262 matches
-
nimic. Eustace îi șoptea la ureche continuarea. Nu își dorea, să afle ce debita. Nu-l plăcuse de la început pe baron. Îngâmfat, obraznic, alunecos, lipsit de respect și scrupule! Mary râdea gutural : - Dacă ar ști vărul tău, lordul, că te hârjonești cu viitoarea lui soție. Nu cred, că te-ai mai putea așeza pe scaun, fără să te doară. "Viitoare soție? Ce mai e și asta?" Beth nu se înșelase. Vulpea asta și lupul de lângă ea aveau planuri mari cu banii
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
mor” - “cea mai dragă, perversă și frumoasă/ amantă”, căreia îi face toate hatârurile, numai să nu-l părăsească. E aici un joc de aparențe și perplexități, precum cel al unui cuplu de îndrăgostiți care se cheamă și se resping, se hârjonesc și se supără, se aprind și se răcesc, dar nu pot trăi unul fără celălalt. Fie că sunt sculptate în rana pietrei, fie cântate „cu lacrimi suave de vioară”, versurile de dragoste degajă sensibilitatea și gingășia omului veșnic îndrăgostit de
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
se scurgea prea repede pentru ea. Când a privit ceasul, a sărit din pat și a început să facă ordine în toate încăperile. Nimic nu mai era la locul lui. În puținele ore cât a durat noaptea lor, s‑au hârjonit absolut peste tot și s‑au iubit în ambele camere ale cochetului lor apartament cumpărat cu banii împrumutați de la bancă. Gabriel a fost liber în ziua precedentă și toată noaptea. A așteptat‑o la restaurant, la o masă mai retrasă
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAȘI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului Ei, au greșit !? M-am născut într-o zi de apus de vară, în care razele soarelui se mai hârjoneau prin luminișul brazilor ce fremătau fastuos deasupra satului, trimițând umbre adânci și liniștitoare peste casele oamenilor. Satul purta pecetea blagoslovirii dumnezeiești, de parcă raiul întreg ar fi știut de nașterea mea și că ea ar fi trebuit să fie un dar
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
printre genele ce i se strânseră încetișor, făcând întuneric. Adormise? Era între veghe și somn... ... Tudorel își bălăcea picioarele în apa limpede ce curgea alene pe sub podul de lemne pe care se așezase și încerca să numere peștișorii care se hârjoneau în grupuri micuțe aproape de malul acoperit de vegetație bogată. Din trestiile crescute mai alături, la vreo cincizeci de pași de pod, printre păpurișul des, alesese una mai mare, pe care o tăiase cu briceagul cu două limbi primit în dar
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
mor” - “cea mai dragă, perversă și frumoasă/ amantă”, căreia îi face toate hatârurile, numai să nu-l părăsească. E aici un joc de aparențe și perplexități, precum cel al unui cuplu de îndrăgostiți care se cheamă și se resping, se hârjonesc și se supără, se aprind și se răcesc, dar nu pot trăi unul fără celălalt. Fie că sunt sculptate în rana pietrei, fie cântate „cu lacrimi suave de vioară”, versurile de dragoste degajă sensibilitatea și gingășia omului veșnic îndrăgostit de
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
cântec visării când cerul tău tânăr sprințarul sărut fură mării! apoi continuă cu buzele subțiri, ...și să sfârșești cu roșul- culoarea primelor iubiri!'' ''Sweetheart, you are completely wrong! E roșu, galben și albastru!'' Parcă citeam în ochii ei albaștri ispita hârjonindu-se cu șoaptă. Așa mi s-a părut. ( Ce-ar fi ca pe furiș să o sărut?) ''Too bad, my darling! că nu citiți și voi de la stânga la dreapta, că toată lumea scrisul; chiar și culorile de steag!'' și mâna
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
voit prozaizate, urmărind să prindă într-o imagine sau un șir de notații, acel inefabil al vieții, exprimat cu autenticitate. Iată, spre exemplificare, un poem familial: „Mănâncă de pe masa cu pâine/ Bea lapte, fă-ți lecțiile, aspiră praful/Nu te hârjoni cu Cătălin, nu deschideți ușa/La nimeni, dormi, citește povești, te sun/Pe la cinci de la școală/ Îți aduc ceva dacă ești cuminte/ Nu umbla cu chibriturile/ Deschide televizorul/ Nu fă fărâmituri/ Dacă ieți afară ia-ți cheița la gât/ nu
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359529_a_360858]
-
