60,329 matches
-
digital text, Editura Fundației Pro, 2001, 96 p., f.p. Complet în altă lume este desantistul Ioan Lăcustă: "Este foarte greu să mai găsești o justificare a scrisului acum, în 2000. Puritatea scriiturii - îndreptățirea ultimă, de fapt, a clipelor și ale hîrtiei - s-a pierdut. Prea multă ticăloșie s-a pogorît pe Lume." Miza lui Ioan Lăcustă nu are în vedere decît inițiații. Preferă underground-ul, literatura fină, dificilă. Cartea sa este un melanj de jurnal, ficțiune istorică, poezie, aforism și multe altele
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
autobuz s-a legănat, apoi a căzut ca un elefant, culcat pe o parte. Acest pelerinaj a durat câteva zile și mii de oameni au murit în îmbulzeală. Mult timp după aceea, pe strada Gorki erau împrăștiați nasturi, poșete, galoși, hârtii. Chiar în gura leilor din fața porții Muzeului Revoluției cineva a introdus câte un galoș. În ziua funeraliilor au început să șuiere sfâșietor fabricile și uzinele, să claxoneze automobilele și vapoarele; se întâmpla ceva iremediabil, groaznic. Cum vom mai trăi acum
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
avea poate șansa leului greu, vom retrăi duioasele timpuri cu leul și cârnatul, rapperi zglobii vor cânta așa cum știu ei "am un leu și vreau să-l beu", la ora veselă, la televizor, va apărea scheciul "zăresc în portofelu-ți o hârtie/ de o mie/ dă-mi-o mie". Leul cel nou nu va fi cât roata carului, ci cât aceea a jeep-ului. Legi ale existenței, de neabrogat, precum n-a putut fi abrogată, la cererea profesorului Nicolae Iorga, scurtă vreme
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
iarăși, arbori miraculoși în Anglia și Franța. Până la constituirea deplină a obiceiului bradului de Crăciun, se puneau pe la case, în Germania, smocuri înverzite, crengi de cireș sau de vișin. Mai târziu, ramurile de brad au fost împodobite cu flori de hârtie și cu panglici. Telegraful român (23 decembrie 1899/4 ianuarie 1900) crede că primul brad împodobit a fost consemnat în anul 1605 la Strassbourg și era împodobit "cu bucăți de hârtie colorată, cu mere, ostii șazimeț, spumă de aur și
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
ramurile de brad au fost împodobite cu flori de hârtie și cu panglici. Telegraful român (23 decembrie 1899/4 ianuarie 1900) crede că primul brad împodobit a fost consemnat în anul 1605 la Strassbourg și era împodobit "cu bucăți de hârtie colorată, cu mere, ostii șazimeț, spumă de aur și zahăr". Multă vreme însă n-a fost admis pomul de Crăciun, prin 1642-1645 apărând o carte care denunța bradul ornat cu păpuși. Încă în 1785, baroneasa Oberkirch din Strassbourg consemna rezerva
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
virtuale și de cd-romul Literatură română contemporană (50 de volume), a lansat, cu prilejul anului aniversar, Enciclopedia virtuală I.L.Caragiale, cd-rom editat de Remus Cernea, Gabriela Bagrinovschi și Cătălin Teniță. Un proiect remarcabil, gata să rivalizeze cu orice ediție "pe hârtie", întrucât, deși nu cuprinde operele complete, ci reproduce ediția de Opere a lui Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin din 1959-1964, le adaugă, în schimb, fundamentale studii critice, de la Maiorescu și Cioculescu la Dan C. Mihăilescu, Liviu Papadima și
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
cu î din i; alarmantă mi se pare tendința de "uitare" a semnelor diacritice (mai ales în "ferestrele" de cuprins), posibil fenomen tipic pentru "produsele multimedia", datorat înrudirii cu internetul. în concluzie, chiar și la cărțile virtuale, corectura tot pe hârtie trebuie făcută! Însă, pentru că tot veni vorba de legătura dintre cărțile virtuale și cărțile "reale", se cuvine să adaug că programul Microsoft Reader, care trebuie instalat pe calculator înaintea lecturii, poate da chiar cititorului sceptic față de cd-romuri iluzia că are
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
exemplificare - din cele douăsprezece compromisuri - câteva fragmente din cel de-al cincilea. (M. Ș.) Se dedică N. S. Dovlatova, pentru toate chinurile! Acasă mi-am răsfoit tăieturile din ziare. Pe unele le-am citit. Am căzut pe gânduri... Bucăți de hârtie îngălbenite. Zece ani de minciuni și de prefăcătorie. Și, totuși, dincolo de asta, sunt niște oameni, dialoguri, sentimente, viața... Nu în hârtii, așa, la orizont... Greu mai e drumul de la "pravda" la adevăr. Nu poți să intri de două ori în
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
