prins a scînci în pîntecele mamelor lor, iar hîrjoana cu metroul a devenit o adevărată intimitate națională". Sau încă un antielogiu patriotic: "sîntem o națiune înceată cu înaltă/ putere de conservare. sîntem un popor vesel/ de sinucigași travestiți în pietoni. sîntem/ douăzeci și trei de milioane de patroni/ ai
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
calm și persuasiv aceste mutații, aceste schimbări de mentalități, de sensibilitate, de filosofie și de morală a actului de creație, analizează ieșirea artei în stradă și intruziunea realului precar în spațiul securizat al artei înalte, panica în fața prostului gust și hîrjoana adulterină cu kitschul, pornind de la problema discretă și insesizabilă a compoziției. De fapt, a Compoziției. A compoziției în pictură, a compoziției în artă, a compoziției în viață și a compoziției în lume.
O radiografie a lumii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6676_a_8001]
-
democratic, să producă numere de atracție pentru uzul prostimii". Sau: "asentimentul a unei mari părți a populației, cea care dorește desprinderea totală a României de regimul noilor Cațavenci, școliți la Lomonosov". Sau: "pantofarul, după ce terenul fusese dej(a) defrișat, și-a-ngăduit hîrjoane galante cu istoria. Cum nu avea răbdare să citească două rînduri (să le mai și scrie!), i-a plăcut să-nsceneze istorie", punînd la cale "fel de fel de descălecate și încălecate". Sau: " Dar de unde să știe fîrtații noștri întru neam
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
spun Școli de Samba, pregătind, la Rio de Janeiro, gloria Carnavalului. Succesul la care pot aspira aici participanții e condiționat de o cordială cuviință, ei rămîn sub ochii atenți ai colectivității sătești, care le-a privegheat și eforturile cuminți și hîrjoana. Serioasa determinare nu exclude un anume balans, mai degrabă hîtru - Ne dați ori nu ne dați? -, repetițiile susținute se întretaie cu povești de tihnită șezătoare. E ca și cum cei care s-au angajat să asigure reviviscența colindelor, în acel anotimp, se
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
rîd de aste vorbe...) se pot îndupleca răsfoind, măcar, o carte recentă, Puterea morților asupra celor vii, ,culegerea" apărută la Polirom din poeziile Gabrielei Melinescu. Primul mănunchi, spicuit din Ceremonie de iarnă (1965), separă un ungher în care, deodată cu hîrjoana de cotoșmani (moi și rotunzi, pe cît îi arată desenele roșietice, de ,însoțire"), găsește loc și conversația să lăstărească: ,Sau ai plecat demult și ai lăsat/ o piatră, asemeni trupului de grea/ și-aștept la capăt de pămînt/ să înfrunzească
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
precum pîntecul unei fecioare, / am o șansă în plus - / de la o vreme sărut doar ceaiul de fructe..." (Telecomandă de iarnă). Stihuri din care romantismul funciar nu e înlăturat, ci pus doar să suspine cu o eficiență lirica. Sau înscenînd o hîrjoana amuzata cu obiectele din preajma, martore discrete ale tăioasei dezolări: " lucrul meu de virtute este scaunul/ ce pe șine se contemplă, jignindu-mă:/ atu, dragule, doar stai...a/ hașurezi minciuni circulare prevăzute cu măsline!/ visez: /ăfiecare felinar are dreptul la un
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
emoții. Versurile explicitează mesajul, dar nu reușesc să ajungă la public”. Versuri pentru infantili, puși pe bătaie Psihologul Hanibal Dumitrașcu consideră că versurile sunt adresate unui public infantil, pus pe bătaie. E un cântec adresat mai degrabă puștanilor, puși pe hârjoană bătăioasă, decât adulților, crede Dumitrașcu. Un îndemn la confruntare, care conține multă ostilitate...parcă e imnul Sculați voi oropsiți ai sorții, dar nu în cheie profundă, ca originalul, ci într-o notă infantilă, de ceartă în curtea școlii. Cine le-
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
Maica noastră cea bună măicuța mileniului trei patria ne dă o mână de ajutor deja ne pregătește chibritul Vânt țigănesc Prin măhălăli rău famate aud chicoteli de femele cu ciorapi ieftini Se-aud zurgălăii chiloților bej de-a dura prin hârjoane de gang Voi tentații sub tandrețea umbrei și voi ovule dornice de infamii Sâni roz cu puțin violet circular dați la maximum amintire a suptului celestului sfârc Golănii și jocuri ale speciei dinți feminini mușcând limbi intruse-ntre dinți Noapte
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
în tihnă; apoi, la Vascani, vom vizita pădurile cu animăluțe de smarald care se joacă printre copacii care încearcă să ajungă la cerul de un albastru deschis, cu norii ce-și schimbă forma neîncetat, ca într-o continuă alergare și hârjoană. Îți promit apoi că vom putea urmări - e adevărat, osteniți, însetați, dar încă entuziasmați și curioși - cel mai frumos apus de soare... un soare care pare că în zona noastră ascunde după linia orizontului o ladă imensă în care sunt
