1,006 matches
-
Cu toate acestea, nu pot să tac în fața evidentelor și frumoaselor înfăptuiri ale mâinii și minții omenești. Cred că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
Cu toate acestea, nu pot să tac în fața evidentelor și frumoaselor înfăptuiri ale mâinii și minții omenești. Cred că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
2015 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin Țene Ștefania Kory Calomfirescu “Academicianul CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI “ Promotor al Școlii Românești de neurologie și de geronto-geriatrie Marile personalități sunt caracterizate de multă generozitate, de iubire față de semeni, sunt dotate cu talent și hărnicie în scopul promovării capacităților acumulate de-alungul vieții, pentru a deveni tezaur de știință și cultură în folosul oamenilor. O astfel de personalitate este prof.univ.dr. Ștefania Kory Calomfirescu, care, pe lângă studiile sale medicale în domeniul neurologiei și geriatriei, publicate în reviste
ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- ACADEMICIANUL CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422864542.html [Corola-blog/BlogPost/376210_a_377539]
-
constructor de profesie. El a construit casa în care locuim și alte câteva din împrejurimi. A lucrat mulți ani în străinătate, din Cehoslovacia până în Arabia Saudită, a tras din greu ani buni departe de familie și a reușit, grație priceperii și hărniciei sale să ofere fiecăruia din copii o situație de care el și Avghi sunt astăzi mândri. Catherina, Andrea și Fidos, fiecare cu familie și copii, calcă aproape în fiecare zi pragul casei părintești și se bucură de atenția și sprijinul
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_13_prieten_georgeta_resteman_1346247700.html [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
fel de meditație intimă, după aceste lămuriri. Pe unele porțiuni, aproape de intersecții, se auzea vuietul de afară. Pătrunseseră în cartierul mărginaș al municipiului, unde erau mai multe spații virane, care permiteau vântului să spulbere zăpada și să o depoziteze cu hărnicie pe drum și la adăpostul gardurilor și caselor. Era aproape de miezul nopții și se părea că nici un om nu mai circulă. La majoritatea caselor nici nu mai licărea vreo lumină, iar iluminatul stradal era nejustificat de slab. Lumina farurilor aducea
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1423408953.html [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
poți să te avânți spre ceea ce te îndrepți, dacă nu ști de unde vii. Membrii familiei Ungur vin de la harnicii predecesori ai lor, față de care au sentimente de respect și recunoștință pentru tot ce le-au lăsat în moștenire. Aceasta datorită hărniciei fără de margini, de care au dat dovadă și faptului că erau oameni de bună credință. Venind în casa familiei Ungur, situată în apropierea bisericii din centrul Iancaidului, la poartă mă așteaptă George, capul familiei Ungur. Un om harnic, comunicativ, calm
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
niciodată nu o spune direct. Știe că fericirea trebuie ținută doar în sufletul său. Iancaidul, unde s-a născut în 26 iulie 1951, este un sat bănățean, pe vremuri fiind un loc falnic, rostuit de gospodari, care aveau în sânge hărnicia și grija de familie. Familia Ungur este una dintre cele mai numeroase din sat, în care membrii acesteia se ,,caută” și respectă reciproc. Nunta care a lăsat satul pustiu - În localitatea natală am terminat școala primară, fiind atras de învățătură
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
din memorie): “În vremurile din urmă, oamenii vor fi mânați cu turmele, cu turmele, în iad, de “buni sfătuitori” precum neștiința, nepăsarea, și lenea.” Să nu uităm că, luptând împotriva acestor înșelători, primul izvor de știință, de suflet, și de hărnicie, prima Școală Românească, a fost înființată de Biserica noastra, Ortodoxă, Română, în Șcheii Brașovului. Acolo unde, deschizând o poartă de lemn, mergi pe o alee de piatră, și ajungi sub un tei, sub care filozofează ades îngerii lui Mihai Eminescu
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic revărsat în glasul fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene/ Cu ciobănași șezând în culcușul ierbii,/ Cu spatele proptit de o tulpină rugoasă
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zmeurarii_viorel_darie_1387527973.html [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Au fost rostite alocuțiuni de reprezentanți ai orașului și țării noastre, cât și de către reprezentanți ai altor țări: Letonia, Bulgaria, Republica Elenă, Olanda, Republica Filipine etc. A urmat vizitarea expoziției internaționale dendro-floricole organizate la Casa Cărții din Pitești care grație hărniciei, priceperii, harului, originalității, simțului gospodăresc al unui număr impresionant de cultivatori și valorificatori de flori, copii de grădiniță, elevi, studenți, meșteri populari, artiști, societăți de pe tot cuprinsul țării, cât și din Serbia și Olanda a devenit un spațiu mirific, un
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile fie în scopuri casnice, fie decorative. Pentru încurajarea meșterilor ceramiști a fost organizat concurs de premiere a celor mai reușite creații. Toți participanții la târg din localitatea Horezu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
mă surprinde la un moment dat nea Mitică - a mers să lucreze la pădure, unul dintre copiii lor s-a născut în Franța”. În amintirea lui nea Mitică, prietenul său Cornel Popa a rămas ca un simbol al ambiției și hărniciei. Își amintește cum i-a spus la plecarea în Franța: „Eu dacă am o drujbă, îmi câștig pâinea oriunde în lume!” Ca un făcut, după ce a revenit în Canada, următoarea destinație înscrisă pe traiectul vieții lui Cornel Popa a fost
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
