273 matches
-
timp eu am stat ascuns în beciu dar simțind că vin și la beciu, am eșit și atunci I. Dărăjincă din Căzănești și frații Costache și Dumitru Luchian din Parpanița m’au luat la bătae cu ciomegele și cu un hârleț de fer spărgându-mi capul și trântindu-mă jos”. O fi fost adevărat sau numai a vrut să-i bage la gherlă și mai tare pe participanți, arendașul a povestit anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării, cu tot cu dobândă, a bătăii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la Gherla, și ne-am așezat undeva în cimitir lângă o cruce și i-am explicat ce s-a întâmplat. Așa era la Canal. Acolo lucram la cota 2.80 la Mamaia, era tare pământul, numai cu târnăcopul și cu hârlețul mergea... Încărcam vagoneții și săpam acolo și ne uitam la amiază că vine „cămila”... „Cămila” era o căruță cu două butoaie în care aveam de mâncare, și arăta ca două cocoașe. Era cumplită treaba... Dar acolo nu am stat decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de mâncare, că nu era consistentă... Și de la Gherla ne-a dus la Salcea (sic!), la dig... Ne încolona câte o sută de inși, cu militari, că de-știa erau gârla... și ne punea așa pe rând. Aveam roabe cu hârleț și acolo săpam în pământ și era cu normă. Care nu-și făcea norma, rămânea seara în poartă. Echipa cutare, cutare, era oprită, avea brigadier și se știa. Râmâi în poartă! Și în poartă îți dădea o bataie la palmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
căra’ cu brațul, duceai în capătul ăsta, duceai în capatul ăla... A fost un chin... Nu te lăsa chiar dacă ningea, chiar dacă era urât afară, că trebuia să-ți dea de muncă. Și canalele le curățai cu mâna că n-aveai hârleț sau sapă, și restul tot făceai cu mâna... smulgeai de-acolo ca să se facă canale, că dădea apă, irigații... A fost foarte greu... Și nu aveam pachet, țigară, pâine... nu aveam nimic, nimic, numa’ rația... și nici n-a știut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și să facem o grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul, au început să sape cu hârlețul primul rând, apoi bulgării mai mari erau fărâmițați cu sapele. Eu cu Sandu am fost repartizați la aprovizionarea cu apă. Căldările de tablă erau destul de grele și aveau o capacitate de 10 litri. La fântână, cu ajutorul unei funii legate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu știm cum să facem, i-a răspuns Mircea. Vă voi ajuta eu, aveți încredere. Și a plecat. Într-adevăr, a doua zi, când ne aflam pe șantier, ne-am trezit cu o mulțime de bărbați care au venit cu hârlețe și lopeți. Erau din familiile de macedoneni: Ceafca, Bacu, Butu, Muși, Muca și Pifu. Printre cei doisprezece oameni veniți să ne ajute se aflau și prietenul lui Mircea, Țile, precum și Tiberius, băiatul domnului Muca, un flăcău bine legat, tăcut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și să facem o grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul, au început să sape cu hârlețul primul rând, apoi bulgării mai mari erau fărâmițați cu sapele. Eu cu Sandu am fost repartizați la aprovizionarea cu apă. Căldările de tablă erau destul de grele și aveau o capacitate de 10 litri. La fântână, cu ajutorul unei funii legate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și printre flăcări. Deși nu prea mare, focul se putea extinde și la anexele apropiate, precum și la stogul cu fân. Când bătrânul a văzut vâlvătaia, iar pe băieți distrându-se fără grijă, a aruncat două găleți cu apă și câteva hârlețe de pământ peste foc, l-a stins, urmând ca autorilor să le aplice o chelfăneală zdravănă, pe care să nu o uite curând. În timpul cât bunicul se lupta cu incendiul, bătrâna i-a șoptit nepotului orășean: Să spui că Adrian