de fel de gândaci, cu coarne, fără coarne, printre tufișuri stau pitiți iepurașii, bursucii, căprioarele, porcii mistreți și, iarna, chiar lupii. Primăvara păsările sunt o adevărată încântare, ele populează toată verdeața, cântă, fluieră, zboară după gâze, își fac cuiburi, se hârjonesc în soarele dulce al zilei ca niște ființe fericite ale cerului... Într-o astfel de primăvară, după o zi de plimbare cu animalele prin pădure, m-am întors acasă obosit și, dup masa de seară, m-am culcat să mă
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
dracu’, Miroane, tu crezi că noi asta facem în spitale? Stăm să vedem care femeie vrea să stea cu cracii pe sus și să ne facă poftele? Departe de noi asemenea apucături. Or mai fi și cazuri când se mai hârjonesc câte unii cu mâncărici, dar nu toți fac așa, Miroane, că doar spitalul nu-i bordel. În timp ce doctorul mai examină mâna baciului o dată și își umezi pânza de tifon plină de praf de ipsos sanitar, special pentru asemenea operații, își
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
termină și plaja creștea în ochii lor tot mai mare și mai mare. La început, abia ajunși pe plajă, s-au apropiat de marea care spumega lin, continuând să arunce în joacă peste nisip, scoici colorate: roz, galbene, bleu, albe... Hârjonindu-se, cu strigăte de încântare, s-au apucat să strângă scoicile, îndesându-și-le lacomi prin buzunare. Apoi, când după o vreme, buzunarele se dovediseră neîncăpătoare pentru toată această comoară pe care mare nu înceta să o reverse pe țărm
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
rele, de pe vremea când „mă ridicam și eu, copăcel, la casa părinților mei”. În ei am deschis ochii, cu ei mi-am legănat zilele și serile. În poveștile lor adormeam, pe prispa moromețiană, cu ochii la cer, numărând stelele și hârjonindu-ne că nu ne ajunge pătura. Eram mulți, dar niciodată n-a fost vorba să nu-mi facă și mie un locușor, cea de-a 8-a fată a domnului Marcel Grecu și a Zoicăi Grecu. Stăteam mai mult pe la
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
în cuibul natal. În ochii copilului corbșorean „poveștile aveau trup de salcie” pletoasă, din cele găsite de el în lunca Râului Doamnei. Pornind de la descrierea sugerată de poet, ne putem imagina cu ușurință peisajul idilic, în care copilașul George se hârjonea, pe furiș de privirile mamei, cu „iubita”, o fecioară, probabil, plângăcioasă, desculță și pletoasă ca salcia „coborâtă cu pleoapele în lacul din palma pădurii”. Cochetând cu gingășia, Eul liric retrăiește cu nostalgie lumea copilăriei, amintindu-și „frimituri de sărutări pe
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
artă a scrisului, de un har al scrisului, de o misiune a scrisului și de o vocație a scrisului. Este un scris meșteșugit atunci când potrivești cuvintele. Dacă le găsești o înțelepciune înseamnă că au tâlc. Când lași cuvintele să se hârjonească într-o minte haotică, devin urme pe nisip. Când slujești Creației, cuvintele se dăltuiesc armonios înălțându-se ca o grandioasă statuie. Dacă primești harul de Sus pentru a slăvi Cuvântul și Neamul, cuvintele capătă sens, devin inspirate, împodobindu-se în
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
iubeam. Acolo am sărbătorit și primul nostru revelion împreună. Doar noi doi. Cu room-service. Ne priveam în ochi și ne vorbeam cum nici nu visasem că am putea face vreodată. Am ciocnit cu șampanie, am cântat, am dansat, ne-am hârjonit. Iar la 12 noaptea, am ieșit pe balcon să întâmpinăm noul an. Eram la etajul 13. Înaintea noastră doar marea întunecată. Focul nostru "nu-l puteam stinge cu toate apele" ei. Toată lumea spărgea sticle de șampanie, de bere, pahare, ca
STICLA DE ŞAMPANIE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342024_a_343353]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... Autor: Lică Barbu Publicat în: Ediția nr. 411 din 15 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe o bancă se hârjoneau doi îndrăgostiți...” Iubirea-i suferință!” - gemu banca. DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... ...atunci, vom auzi ceea ce nu prea vrem să auzim. Și totuși... Mă numesc Auto Turism și locuiesc într-o parcare strâmtă de 5 locuri împreună cu alte 10 mașini. M-
DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... de LICĂ BARBU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342129_a_343458]
-
ocrotesc, îi cresc și îi îngrijesc Ca și ei în viitor să aibă copiii lor. Se pare c-au reușit, așa este-n viață, Soarele răsare-n zori, dar dispare-n ceață. Leii sunt acum maturi însă uneori, Se mai hârjonesc sub Soare că e semnul lor.