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
îmbăia în lacul ce ne trimite chemări scânteietoare. Pornim la drum să mângâiem lanurile, livezile și luncile, ne jucăm ascunselea printre nori, iar când ploaia binefăcătoare încetează, Soarele sărută pământul răcorit și holdele vesele. Îl însoțesc pe tovarășul meu de hârjoană de-a lungul drumului său celest, până ce culoarea tot mai sângerie, apărută la orizont, ne înghite. Îmbrățișarea de noapte bună îmi liniștește sufletul răvășit de tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și somnului odihnitor... Până mâine în zori. Plimbare în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
-mi ești nevastă. Pe alții-s gelos. Nu-s destui? Ei, na! Ei, na! Da, da, să nu-ți intre-n cap! Și doctorul te cam place! Ești într-o ureche! Te-ai țicnit. Așa se tachinară și umplură cu hârjoana și veselia lor întreg spitalul până ieșiră. Afară, când se treziră pe scările monumentale de piatră, dinaintea caldarâmului care mai transmitea căldura zilei, se opriră stingheriți, amuțiră și, printr-o stânjeneală ciudată care-i cuprinse, nu îndrăzniră nici măcar să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Interesul pentru această clasă de cuvinte se justifică și prin aceea că multe creații expresive reprezintă baza sigură (a hârșii/ a hârșâi, a horțăi, a hârșcâi, a șovâlcăi) sau probabilă (a horți „a mișca un obiect făcându-l să alunece“, hârjoană „curtare a unei femei“, știulbic „prăjină cu care se scot peștii din ascunzători“) a unor derivate românești. De la nume proprii la nume comune Joben și penteleu sunt două cuvinte care au ca notă comună faptul că în certificatul lor de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
EminescuOpVIII 96} Să-mi arăt singur * limba și-n brațe să mă strâng Și să-mi dau o guriță... să strig... [așa, în șagă] " Verena, ești frumoasă, Verena, îi ești dragă" Ș-apoi s-alerg prin casă cu mine în hârjoană, Iar pe Prichici atuncea să-l iau *** la goană. (răsună cornul; ea stinge lumina). O, tu! răsună numai și sufletu-mi răpește Simt inima în pieptu-mi cum tremură și crește O, cine ești, pierdute, tu, glas prea mângâios De ce nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Partea din sus era așternută cu umbra pădurii, care o domină, enormă și neagră. Nimic, în afară de noi, decât viața obscură a pământului, a pietrei, a vegetației mărunte și câțiva fluturi care se urmăreau, se întîlneau o clipă cu intenții de hârjoană, se îndepărtau, disproporționat de mici, în măreția gravă. Printr-o deschizătură a copacilor scânteiau priveliștile din vale, mărginite departe tare de dealurile albastre, șterse ca niște nouri gata să dispară sub orizont, care despart valea Moldovei de a îndepărtatului Siret
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe ăia de le dau două rachie. EA: Iar o dai pe politică, măi stăpânește-te! Ia mai spune de ce nu te muți, ca esti interesant. Eu, ca femeie, nu intru în cârc iumă, bărbatu-miu nu bea așa că asta, hârjoana între bărbați nu o știu că al meu e mutălău, nu prea vorbește. EL: Mai am un argument. Toți cei cu care am lucrat, prietenii mei, au cumpărat în cartier. Mai lucrăm împreună, că suntem activi. Ca să glumesc, putem face
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
poartă cu lumânări aprinse, dăruindu-ne colăcei, pampuște îgogoși), mere, nuci și grițari îcreițari), astfel că trăistuțele noastre se umpleau și nu de puține ori dădeam fuga pân-acasă să le deșertăm. Era un du-tevino, o distracție unanimă și o hârjoană până noaptea târziu, când popa, obosit de atâta „aghesmuit” și de întins mâna după bani, se retrăgea la Casa Parohială. După socoteala unor cârcotași, care de altfel păreau a fi persoane de bună-credință, la Bobotează popa strângea bani pentru cel
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
făină și tărâțe, pe care le descărcam de marfă tocmai noi, cei ce locuiam în apropierea gării. Pe lângă faptul că isprăveam osteniți și prăfuiți din cap până-n picioare, eram plătiți la Sfântu-Așteaptă, dar era plăcută atmosfera de clacă și de hârjoană, pe fondul căreia, în momente de slăbiciune ale achizitorilor, noi palmam și doseam câte un sac sau doi, de căciulă, căci, după părerea noastră sigură, era de unde. Dacă o parte din colegi plecau în vacanța de vară la mare, eu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Acest lucru m-a făcut să asemăn acest joc cu armonia arabescurilor încrustate pe zidul mănăstirii Trei Ierarhilor... După ce ne-am așezat fiecare la locul lui, bătrânul a vorbit, așa ca pentru el: Zefirul ista jucăuș parcă anume a pornit hârjoana cu apa ca să-ți dea ție idei... Dacă și sfinția ta se gândește la același lucru ca și mine, atunci gând la gând cu bucurie... Pe când rosteam aceste cuvinte, mă întrebam: „De unde știe el la ce m-am gândit eu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]