168 matches
-
declamau mereu sintagma asta bizară. Odată, exasperat, ne-a întrebat: în fond de ce nu vi se rupe-n treișpe, în cinșpe etc. Am tăcut mîlc. Nu știam! Deci adăstaserăm acolo, ne băteau, ne tăiau venele, mințile, afecțiunile secrete, totul, ne hăcuiau orologiile stricate ale Paltului, harcea-parcea și... alcoolizați autumnal, număram fir cu fir nalba pustiită de brume, șopîrlele încrețite de frigul luminii albe, reci... și bolboroseam ca-n somn... și pipăiam pereții, doream adînc să-i jupuim de razele turtite pe
Proza din poem (II) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16175_a_17500]
-
Legendele astea trebuie încă traduse. A urmat capul meu pe spate, cu un gâlgâit. — Eroul la caucazieni trece cam prin același ciclu de încercări ca și la noi... Adică ne așteptăm să se înfrunte cu ăia și ăia, să-i hăcuiască pe ăia și pe ăia... Numai că, la ei, eroului i se spune tot timpul: ești cel mai tare, dar n-ai să-l poți înfrunta pe cavalerul Morman Mort... Așa traduc eu liber, dar putem găsi și o altă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
arate. Xhaferi e bolnav la cap și, dacă cineva nu-i dovedește respect, scoate nenorocirea aia de cuțitoi militar și e în stare să-l împlânte fără să se uite în jur. Bolnav la cap fără nici o demnitate. L-a hăcuit odată pe unu’ pe la spate. Stricat la cap. Nur Iulian își spune toate astea cu ură, dar el n ar fi în stare să hăcuiască pe nimeni, nici pe la spate, nici pe de lături. Or, în lovi tura pe care
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
împlânte fără să se uite în jur. Bolnav la cap fără nici o demnitate. L-a hăcuit odată pe unu’ pe la spate. Stricat la cap. Nur Iulian își spune toate astea cu ură, dar el n ar fi în stare să hăcuiască pe nimeni, nici pe la spate, nici pe de lături. Or, în lovi tura pe care au pregătit-o ei, au nevoie de bestii cum e Xhaferi. De mult timp pregătesc lovitura asta. „Trebuie să ne scoatem“, mormăia în fiecare dimineață
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vecină: — Părinte! Părinte! Io-te, etnologu’! Terorism ospitalier — Terorismul ospitalier, mi-a gângurit Shaganè, e un fenomen pe care voi, occidentalii, îl înțelegeți total nepotrivit. Vorbe aruncate la o terasă în Oș, de partea kirghiză a văii Ferghana, unde se hăcuiseră nu demult între ei țărani identici, însă de etnii diferite. Cum avea să-mi explice la beție Nureddin, mângâindu-și kalașnikovul, „Dacă vorbim de războaie între țărani, atunci e vorba de războaie între alcoolici“. — Pentru orientali, să știi, a urmat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de la o crescătorie și naiba știe de unde o sumedenie de vizoni. îi puse separat, în două țarcuri, pe care le făcu în spatele casei. Animalele se înmulțeau cu repeziciune. De fiecare dată alegea câțiva jderi bătrâni, îi jupuia de blană, le hăcuia carnea și o dădea de mâncare vizonilor. Lua, de asemenea, câțiva vizoni care nu mai participau la reproducere, le lua blana, iar carnea o dădea de mâncare jderilor. Făcuse astfel un sistem închis, care se autoalimenta, un sistem în care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
caracter imposibil“, și e admirabilă nepărtinirea prietenului Mircea Udrescu, care, direct și fără fasoane, pune totul cu grijă în ambele talgere ale balanței. De bună seamă că e net dezmințit zvonul lansat atunci de Securitate, cum că va fi fost hăcuit într-o dispută de gelozie homosexuală, dar nu se fac nici speculații exagerate privind asasinarea lui la comanda Elenei Ceaușescu. Cândva se va afla, să sperăm, și adevărul acesta. Fapt e că picătura care a umplut paharul și l-a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe mincinos, pe hoț, pe sperjur și pe ticălos, chiar dacă știe că se agață de un pietroi ce deja se prăvălește spre prăpastie. Metafora "prăpastiei" a încetat de multă vreme să mai fie în România o simplă figură de stil. Hăcuim prin vampirismul nostru un biet trup ce poartă numele de țară, prefăcându-ne că ceea ce se întâmplă cu semenul nostru, sau chiar cu noi înșine, nu ne privește. Când cineva propune o soluție, fie n-o băgăm în seamă, fie
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
