157 matches
-
TV este mai degrabă limitată la începutul campaniei. Și în acest caz, audiența cea mai crescută a fost înregistrată în satele cu nivel de dezvoltare mai redus, numărul cel mai mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
duci la primărie și să îl înregistrezi... Nu știu exact cum se face asta... dar dacă îl consideri european...” (femeie, Ațintiș). „Acum două săptămâni am văzut la televizor... O persoană se dădea jos din autobuz și era sat european...” (bărbat, Hănești). Trebuie menționat faptul că toate aceste opinii despre spoturi au fost culese la câteva zile după ce a început difuzarea lor. Clipul a devenit ulterior simbolul campaniei pentru sătenii din cele șase comunități, așa cum au indicat datele culese în cadrul ieșirilor ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
indică spontan cele douăzeci de sate și povestește despre concurs. Tabelul 4. Audiența videoclipurilor după o săptămână de la difuzare (5-9 septembrie 2005) Satul Persoane care își amintesc videoclipurile Numărul total de subiecți spontan în urma întrebării explicite în acest sens deloc Hănești 5 6 21 32 Trifești 12 1 18 31 Ațintiș 13 3 34 50 Tomșani 2 2 35 39 Traian Vuia 1 1 27 29 Zerind 0 0 29 29 Total 33 13 164 210 Câteva cuvinte trebuie dedicate situației
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru săteni o perioadă de muncă intensă în afara casei, culesul recoltei și pregătirea recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani 3 50 Traian Vuia 3 48 Zerind 5 56 Total 19 305 Cel de-al doilea motiv pentru care emisiunile nu au fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de difuzare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Tomșani). „Mi-a atras atenția secvența cu satele europene. Erau frumoase și oamenii erau solidari!” (femeie, Tomșani). „Comunitatea locală m-a impresionat pentru că acționau împreună. Există multe locuri în care există dorința de a face, dar oamenii sunt pasivi!” (bărbat, Hănești). „Am văzut un sat unit! Erau uniți pentru a face ceva împreună!” (femeie, Trifești). Dintre personajele care au animat cele șase emisiuni se disting câteva figuri. Pe de o parte, este vorba despre oameni de-ai locului care apar în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mobilizează. În general, cei intervievați se raportează la propria comunitate și consideră că ar putea face lucruri similare dacă ar reuși să depășească pasivismul celor din sat. Caseta 6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești). „Este foarte frumos de văzut! Era curat... Școala, parcul... Era curat, elegant” (femeie, Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
putea face lucruri similare dacă ar reuși să depășească pasivismul celor din sat. Caseta 6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești). „Este foarte frumos de văzut! Era curat... Școala, parcul... Era curat, elegant” (femeie, Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în general una pozitivă. Apreciind în mod special capacitatea de mobilizare și activismul comunităților premiate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești). „Este foarte frumos de văzut! Era curat... Școala, parcul... Era curat, elegant” (femeie, Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în general una pozitivă. Apreciind în mod special capacitatea de mobilizare și activismul comunităților premiate, cei intervievați consideră că satele prezentate meritau titlul de „sate europene” pentru că au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
persoane care au intrat în contact cu componentele campaniei (dintr-o sută de persoane) Sat Emisiuni TV despre șase dintre satele câștigătoare Filme scurte despre cele douăzeci de sate câștigătoare Ziar Spoturi TV Poster Ațintiș 2 32 8 3 0 Hănești 8 34 12 9 5 Tomșani 6 10 12 3 21 Traian Vuia 6 7 4 0 0 Trifești 7 42 23 12 4 Zerind 9 0 16 0 16 Potrivit datelor din tabelul 6, componentele campaniei au avut un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din punctul de vedere al audienței, pentru că au fost difuzate în zile considerate lucrătoare în mediul rural. Comparând impactul general al campaniei în fiecare dintre cele șase sate studiate, se constată că efectul cel mai puternic a fost înregistrat în Hănești și Trifești, cele mai sărace dintre satele studiate. În ambele sate audiența este cea mai crescută pentru toate componentele campaniei de informare, scurtmetrajele de prezentare a celor douăzeci de sate fiind în topul audienței. În Traian Vuia și Ațintiș audiența
