207 matches
-
în genere, dar mai ales pentru mulțimea oamenilor de rănd care nu au nici o influență, totuși el recunoaște că ele au o putere de influențare asupra celor ce și-au format deja un caracter moral prin deprindere, prin asimilarea de habitudini comportamentale din mediul social, sub influența părinților, a educatorilor și a legilor: „Dar, așa cum arată lucrurile, ele (argumentele)... par să aibă o anume putere de a influența și de a încuraja pe acei tineri care posedă o generozitate a spiritului
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
pune teoria sa în evidență sunt articulațiile interioare ale acestui aparat psihic cu scopul de a oferi o explicație cauzală motivației acțiunii morale. În plus, ea explică felul în care se poate deprinde acest complex motivațional: i) prin deprinderea unor habitudini (dispoziții habituale în urma exercițiului acțiunilor corespunzătoare sub presiunea întăritoare a pedepselor si recompenselor); ii) prin înțelegerea superioară, critică, a rațiunilor acestor habitudini și explicarea întregului mecanism moral cu ajutorul unei teorii etice, politice care să poată furniza, în ultimă instanță, temeiul
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
morale. În plus, ea explică felul în care se poate deprinde acest complex motivațional: i) prin deprinderea unor habitudini (dispoziții habituale în urma exercițiului acțiunilor corespunzătoare sub presiunea întăritoare a pedepselor si recompenselor); ii) prin înțelegerea superioară, critică, a rațiunilor acestor habitudini și explicarea întregului mecanism moral cu ajutorul unei teorii etice, politice care să poată furniza, în ultimă instanță, temeiul elaborării unei legislații morale menite să asigure educația mulțimii. Regulile morale sublimate în „legi” care au asociat penalizări, joacă un rol important
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
de profesioniști (arhitecți, arheologi, etnologi, geografi, istorici, universitari etc.) sunt solicitate în mod regulat în cadrul proceselor de înscriere și de clasificare (Lamy, 1990); publicurile patrimoniului se constituie în manieră disparată, sunt mai mult sau mai puțin ancorate pe teritorii, comemorând habitudini colective, reactivând serbări, animând servicii culturale. Aceste publicuri dezvoltă atitudini specifice. Ele constituie întotdeauna garanția ultimă a includerii în patrimoniu. Grupurile culturale de tip patrimonial induc raporturi specifice obiectelor și colectivelor corespondente: unul dintre acestea este turismul; identități colective, unite
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sarcini extraordinare, care vine în răspăr cu toată tradiția consfințită a filozofiei, deci la o răsturnare de proporții, așa cum au visat și Kierkegaard, Marx sau Nietzsche. Toți aceștia, Heidegger inclusiv, și-au propus să mute omenirea din câte o lungă habitudine, fie recuperând o origine, fie proclamând un timp viitor. Kierkegaard a atacat habitudinea credinței instituționalizate, care a pierdut nervul originii ei neotestamentare; Marx a atacat habitudinea istoriei trăite ca o mare experiență a servituții; Nietzsche, pe aceea a unei pseudo-specii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la o răsturnare de proporții, așa cum au visat și Kierkegaard, Marx sau Nietzsche. Toți aceștia, Heidegger inclusiv, și-au propus să mute omenirea din câte o lungă habitudine, fie recuperând o origine, fie proclamând un timp viitor. Kierkegaard a atacat habitudinea credinței instituționalizate, care a pierdut nervul originii ei neotestamentare; Marx a atacat habitudinea istoriei trăite ca o mare experiență a servituții; Nietzsche, pe aceea a unei pseudo-specii umane, de care va trebui să ne despărțim cândva "printr-o activă uitare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Toți aceștia, Heidegger inclusiv, și-au propus să mute omenirea din câte o lungă habitudine, fie recuperând o origine, fie proclamând un timp viitor. Kierkegaard a atacat habitudinea credinței instituționalizate, care a pierdut nervul originii ei neotestamentare; Marx a atacat habitudinea istoriei trăite ca o mare experiență a servituții; Nietzsche, pe aceea a unei pseudo-specii umane, de care va trebui să ne despărțim cândva "printr-o activă uitare"; iar Heidegger, habitudinea pseudo-gîndirii, de vreme ce gândirea Occidentului a ajuns să gândească, în locul ființei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care a pierdut nervul originii ei neotestamentare; Marx a atacat habitudinea istoriei trăite ca o mare experiență a servituții; Nietzsche, pe aceea a unei pseudo-specii umane, de care va trebui să ne despărțim cândva "printr-o activă uitare"; iar Heidegger, habitudinea pseudo-gîndirii, de vreme ce gândirea Occidentului a ajuns să gândească, în locul ființei, doar un simulacru al ei, o ființă devenită debușeu al tehnicii și practicii. Toți aceștia au certat omenirea pentru locul unde a ajuns și au încercat să o repună pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Pleșu sânt fericiți