stîncile astea ar putea vorbi, ne-ar spune niște povești grozave, ce zici? Pariez că ne-ar spune niște povești grozave. — Din peisaje ca astea izvorăște măreția Bătrînei Scoții. Thaw își ridică privirea și văzu hălci imense de materie brută hăcuită de vreme și trecerea timpului. Din crăpăturile înalte se prăvălea pietrișul peste pantele acoperite de iarbă aspră, asemeni unei umpluturi care se revărsa în mormane de cenușă de cărbune. Un băiat și o fată în șorturi și bocanci trecură pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Apărați de iconițe și cruci, învăluiți în aburii de tămâie, sătenii stăteau lipiți unii de alții, privind cu ochi rotunzi, cu bărbile zbârlite, cu carnea înfiorată, încleștarea. Îngerii săgetau iezmele cu săgeți de oțel, de sticlă și de lumină, le hăcuiau cu spade cu două tăișuri, scurgîndu-le sângele negru-n zăpadă, se ridicau în zbor și sugrumau cu mâinile late demonii aripați. Balaurii și vârcolacii, coropișnițele cu cap de om, oamenii cu cap de muscă deschideau rituri, boturi și ciocuri și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
putem fi în el și el în noi. Devoțiunea, de aceea, e crimă. Rugăciunea e răstignire. Dragostea e tortură. Adorația e strangulare cu mâini late de heruvim. Chin fără limite e deisis-ul vieților noastre. De-aceea toți zeii au fost hăcuiți și ciuntiți și bătuți în piroane. Fra Armando v-a arătat calea unificării, eu pe a dezmembrării, și nimeni nu vă spune: Alegeți! Vom inventa ființa ce-o să ne inventeze, dar nu va fi din lumină pură. Lumea noastră nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai toate muierile din sat ascundeau prin cufere legate cu cercuri de fier bucăți din aripile marelui fluture, ale marelui bivol înaripat lung de patruzeci de pași pe care, cu ani în urmă, Badislavii îl descleștaseră din cleștarul gheții dunărene, hăcuindu-l și mîncîndu-i apoi carnea moale și dulce ca aluatul la lumina flăcărilor ce lingeau și lustruiau gheața. În întunericul sipetelor, fiecare petic de aripă, de pe-atuncea largi ca niște catrințe, crescuse mai mult, se rotunjise, își refăcuse forma
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
amintea viitorul. În centrul acestei cărți ilizibile, fluturând din cele două oglinzi, Maarten află despre cel ce o scrie, aplecat (chiar acum!) adânc deasupra ei, ca și de celălalt, adversarul, tenebrosul, văduvul, neconsolatul. Despre Victor (ah, Victor!), cel care spintecă, hăcuiește, trepanează, terciuiește, orbește. Despre bâjbâiala lor unul către celălalt. Lumină ordonată, unificată, amplificată între oglinzi, Maarten știu că va țâșni cândva ca o rază din capcana acestei cărți, că va primi o dată realitate și se va amesteca în lumea cea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
furtuni. Căngi și funii o înfășoară. Pielea i se jupoaie, în straturi de grăsime. Săptămâni, luni, iar gemetele muntelui de animal putred slăbesc. Orașul risipit se adună înapoi. Mici vieți născute pe uscat împung monstrul cu ace și cuie, îl hăcuiesc, revendicându-și casele zdrobite. Păsările ciugulesc din carnea lui putrezită. Veverițele smulg hălci din el, le îngroapă pentru iarna care vine. Coioții îi lustruiesc oasele până ajung de un ivoriu strălucitor. Pe sub coastele lui uriașe, arcuite, trec mașini. De vertebrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de unde un plumb de flintă îl nimeri în umărul drept și scăpă paloșul din mână. Pe loc trei seimeni se repeziră și, luându-l de brațe și de păr, îl scoaseră în drumul mare. Acolo, cu lovituri de iatagan îl hăcuiră până când din trupul ce se zbătea se scurse tot sângele. Din cerdacul înalt, Stanca, albă ca varul, privea sprijinindu-se de bătrânul Preda. Când trupul zvâcni pentru ultima oară, din gâtul uscat al tatălui străbătu un răcnet prelung. Hoarda dezlănțuită
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înființa cel care cunoștea toate mădulările animalului, cumătrul Gafton. Soseau apoi fina Gâscă, surdul lui Hoașcă cu tot cu Soltana, Areta și alte vecine. După înjunghiere, femeile se strângeau la vatră și, în ghearele lor ascuțite, mațele porcului își deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite, pe jos, în lighene, plescăiau zoaie beșicate de steluțe grase iar, sub geamuri, începând să se acopere cu brumă argintie, zăcea carnea roșie. Osânza năpădise pe mese
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