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de alte activități. Întru totul. Este nevoie atunci, Adeimantos, de mai mulți cetățeni decât patru pentru asigurarea nevoilor despre care vorbeam. Căci agricultorul, pe cât se pare, nu-și va face singur plugul, dacă vrea ca acesta să fie bun, nici hârlețul, nici celelalte unelte, câte sunt necesare agriculturii. Și nici constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La fel țesătorul și cizmarul. Sau nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de cal, că apoi, aducînd cineva vreun fapt*, acesta se prinde de dînsa. Dacă află cineva vreo turnătură, adică vreun fapt în cărare, apoi e bine să ia foc viu, adică cărbuni aprinși, și ceva sare și să ia un hîrleț, și să răstoarne acea turnătură zicînd: „Nu ră storn lut, ci fapt pe capul celui ce l-a adus.“ Fașă Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Față Se crede că oamenii cu pete pe față sînt buni. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
miaună mîțele și se spurcă în casă e semn de moarte. Se crede că dacă își face rîndunica cuib sub streșina vreunei case va muri cineva din acea casă. Osul de la pieptul găinii (iadeșul), tras de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe celălalt. Dacă două persoane voiesc să știe care din ele va muri mai întîi, apoi iau o furcă de la pieptul unei găini și fiecare trage de cîte-un corn; a cui corn se frînge, acela se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan - groapă cu apă pentru păsări guri (a) - a pregăti pînza pentru urzit; a face gura cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
propriu-zisă a solului, veți folosi un târnăcop, o lopată, o roabă, eventual o furcă pentru bălegar și o sită. Acum iată câteva unelte care sunt în mod special destinate întreținerii solului și pe care trebuie neapărat să le achiziționați: un hârleț (pentru a afâna solul), o furcă de săpat (folosită pentru a smulge rădăcinile), o cazma, o grifă (denumită și cârlig), o sapă, o greblă, un scormonitor, o săpăligă. Pentru înmulțirea și semănarea răsadurilor, veți avea nevoie de ghivece și păhărele
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
solurile ușoare, este mai bine să săpați între sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pământul a fost protejat în timpul sezonului rece de un covor gros de frunze - pe care ați avut grijă să nu le înlăturați - sau de compost. Încorporați cu hârlețul bălegarul în sol. Cum vă veți ocupa de un sol greu? Cât despre solurile grele, acestea trebuie arate toamna. Veți împrăștia peste bulgării de pământ compost sau bălegar. Adaosurile Adaosurile reprezintă elemente pe care le încorporați solului și care permit
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
fi morcovii, napii sau sfecla, au din rădăcini pivotante. Este, deci, absolut necesar ca solul și subsolul să fie foarte afânate, ceea ce înseamnă că trebuie sfărâmați bulgării de pământ. Afânarea, care constă în fărâmițarea bulgărilor de pământ, se face cu hârlețul. Pentru asta, veți săpa pământul trasând șanțuri de aproape un metru lățime pe toată lățimea stratului. Dacă aveți o grădină completă, fiecare strat va fi divizat în brazde de mai mult de un metru lățime, brazde care la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
căldură de apărătorii biodinamicii, este totuși un subiect controversat: unealtă indispensabilă pentru unii, obiect nu neapărat necesar, greu de manevrat și nejustificat pentru alții. În măsura în care „grebla Grelin” nu este prea ușor de procurat, trebuie să vă limitați subterane la vechiul hârleț, pe care îl veți utiliza fără a săpa în profunzime, fie la grifă. Pregătirea compostului Nu există grădină de flori sau de legume care să nu aibă grămada ei de compost! Acesta nu prezintă decât avantaje din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de săpat. Pământul astfel săpat este lăsat sub formă de bulgări mari. Nu e nevoie să vă apucați să fărâmițați bulgării, pentru că veți lăsa acest lucru în grija gerurilor iernii. La începutul primăverii, veți săpa din nou, dar ușor, cu hârlețul, până la o adâncime cuprinsă între 10 și 15 centimetri, fără a intra în profunzime. Apoi veți nivela solul, înainte de a trasa din nou brazdele și potecile: după cum am arătat mai devreme, trebuie să refaceți planul grădinii în fiecare an, din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