să fie invitați la concert, iar după concert au ocazia să-l cunoască personal pe Bașkirov, invitat la o petrecere ― cum altfel? ― acasă la Dinescu. Măcar și lucrul acesta este menit să le tulbure bieților musafiri habitudinile pentru că dacă la ei acasă se pot duce la concertul unei celebrități, nu înseamnă că după aceea au prilejul să o privească de la un metru-doi în timp ce aceasta mănâncă "o icră" și dă pe gât o țuică. Însă ce să mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comportamentele alimentare nu au evoluat neapărat În direcția bună: prea multe grăsimi, prea mult zahăr, prea mult alcool, nu destule fibre, minerale, vitamine, mese echilibrate... aceste proaste deprinderi nu sunt lipsite de consecințe pentru sănătate. Nu intenționăm aici să diabolizăm habitudinile noastre alimentare, ci să evităm, prin metode simple și o cunoaștere veritabilă a alimentelor și a nevoilor noastre, o derivă la care Împinge abundența ofertei alimentare, solicitările publicitare și punerea pe piață a unor produse atrăgătoare și ușor de consumat
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
energetică. Nu se pune nici problema de a impune modele de regim, de a promite menținerea sănătății și a taliei prin câteva conduite alimentare, ci de a ști să alegem mai bine, să mâncăm mai bine, În funcție de gusturile, bugetul și habitudinile alimentare ale fiecăruia, adoptând o altă manieră de a găti. Fiecare dintre noi are puterea și libertatea de a-și influența sănătatea prin alimentație, un demers responsabil de prevenție la Îndemâna tuturor, alături de renunțarea la fumat și practicarea unei activități sportive
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
apariția cancerului”. Este adevărat că numeroși factori trebuie luați În considerare În interpretarea lor. Cancerele rezultând din imbricarea mai multor factori, precum terenul biologic (predispoziții geneticeă și factorii de mediu - aceștia din urmă fiind strâns legați de comportamentele individuale (tabagism, habitudini alimentare, consum de alcool etc.Ă -, a stabili contribuția fiecăruia la ansamblu este Întotdeauna o sarcină complexă. În orice caz, sunt În curs de desfășurare vaste programe de cercetare ce vizează o mai bună identificare a factorilor nutriționali care intervin
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
alimentare este incriminată În creșterea obezității și În etiologia bolilor situate, În țările cele mai prospere, pe primele locuri ale cauzelor mortalității: patologiile cardiovasculare și cancerele. Indiscutabil, alimentația țărilor bogate este săracă În alimente-aliați. Omul modern și-a modificat radical habitudinile alimentare și, prin aceasta, procesele de absorbție, de asimilare și metabolismul. Se știe, potrivit studiilor, că s-a redus foarte mult aportul În legume, fructe și cereale, deci În fibre, vitamina C, provitamina A, vitamina E - factori protectori Împotriva cancerului
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
utilizat În alimentație fără control sau, dimpotrivă, că un anume aliment este remediul miraculos Împotriva cancerului. Vom spune mai degrabă că sfaturile de prevenție sunt bazate pe noțiunile de risc crescut sau scăzut. Totuși, știm deja, din sursă sigură, că habitudinea alimentară care trebuie eradicată cel mai rapid și pe cât posibil În totalitate o reprezintă consumul de grăsimi rele și de zahăr. Numeroase studii au demonstrat că, cu cât cota lor În alimetație este mai ridicată, cu atât riscurile de cancer
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de a se Înmulți cu vioiciune pe rafturile magazinelor noastre ne lasă uneori perplecși. Cum să ne descurcăm? Nutriționiștii sunt unanimi: bunele principii nu sunt Întotdeauna cele mai complicate, nici cele mai restrictive. Nu se pune problema de a diaboliza habitudinile noastre alimentare, care, la urma urmelor, nu sunt atât de rele, de vreme ce speranța de viață nu Încetează să crească, ci de a evita, prin mijloace simple și printr-o cunoaștere veritabilă a alimentelor și a nevoilor noastre, o derivă la
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
importanța depistării Metabolismul unui individ este determinat În principal de patrimoniul său genetic. Diversitatea genetică Întâlnită În cadrul populației explică de ce indivizi dintr-o populație dată pot suferi mai ușor de anumite boli decât alții, În ciuda unui mediu și a unor habitudini comparabile. Depistarea nu ne pune complet la adăpost, ci permite detectarea mai din timp a cancerelor și sporește deci șansele de vindecare. Acest lucru este valabil În special pentru cancerul de sân, care, potrivit estimărilor, va afecta o femeie din
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Occidentului în ochii românilor de la est de Prut se desfășoară extrem de anevoios. Basarabeanul ar vrea, desigur, să-și însușească standardele de viață din SUA sau din spațiul Uniunii Europene, dar să nu schimbe nimic în mentalitatea lui, în ticurile și habitudinile comportamentale la care ține atât. Cu alte cuvinte, el ar vrea să profite de contactul cu Apusul, adică să-și adauge în exterior - bunuri, servicii, comodități -, nu să sporească pe dinăuntru, modelându-și ființa, adoptând regulile și criteriile lumii democratice