nou creat să se ocupe de toate problemele, ei urmând ca, tot în mod tradițional, să stea pe șanțuri, să bea și să se plângă de sărăcie. Aici cele mai multe adepte se dovediră a fi muierile cunoscute în istorie pentru evlavia, hărnicia și moralitatea lor fără de cusur, mai ales după șaptezeci de ani. Al doilea grup, în frunte cu primarul, era ferm de partea Uniunii deoarece numai așa primeau subvenții pentru pământurile pe care și le dăduseră înapoi iar acum produceau în
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, de astăzi, fără a-i uita nici pe cei din trecute vremuri, și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454920142.html [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, de astăzi, fără a-i uita nici pe cei din trecute vremuri, și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și fără timp
FRANŢA, AJUNSĂ LA BOGATUL DEMERS, ROTUNDUL ŞI FRUMOSUL NUMĂR 100 AL AŞEZĂRII EI ÎN ROSTUL FIRESC A MULTORA DINTRE NOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472035713.html [Corola-blog/BlogPost/371529_a_372858]
-
înalt, cu o față roșcovană. Și la cei șaizeci și cinci de ani trecuți ai săi, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă ugerul oii între degete, să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
vrei să fii mânios, singura mânie pe care trebuie să o încerci, când faci sport, este aceea de a voi să fii mai bun (Paul Vialar). Creștinul adevărat, chiar dacă este campion mondial, se remarcă prin talent și modestie, prin inteligență, hărnicie, condescendență, patriotism. Din contră, falsa vedetă indispune, irită, stârnește proteste. Ea nu are nici una din virtuțile adevăratei vedete. Este cabotină, penibilă, contrar legii sportului. O astfel de vedetă este o insultă adusă spiritului sportiv, echilibrului de forțe din joc, o
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466441125.html [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
Petru Dragu, Pavel Badea (1972-1991), Aurel Burtic, Mircea Oșvat, Ioan Cotrău, Cornel Iova, Gheorghiță Radu, Doru Hnatiuc, Emil Bartoș, Iulian Necea, Gheorghe Chișe și mulți alții au slujit cu responsabilitate și devotament Biserica Domnului, la Tulca, fiind mărturii de statornicie, hărnicie și perseverență pentru tinerii lucrători creștini. Serviciul Divin de Duminică a fost o Sărbătoare a Recunoștinței pentru îndelunga răbdare și neasemuita binecuvântare pe care Dumnezeu le revarsă necontenit peste Biserica Sa din Tulca. Gazda evenimentului creștin, pastorul Gheorghe Chișe (intrat
120 DE ANI DE MĂRTURIE CREŞTINĂ ÎN TULCA (BIHOR) de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/120_de_ani_de_marturie_crest_sorin_petrache_1382588850.html [Corola-blog/BlogPost/347200_a_348529]
-
populare, care mai de care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i au oferit bogate buchete de flori, și de o suită numeroasă de preoți
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458858576.html [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
lunii aprilie, fiind publicate articole sub genericul "În întâmpinarea Zilei de 1 Mai". Astfel, sunt publicate articole cu titluri precum "Oameni ai marilor performanțe" (5 aprilie), "Rînduri, rînduri, muncitori" (6 aprilie), "Faptele noastre de muncă - mândria noastră" (9 aprilie), "Măsură hărniciei muncitorești" (19 aprilie), "Angajare revoluționară, soluții eficiente, de largă perspectiva pentru realizarea integrală a planului" (25 aprilie) și "Tehnologiile avansate - larg extinse în acțiunea de modernizare" (27 aprilie 1989). Sloganuri pentru slăvirea "conducătorului iubit", în 1989 1 MAI. Scînteia, din
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
care astăzi ce bine e să fie!), mergea la câmp fluierând, în spate cu sapa sau coasa, secera etc., în funcție de sezon, pe sub crengi unde păsări își cântau liniștea; el știa, din tată în fiu, cum se fac muncile respective, din hărnicia personală având ocazia de a ridica un rai minor, adică o gospodărie cum se cade. Avea timp să vadă mișcarea naturii, a cosmosului. La un asemenea rai terestru, cu mult mai înainte, râvnea Vergiliu. Când e vremea cositului, în grădina
Despre muncă, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-munca-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
pădure care s-ar fi aflat pe locul unde astăzi este Bucureștiul... Să fie oare acesta misterul dipariției Atlantidei???... Să fim urmașii lui Noe???... Despre splendorile României ar fi multe de spus cu bogățiile solului și subsolului, despre ospitalitatea și hărnicia locuitorilor acestor plaiuri mioritice. Din păcate după așa zisa revoluție avem și dezastre, dar nu vreau să întinez această călătorie în care am fost însoțit ca într-o familie de cunoscuți și necunoscuți. Chiar dacă uneori am fost superficial și nu
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Delta_si_perlele_litoralului_ion_nalbitoru_1379321048.html [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
adunând în gușile lor până la ultimul bob, modalitate pe care, iată, între timp, aveau să ne-o împrumute și nouă. Orice risipă fusese eradicată o dată cu justițiabila curbă dreaptă a leninismului, pe traiectoria căreia, volens-nolens, aveam să ne înscriem și noi. Hărnicia și entuziasmul inițial al clasei proletare, îndeosebi a țăranului român, care practicase dintotdeauna o agricultură de subzistență, n-avea să dureze prea mult, căci în conștiința celor leneși și bețivi, așa cum avea să-i caracterizeze arendașul din Rebreanu încă din
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxiv.html [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
să nu-și ducă la îndeplinire intențiile. Părăsi armata, apoi își cumpără casă la țară și ogor, chiar în acel ținut din Armenia, și apoi se apucă să trăiască ca un gospodar de-al locului. Și pe când lucra el cu hărnicie în noua lui gospodărie, într-o seară, se trezi la poarta casei sale cu doi inși care păreau că veneau de departe. Cei doi spuseră că sunt misionari ai lui Isus Hristos și că veniseră să viziteze creștinii din satele de lângă
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1430203911.html [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]