nou solul, la o adâncime de 30 de centimetri, și să îi acordați între cele două culturi un repaus de 15 zile. Pe durata iernii va trebui să mențineți solul foarte afânat și foarte curat. Pentru asta, veți folosi săpăliga, hârlețul sau grifa. Plivitul, practicat de două până la patru ori pe an, în funcție de cultură și anotimp, permite distrugerea buruienilor și aerisește pământul. În plus, o simplă răscolire a solului permite economisirea apei folosite la udat. Capitolul 8 Semănatul și plantatul Semințele
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
plece la Roșiorii de Vede în cursul lunei la 6 iulie”. Pentru atragerea sătenilor de partea lor, comuniștii organizaseră pe ici, pe colo, așa zisele „brigăzi de reparație” care se deplasau în zonele rurale pentru a drege o sapă, un hârleț, o grapă, etc. Iată ce a scris Iacob referindu-se la problemă: „... dela înființarea organizației (4 noiembrie 1944, n.n.) și până în prezent am avut 2 echipe de reparat unelte cu 4 eșiri pe teren, făcând reparații în valoare de 15
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nerăbdători, nemulțumiți pe dihania de dig care se încăpățînează aiurea, în timp ce ei stau ca proștii cu voloacele pregătite. Nu știu ce soluție au găsit, dar noaptea, în sfîrșit, digul s-a rupt de-a binelea. Unii spun că sătenii au contribuit cu hîrlețele, alții nu spun nimic pentru că se tem. Balta Lată a luat-o la vale prin pîrîul Ghireni și a ajuns în Iazul din Jos, de fapt o pajiște imensă și inundabilă, după ce vreo trei kilometri a curs destul de gălăgios. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înșiși erau mici, nedepășind vârsta de vreo 10 ani. Așa că n-am adunat nici un coș de vreascuri. În acest timp Leu se zbenguia pe lângă noi. Spre nenorocul nostru, Mircea a dat peste un salcâmaș uscat. Nu aveam nici lopată, nici hârleț. Cu palmele și cu degetele am râcâit zăpada de la rădăcina lui, iar Mircea cu ajutorul toporiștii a reușit să-i îndepărteze puținele ancore ce-l mențineau în poziție verticală. Copăcelul era lunguț, dar nu depășea în diametru mai mult de 12-15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dl Stoica va sosi cândva, căci dl Tăriceanu este și dânsul un muritor (politic și de altă natură), ca și domnii Stoica și Stolojan. Dar graba celui dintâi de a săpa, de data aceasta definitiv, groapa PNL-ului cu un hârleț (cel de al doilea) de stânga e oareșcum jenantă. Mi se pare prematur de a juca totul pe cartea Băsescu, un fel de „nemuritorul Gambetta”, și pe ingineriile genetico-politice ale dlui Stoica, devenit un fel de Miciurin al eșichierului ideologic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ghimpată. Aici m-am întâlnit și am muncit în aceeași brigadă și echipă cu Bruder Dominic și Bruder Augustin, frați ai Școlilor Creștine. Miile de deținuți politici din lagărele de la Salcia, Strâmba, Stoenești, înălțau în Insula Mare a Brăilei cu hârlețul, târnăcopul și lopata diguri de apărare în fața apelor Dunării. Era o muncă istovitoare, mai cu seamă pentru oamenii bătrâni, pentru cei neobișnuiți cu muncile fizice și pentru cei cu sănătatea șubredă. Eu eram unul dintre aceștia, căci din ziua de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
primăriei, la ora fixată, câte o clasă de elevi mari și săteni dornici de treabă. Ei au considerat că zăbava ar aduce doar pierdere și luând puieții de plop, au început plantarea la marginea drumului principal. Unii făceau gropile cu hârlețul, alții puneau stâlpișorii de sprijin, alții legau puietul cu sfori și totul a decurs într-o ambianță deosebit de plăcută. S-au condus după dictonul latin: Totul trebuie făcut la timp!". Drumul arăta complet deosebit. Puieții, ca niște soldăței, stăteau aliniați
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aspecte. De exemplu: prin adresa nr.149 din 30 iunie 1942, primarul orașului Dorohoi, ing.Ioan Pascu, cere Poliției Dorohoi să scoată la lucru, în serii de două zile, un număr de 80 de evrei, care să se prezinte cu hârlețe și lopeți, în zilele de 3-4 iulie și 6-7 iulie 1942”. Cererea este motivată de adresa Prefecturii Dorohoi, nr.369 din 23 iunie 1942, prin care se cer urgente măsuri de curățare a tranșeelor, adăposturilor contra atacurilor aeriene săpate în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]