curvele, politicienii, borfașii, prietenii. Chestiune de timp ca mecanismele pieții de consum să bage pe gât prostimii noua senzație. Manageri versați au obținut venituri imense pe care le-au risipit în petreceri de pomină. Escroci cu ștaif și papion au hăcuit sume fabuloase fără să dea socoteală. În anii ’70, rock-and-roll-ul ajunsese industrie, publicul dependent, lumea permisivă. O (reăântoarcere la spiritul rebel încerca punkul. Indicatorul vânzărilor (+profitulă îneca mișcarea în dulce surogat disco. Rafinamentele new-wave și synth-pop veneau deja din mecanismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cheaguri de sânge. — Să-mi bag cracii dacă o să mă pună cineva pe mine să-mi fac vasectomie! spuse ciocolata Mars. Vreau să știu că-s întreg acolo. Toți avem ambiții, conchise Wilt. — N-o să se-apuce nimeni să-mi hăcuiască ouțele cu un afurisit de cuțitoi! spuse perciunatul. Nici n-ar vrea nimeni, aruncă altcineva. — Ce zici de gagiul la care i-ai pompat gagicuța? întrebă ciocolata Mars. Pun pariu că el nu s-ar supăra deloc să încerce... Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
spațiul acela de iad. Dacă intra înăuntru și o viespe, bâzâitul devenea cu adevărat insuportabil, senzația de pericol era supremă. La cea rnai mică mișcare pe care-o observam la inamicii mei, mă pierdeam cu firea și începeam să-i hăcuiesc. Izbeam pereții cu cuțitul, rerezînd picioarele acelea filiforme, care continuau să zvâcnească și căzute pe jos. Păianjenii fugeau șchiopătând, cu mișcări văiuritoare, cei din plase se retrăgeau cu o viteză nebănuită în cuiburile lor de prin colțuri, iar eu, tremurând
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan Craiu le-a ieșit înainte cu răzeșii lui la Gura Crăiești. Și acolo i-au hăcuit pe toți, mai multe mii de turci. Și pe toți i-au îngropat și au plantat deasupra pui de fagi. Și azi se mai cheamă Făget acest loc, dar fagii au dispărut demult. I-au tăiat urmașii. Domnul Ștefan i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
reface urgent forma în care a adus romanul în noiembrie și cere să fie dat unui critic literar. Se roagă în gînd ca redactorul să nu-și dea seama că a introdus pagini noi, din dactilograma de rezervă, în locul celor hăcuite de el cu creionul. Deși, sincer cu el însuși, Mihai parcă s-ar bucura să ajungă pe mîna unui critic. Știe că mai are destul balast i-ar trebui cîteva luni să cizeleze forma din noiembrie -, dar romanul, în forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
tresăririle nervoase erau dovezi ale unui imens consum interior. Prințul era cu totul singur între interesele mai multor imperii, într-o lume în care înțelegerile de pace ajungeau repede să motiveze acțiuni de război, într-o Europă din care Napoleon hăcuia cu nepăsarea ultimului măcelar, în vecinătatea unei Rusii șirete care știa să tragă foloase din orice, călcând peste orice, și a unui Imperiu Otoman slăbit, consumat de lupte și intrigi interioare, vulnerabil, supus influențelor, temător și prost informat; o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lipsit. Acum poate că dealerii de pariuri din Aberdeen nu sunt atât de... Întreprizători precum cei din sud, dar nici Teletubbies nu sunt. Și ce să vezi, Geordie e găsit plutind În port cu fața În jos și cu genunchii hăcuiți cu o macetă. Reporterul se sprijini de spătarul scaunului și luă o sorbitură mare de vin, rânjind către Logan. Ia zi, așa-i că merit și eu ceva la schimb? Logan trebui să recunoscă faptul că merita. — În regulă, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Aberdeen, arătând personalului fotografia de star porno a lui Geordie Stephenson și obținând În schimbul efortului lor doar priviri goale. Nu avea nici un rost să se ducă la cele mari - William Hill și Ladbrokes - nu prea era probabil ca ei să hăcuiască genunchii lui Geordie cu o macetă dacă nu-și plătea datoriile. Dar Turf ’n Track din Sandylands era exact acel gen de loc. Magazinul fusese o brutărie În anii șaizeci, când cartierul era Într-o zonă un pic mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
A sfârșit plutind cu fața-n jos În port, cu rotulele lipsă. Ochii lui McLeod se deschiseră larg și se bătu cu palma pe gură. — Oh, el! Doamne, acum că ai adus vorba, Îmi aduc aminte că parcă i-am hăcuit rotulele și l-am aruncat În port! Cristoase, de ce n-ai zis așa mai devreme? Mda: l-am omorât și nu-s destul de deștept ca să mint când vine poliția aicea să pună Întrebări idioate. Logan Își mușcă limba și numără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]