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trăiesc nu au inițiativă și nu sunt capabili să coopereze pentru construirea bunului public, așa cum se întâmplă în Europa. Caseta 9. Despre cooperare în satul european „La noi, în Moldova, oamenii vorbesc, dar să muncească împreună... Asta e greu!” (femeie, Hănești). „Oamenii sunt dezorientați, nu se ajută unii pe alții!” (Hănești, bărbat). „Oamenii sunt egoiști, sunt fericiți dacă moare capra vecinului! Nu există armonie între oameni, numai invidie!” (bărbat, Trifești). „La noi, când auzi de cooperare spui CAP! În Europa, cooperarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru construirea bunului public, așa cum se întâmplă în Europa. Caseta 9. Despre cooperare în satul european „La noi, în Moldova, oamenii vorbesc, dar să muncească împreună... Asta e greu!” (femeie, Hănești). „Oamenii sunt dezorientați, nu se ajută unii pe alții!” (Hănești, bărbat). „Oamenii sunt egoiști, sunt fericiți dacă moare capra vecinului! Nu există armonie între oameni, numai invidie!” (bărbat, Trifești). „La noi, când auzi de cooperare spui CAP! În Europa, cooperarea este totală!” (bărbat, Ațintiș). Nu există consens în ceea ce privește diferențele percepute
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la care informația ajunge în general cu dificultate. Din acest punct de vedere, campania a fost o reușită, atingând practic segmentul care avea cea mai mare nevoie de informare. Chiar dacă nu au intrat în provocarea lansată de concurs, sătenii din Hănești și Trifești au început să înțeleagă cum gândesc europenii. În schimb, în satele cu nivel mai ridicat de dezvoltare, cu grad sporit de modernitate, populația a fost mai puțin receptivă și nu a acordat prea mare atenție informațiilor primite pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiecare sat în parte sunt puțin afectate de subiectivitatea cercetătorilor, putând fi utilizate pentru comparații între cele șase localități. Tabelul 1. Descrierea sintetică a satelor, conform evaluărilor echipei de cercetători Dimensiunea evaluată Mod de notare* Satul 10...1 Zerind Ațintiș Hănești Tomșani Traian Vuia Trifești Atitudinile față de UE pozitiv... negativ 6 6 6 5 7 8,5 Interesul față de UE ridicat... scăzut 8 4 5 2 6 6,5 Așteptările de la integrarea in UE pozitiv, ridicat... negativ 5 5 5,5
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aici fiecare dintre diferențele sau asemănările dintre cele șase sate. Ele au fost deja exemplificate și analizate în precedentele două capitole. Ceea ce ne interesează acum este situația relativă a fiecărei comunități în ansamblul celor șase studii de caz. În general, Hănești și Trifești se dovedesc a fi mai puțin moderne în exprimare decât restul satelor considerate. Aceasta validează întru totul asumpțiile teoretice ale tipologiei propuse de Dumitru Sandu. În schimb, între Zerind, Tomșani, Ațintiș și Traian Vuia, ierarhiile variază în funcție de criteriul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al lui Gheorghe Damian. Absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, D. își ia licența în teologie la Universitatea din București (1975), după care face cursurile de doctorat (1975-1978) la aceeași facultate. Din 1973 funcționează ca preot la Ibănești și Hănești, în județul Botoșani. În 1978 este numit protoiereu al Protopopiatului Dorohoi, apoi preot paroh al catedralei orașului Dorohoi. Între 1980 și 1983 se află în Elveția, înscris la Universitatea din Lausanne, unde face cercetare pentru teza de doctorat. În paralel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