chinurile! Acasă mi-am răsfoit tăieturile din ziare. Pe unele le-am citit. Am căzut pe gânduri... Bucăți de hârtie îngălbenite. Zece ani de minciuni și de prefăcătorie. Și, totuși, dincolo de asta, sunt niște oameni, dialoguri, sentimente, viața... Nu în hârtii, așa, la orizont... Greu mai e drumul de la "pravda" la adevăr. Nu poți să intri de două ori în apa aceluiași râu. Poți însă să distingi în adâncul ei fundul acoperit de cutii de conserve. Iar în dosul somptuoaselor decoruri
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
să organizeze buna funcționare a învățământului și culturii, de pildă, pe de altă parte Comitetul Central și Biroul Politic, singurele organisme investite cu putere și cu drept de decizie. Dar, și această dublă structură era un secret: De aceea, orice hârtie a Biroului Politic sau a Comitetului Central, oricât de inocentă, era marcată ca secretă. Secret era și faptul că țara era condusă în secret de un singur partid politic. ...De aceea în politica externă exista, pe de o parte, Ministerul
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
una la alta: puteți să mi-l desenați în câteva cuvinte pe umoristul Vlad Mușatescu? - Scriitorul și umoristul la care vă referiți, întocmai ca și neamurile, prietenii și dușmanii săi, nu poate fi "desenat"! Nu intră în nici o dimensiune de hârtie. Chiar stau și mă întreb de-s zdravăn, de vreme ce și-acum mă cuget cum e mai corect spus: "nu poate" sau nu "nu pot" fi desenați... Păi, dacă nici un acord nu-mi mai iese ca lumea, e clar că ceva
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Dl Baboi e prezentat ca un Mare Scriitor și Mare Inchizitor. Delirul paranoic din articolul dlui Baboi e aproape întrecut de acela din portretul făcut de dl Ghideanu, unde cuvintele care nu sînt scrise cu majusculă sînt subliniate. Prea îndurătoarea hîrtie nu ia totuși foc de atîtea inepții sub mîna celor doi și ne vine să ne întrebăm de ce. Cronicarul mărturisește umil că nu știe răspunsul. Să fie vreo poruncă de la cer care să-i facă pe dnii Baboi și Ghideanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
mințile liberalo-pedisto-țărăniste exilate în planul îndepărtat al unui bal trist, de mahala. În disperare de cauză, opoziția ar trebui să oblige puterea să prezinte un program clar privind procesul de aderare. Știu că nu sunt capabili să pună singuri pe hârtie câteva fraze. Noroc că a făcut-o în locul lor președintele Bush, în cuvântarea din Piața Palatului Regal. Sunt doar trei puncte (exact acelea ignorate de experții de la Bruxelles, dedulciți în chefuri balcanice): lichidarea birocrației, lichidarea corupției și lichidarea Securității. Măcar
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
că sîmbătă și duminică televiziunile și radiourile nu s-au ocupat decît de acest eveniment. Cronicarul remarcă încîntat - sîngele apă nu se face! - că ziarele și-au pierdut complexul televiziunilor și nu se mai străduiesc să ofere cititorilor echivalentul pe hîrtie al transmisiunilor în direct. Un remarcabil orgoliu al hîrtiei de ziar și o știință a puterii cuvîntului scris care s-au acumulat în toți acești ani de competiție cu televiziunile și radiourile. În treacăt fie spus, nu vrem să minimalizăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
au ocupat decît de acest eveniment. Cronicarul remarcă încîntat - sîngele apă nu se face! - că ziarele și-au pierdut complexul televiziunilor și nu se mai străduiesc să ofere cititorilor echivalentul pe hîrtie al transmisiunilor în direct. Un remarcabil orgoliu al hîrtiei de ziar și o știință a puterii cuvîntului scris care s-au acumulat în toți acești ani de competiție cu televiziunile și radiourile. În treacăt fie spus, nu vrem să minimalizăm astfel ce s-a făcut la posturile de televiziune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
știu, de regulă, o bună parte dintre oameni, sau nu vor să știe, este că și scriitorul este și el un om obișnuit, la fel ca și ceilalți, doar Înzestrat de Cel-de-Sus cu un alt talent... adică să aștearnă pe hârtie gânduri, așa cum fiecare dintre noi are un talent anume, „un ceva anume” pe care numai el știe să-l facă așa cum trebuie; de aceea fiecare dintre noi suntem diferiți... diferiți prin „acel ceva unic” al nostru și numai al nostru
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
unei piese de teatru... scrii, rescrii și iar scrii..., dar pentru varianta finală tot Muza trebuie să vină și să Îți spună: „Aici nu merge...” sau „Aici trebuie să scrii așa”. În ceea ce mă privește... ideile vin... le aștern pe hârtie și apoi Încep să tai. Scriu, de fapt, o poveste pe care o transform În vers alb. Câteodată povestea vine de la sine și rămâne precum o scriu, dar mintea zdrobește și cerne mereu. Iar ca o concluzie: Nu scriu În