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a distrus universul linear al civilizației mecanice inspirate de modelul Gutenberg, reconstruind faimoasa "unitate tribală a satului primitiv" (Marshall McLuhan). Impregnată de cultura mozaic (A. Moles), de imaginea mozaic a televiziunii, tînăra generație privește lumea cu un spirit opus alfabetizării, habitudinilor analitice de a nu investiga decît un singur aspect din viața formelor; de aceea succesiunii lineare de obiecte, momente, argumente i se substituie percepția totală, sinestezică, globalitatea și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar n-are curajul să o spună". Așadar, e nevoie de curaj la ora actuală, în continuare, aproximativ ca în anii '80 sau '70? Sau ce? Sper că nu. Oricum, nu haosul în sine mă deranjează, ci revenirea la vechi habitudini din cauza haosului. S. A.: Eu văd mai puțină continuitate. Văd mai multă schimbare, în primul rând fiindcă mai mulți indivizi, mai multe grupuri, organizații și instituții concurează pentru a defini canonu-l public românesc. Nu cred că un grup, oricare ar fi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cursul fazelor I și II, oamenii să fie scoși din rutina normelor particulariste și locale, pofta de cheltuieli să fie deculpabilizată, morala economisirii să fie devalorizată, produsele curente să fie depreciate, au trebuit inculcate noi moduri de trai, lichidându-se habitudinile sociale care opuneau rezistență consumului de piață. Lumea consumului de masă a fost edificată prin renunțarea la comportamentele tradiționale, prin ruinarea normelor puritane, prin abandonarea culturilor țărănești și muncitorești. În secolul al XIX-lea, marile magazine au inventat „shoppingul” ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
materialism și universul-ceasornic. Această adevărată întârziere cognitivă se produce prin efortul de a suprapune peste realitate sensurile resuscitate ale postvalorilor sintezei reprezentate de modernitatea randamentală născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității în fața habitudinilor. Omul a avut dintotdeauna propensiunea spre fidelitate. Nu din alt motiv se spune că obișnuința este a doua natură a omului. Reperele cognitive și axiologice sunt inerțiale și au efecte remanente și atunci când contextul lor determinant a dispărut. Ba chiar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
inhibată, se produce o frustrare secundară care modifică comportamentul reacțional în două maniere: a') modificarea obiectului agresiunii („deplasarea”): cu cât inhibiția agresiunii directe este mai mare, cu atât tendința „deplasării” acesteia este mai intensă; direcții deplasării agresiunii este determinată, de habitudinile reacționale ale subiectului și de sensul și semnificațiea atribuită situației frustrante (copilul, de exemplu, nu îndrăznește să-și descarce nemulțumirea asupra părinților, îndreptând-o asupra jucăriilor sau a fraților mai mici), b') Modificarea formei agresiunii; agresiunea directă este, în general
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în primul rând, reacțiile de „mânie” și de „agresiune” directă, în timp ce altele, cum ar fi de exemplu reacțiile de „izolare” și „dependență”, sunt mai ușor tolerate (în unele cazuri aprobate și chiar favorizate de părinți), se creează posibilitatea formării unor „habitudini reacționale”, adică a păstrării pentru un timp îndelungat a unor atitudini de „izolare” și „dependență”, și, în felul acesta, de influențare a mediului de reacționare a omului adult de mai târziu. 3) Tânărul, mai mulr decât preadolescentul, va reacționa la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
popoarelor europene, pe care îl vom regăsi exprimat în respingerea Constituției europene în 2005. Dat fiind accentul pe care-l punem în acest studiu pe puterea națională, ca obiect major al integrării supranaționale, este cazul să ne oprim și asupra habitudinii ei de a folosi forța militară sau amenințarea cu folosirea acesteia, precum și sancțiunile economice ca modus operandi în viața internațională. În prezent are loc o vie controversă între politologi în jurul chestiunii dacă politica forței continuă să fie și în zilele
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
e, în chip particular, un regizor care îsi gândește "cu răutate" reprezentațiile , ideea fiind de a aduce spectatorul într-o stare de șoc, mai exact spus, de a-l provoca, de a-l irita chiar, de a-l scoate din habitudinile sale. [...] Montarea se constituie (în deplină consubstanțialitate cu textul) într-un fel de exegeză asupra mecanismului de agresare a unui individ, cu toate consecințele, implicate. Regizorul simte enorm și vede monstruos în acest spectacol tensionat până la paroxism, un spectacol sever
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]