acestora, Academia Română l-a distins, în două rânduri, cu premiile: „Nicolae Bălcescu“ și „Eudoxiu Hurmuzachi“. După o lungă și grea suferință, Leon Șimanschi a trecut în neființă în ziua de 16 iunie 2005 și a fost înmormântat în cimitirul comunei Hănești, județul Botoșani. ȘTEFANACHE, CORNELIU (1933-2009) PROZATOR Distins scriitor și apreciat conducător de reviste literare, Corneliu Ștefanache a fost o personalitate a vieții culturale ieșene și unul dintre prozatorii reprezentativi ai literaturii românești. S-a născut la 23 august 1933, în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Crucea Roșie, Oficiul IOV, două societăți de binefacere evreiești (azilul de bătrâni „Ecaterina” și un azil de bătrâni al comunității izraelite). Industria era foarte slab dezvoltată în Dorohoi. În județ erau doar 5 mori sistematice (în Dorohoi, Herța, Zvoriștea, Dersca, Hănești). Potrivit unei situații din anul 1920, erau în Dorohoi: moara Fischer et Cohn (cu o capacitate de 1440 vag/an), moara Vatamanu (cu 216 vag/an), moara Herșcu (cu 432 vag,/an), moara Cusen (cu 216 vag/an). Funcționau 3
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fabrici de săpun, aparținând evreilor Lerner și Feldman, 1 fabrică de lumânări, care aparținea evreului Aron Lerner și avea 4 lucrători 32. Mai existau o tăbăcărie și 3 fabrici de sobe de teracotă în Dorohoi; o fabrică de amidon la Hănești. Însă, întreprinderi cu capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei și 20 de lucrători aveau doar moara Max și Iulius Fischer din Dorohoi. Dezvoltarea industrială a orașului și județului Dorohoi a fost foarte lentă, în anul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
existând în Dorohoi doar fabrica de pălării, aparținând evrului Luis Rapaport, moara Fischer (care avea 20 de lucrători) și moara Haller (cu 17 angajați, din care 3 români: fochist și lucrător); în Herța era doar o moară sistematică Kiselinger; în Hănești moara Tălmaciu, în Zvoriștea moara Goldhamer, în Săveni moara Zelțer. Situația prezentată este importantă pentru că, pune în evidență faptul că, în anul 1937, față de anul 1920, nu au intervenit schimbări în dezvoltarea industrială a orașului . Dorohoiul era un oraș aproape
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
La 21 noiembrie 1940, cu nr.15955 prefectul județului, Barbu Stroici, comunică Ministerului Economiei Naționale, subsecretariatul de stat al colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul Dorohoi aparțin lui Iancu Haler, S.Zelțer, Goldgamer iar în comuna Hănești aparține lui I.Talmaciu și Horoș Buianovici. Teascuri de ulei aparțin lui Ițcu Orenștein și frații Buionovici în Darabani, Șmil Căruceriu în Havârna, Avram sin Alter și Iancu Boinovici în Adășeni, Șmil Blunfeld în Săveni. Pive de sumane are Iancu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
verbale de expropriere pentru că instrucțiunile dvs. nr.2868/1940 au venit ulterior proceselor-verbale de expropriere. De altfel nu s-a trecut pasivul întreprinderii care de multe ori întrece valoarea bunului expropriat. Înaintăm un raport al lui Mihai Holban, custodele morii Hănești. Tot în cadrul decretului s-au expropriat mori în care instalațiile de moară aparțin evreilor dar terenurile și clădirile sunt închiriate sau arendate de la un proprietar creștin cu contract în curs de executare. Legile de expropriere au fost considerate cele mai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a se transporta un lot de evrei din Dorohoi cu destinația cunoscută rugăm a dispune ca acești evrei să rămână la Cameră. Conductori tractori: David Zoler, Lecca Zoler, Alter Solomon; sortatori de piei de miel de rasă caracul la secțiile Hănești și Trestiana: Zisu Calman, Herșcu Chitlaru; fierari: Ungureanu Avram Pohaci, Ciubotaru Șmil, Croitoru Șmil. Meseriași evrei, în special croitori, cizmari, curelari, erau solicitați pentru munca obligatorie, la instituții precum Poliția Dorohoi, Legiunea de jandarmi, Regimentul 29 infanterie. La 19 decembrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]