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
mințile liberalo-pedisto-țărăniste exilate în planul îndepărtat al unui bal trist, de mahala. În disperare de cauză, opoziția ar trebui să oblige puterea să prezinte un program clar privind procesul de aderare. Știu că nu sunt capabili să pună singuri pe hârtie câteva fraze. Noroc că a făcut-o în locul lor președintele Bush, în cuvântarea din Piața Palatului Regal. Sunt doar trei puncte (exact acelea ignorate de experții de la Bruxelles, dedulciți în chefuri balcanice): lichidarea birocrației, lichidarea corupției și lichidarea Securității. Măcar
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
În fața acestei necesități, autorul explică: "Am plecat la drum să cuprind biata condiție umană (...) și-am sfârșit prin a-mi contura propriul chip." - pag. 11. După ce își prezintă ambițiosul proiect în fața colegilor ziariști, la Vama Veche, pe un sul de hârtie igienică, autorul are o revelație: proiectul nu va interesa pe nici un editor. Și-atunci se gândește să scrie un... "jurnal". Cu care să mai scoată un ban cinstit. ("Dă Doamne bani!" - pag. 10) Personajul principal al jurnalului este chiar autorul
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
îi maimuțărește, îi ceartă, îi pedepsește, îi pune la punct, le dă calificative, îi beștelește, ca într-un joc cu soldați de plumb sau cu păpuși. Întoarcerea în timp e încă posibilă? Pentru Răsvan Popescu - da. El își crează pe hârtie ("Măcar pe hârtie să-mi scap sufletul" - pag. 276) o lume a lui, în care se simte în siguranță, în care ceilalți fac figurație de dragul lui. El acționează mult în afara preocupărilor unui purtător de cuvânt - duce vorba între palate, dă
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
ceartă, îi pedepsește, îi pune la punct, le dă calificative, îi beștelește, ca într-un joc cu soldați de plumb sau cu păpuși. Întoarcerea în timp e încă posibilă? Pentru Răsvan Popescu - da. El își crează pe hârtie ("Măcar pe hârtie să-mi scap sufletul" - pag. 276) o lume a lui, în care se simte în siguranță, în care ceilalți fac figurație de dragul lui. El acționează mult în afara preocupărilor unui purtător de cuvânt - duce vorba între palate, dă ordine generalilor, distribuie
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
cu aceia care l-au pus în inferioritate. Conturi pe care nu le-a rezolvat în viața reală și le rezolvă (ar vrea el) în carte. ("Când scriu, aproape că trăiesc a doua oară." - pag. 42). Totuși recunoaște: "Nici pe hârtie nu sunt în stare: dau din aripi, mă salt un metru, cad înapoi..." - pag. 296. Ajunge până acolo încât să instrumenteze căderea unui prim-ministru, probabil drept mulțumire că l-a numit purtător de cuvânt (deși acela fusese informat că
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
Popescu pare străin de toate acestea. Probabil că nu s-a considerat niciodată purtător de cuvânt. Nici chiar propriul lui purtător de cuvânt. "Am venit la guvern din curiozitate" - pag. 74; "Să văd puterea pe dinăuntru, s-o pun pe hârtie" - pag. 50. De la un demnitar de stat te-ai fi așteptat la altceva - de exemplu să fi venit la guvern pentru o idee, pentru a ajuta la reformă, pentru un proiect, pentru un crez sau pentru un om. Însă ne
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
altceva - de exemplu să fi venit la guvern pentru o idee, pentru a ajuta la reformă, pentru un proiect, pentru un crez sau pentru un om. Însă ne surprinde încă o dată - el a venit din... curiozitate, să pună puterea pe hârtie! Oare Guvernul sau Președinția unei țări sunt locuri unde să faci experiențe și să-ți exersezi curiozități? Și nu e vorba numai de curiozități (și ele meschine, nu scriitoricești). Răsvan Popescu nu suflă o vorbă despre ocupațiile lui de culise
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
Constantin Andronache a fost de-un leat cu Ceaușescu), de inși scăpătați care vând cărți rare, dar mai ales portrete de biblioteci. Constantin Stan are intuiția și melancolia omului de carte, înduioșat de o dedicație pe prima pagină ori de hârtia îmbătrânită ca o femeie frumoasă. Cu adevărat, cărțile dau fiorul timpului și livromanii neștiuți pe care Constantin Stan îi găsește spre a-i descrie lasă impresia excepționalității destinelor anonime. Inși care citesc vorace aproape toată ziua și noaptea în câte
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]