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
se scurgea prea repede pentru ea. Când a privit ceasul, a sărit din pat și a început să facă ordine în toate încăperile. Nimic nu mai era la locul lui. În puținele ore cât a durat noaptea lor, s-au hârjonit absolut peste tot și s-au iubit în ambele camere ale cochetului lor apartament cumpărat în baza împrumuturilor în bancă... Gabriel a fost liber în ziua precedentă și toată noaptea. A așteptat-o la restaurant, retras la o masă singuratică
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
Întorci camionu'!, cum îi plăcea lui Metrix să spună. Faianță roșie până în tavan. Oglinzi mari și cada cu jacuzzi - dacă cadă o fi?... În perete sunt încorporate boxe. Au telecomandă... Când simțea nevoia se scălda împreună cu două, trei fete. Se hârjoneau și beau șampanie, de obicei roz. Să impresioneze prin cultura sa muzicală, asculta, la volum maxim, Goran Bregovici. De regulă se oprea la piesa: ,,Gaz, Gaz”, dar asculta cu aceiași plăcere și ,,Kalashnikov". Ultima dată, după un spectacol reușit, la
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
adâncul firii privesc cu ochi de copil cum Dumnezeu îmi întinde Coloana Infinitului că dar al iubirii. Plâng pe portativul veșniciei do, re, mi fă, sol, la și amintirea tainca a durerii din prima zbatere de aripă a timpului lacrimile se hârjonesc secând hăul obrajilor ridați de tăcerile uitate în clepsidra dintre ani valsul florilor de castan topesc ghețarul fanteziilor înlăcrimate din ochiul de copil crescut devenit epopee de tril. La masa tăcerii infinite stau singură să cresc florile inocentei copilăriei dansând
FLORILE COPILARIEI de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379503_a_380832]
-
se reîntoarce... Știe sigur că un semnal de primejdie curentase banchiza îndepărtându-le pe foci. Hotărăște să plece, urmată de mogâldețele albe ceva mai cumințite... Merg îndemnat. Din când în când fac un scurt popas, cei mici să se mai hârjonească-ntre ei ori să se alinte, ea să se mai răcorească rostogolindu-se prin zăpada subțire. Mânată de foame și grijă, apucă iar calea, cătând mirosuri prielnice... Ajunși spre capătul banchizei, cei trei se opresc. Din loc în loc, petece de
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
camera mea unde, potrivit unui obicei de asemeni adus cu mine peste timp, în așteptarea deschiderii sezonului de vânătoare îmi mai curățam armele, mai făceam câte un cartuș iar privirile mi-au fost atrase de niște vrăbiuțe zburdalnice care se hârjoneau pe o creangă din dreptul ferestrei mele și urmărindu-le cu plăcere joaca, ba și vălătucii de nori albi care se hârjoneau pe cer sub adierea calmă a vânticelului de vară târzie, m-am pomenit la un moment dat că
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
armele, mai făceam câte un cartuș iar privirile mi-au fost atrase de niște vrăbiuțe zburdalnice care se hârjoneau pe o creangă din dreptul ferestrei mele și urmărindu-le cu plăcere joaca, ba și vălătucii de nori albi care se hârjoneau pe cer sub adierea calmă a vânticelului de vară târzie, m-am pomenit la un moment dat că, dus pe meleaguri trecute cam de multicel și răsfățat de scumpe și duioase amintiri descoperite cu mare bucurie în agenda mea intimă
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
doar un fir de drum pe care calc de când te-am întâlnit. Poate că umbra cuvintelor tale m-a atins sau poate că rătăcesc prin mine, căutând coiful spiritului. Nu cred că este atât de neglijent Victor. Poate ne-am hârjonit prea mult fără să știu de fapt că el s-a ascuns și a lăsat în urmă un fragment de roman din el însuși pentru alt joc, altă risipire a mea în căutările unei logici a ceea ce mi se întâmplă
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
cabină și reveni după câteva clipe bune într-un costum de baie mini și cu două sanvișuri uriașe. Le-au păpat cu poftă apoi au sărit în apă direct de pe puntea provei. Înotau bine amândoi și au început să se hârjonească în bălăceală Reveniți pe barcă, ea s-a întins la soare pe provă iar el a prins vântul în velă și barca a reînceput lina alunecare pe limpezile ape din care tocmai au ieșit. Ea sa tolănită comod pe cearceaful
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]