120 matches
-
democrații avîndu-l în frunte pe Pribičević, cerea o remaniere totală a guvernului. Ea propunea un sistem federal bazat pe provinciile istorice, cărora urma să le fie acordată o autonomie aproape completă. Conform acestui plan, care semăna foarte mult cu Ausgleich-ul habsburgic, administrațiile locale urmau să fie subordonate autorității centrale doar în ceea ce privește politica externă, apărarea, cutuma și valuta. Forțele militare urmau să fie organizate pe criteriul provinciilor și al entităților naționale. Ca și în cadrul sistemului anterior al monarhiei habsburgice, persoana regelui constituia
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a unui nivel ridicat al pregătirii militare și a unei politici externe active. Deși în anii '20 a apărut o perioadă de relativă liniște, deceniul următor a traversat crize repetate în relațiile externe. Am văzut cum dezmembrarea Imperiilor otoman și habsburgic și căderea regimului țarist din Rusia au contribuit la diminuarea tensiunilor din zonă. Sistemul de alianțe francez a perpetuat conflictele dinainte, chiar dacă sub altă formă. Ascensiunea ulterioară a Italiei fasciste, a Germaniei naziste și a Rusiei comuniste a readus în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
eliberare națională ale tuturor naționalităților au devenit mai complexe datorită intervențiilor frecvente ale guvernelor europene. Poziția strategică centrală a peninsulei și a Imperiului Otoman au transformat deci regiunea în ținta intențiilor de cucerire imperiale ale Britaniei, Franței, Rusiei și Imperiului Habsburgic, iar ulterior ale Italiei și Germaniei. Chiar dacă liderii balcanici reușeau adesea să profite de situație dat fiind că războaiele cu Rusia au avut drept rezultat eliberarea Balcanilor de sub controlul otoman -, noile guverne naționale au fost obligate să suporte amestecul permanent
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1936. Shaw, Stanford J. și Ezel Kural Shaw. History of the Ottoman Empire and Modern Turkey. 2 vol. Cambridge: Cambridge University Press, 1967, 1977. Vucinich, Wayne S. The Ottoman Empire: Its Record and Legacy. Princeton, N.J.: Van Nostrand, 1965. Imperiul Habsburgic Kann, Robert A. A History of the Habsburg Empire, 1526-1918. Berkeley: University of California Press, 1974. The Multinational Empire: Nationalism and National Reform in the Habsburg Monarchy, 1848-1918. 2 vol. New York: Columbia University Press, 1950. Macartney, C. A. The Habsburg
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
in Yugoslavia, Stanford University Press, Stanford, Calif., 1955, p. 130. 2 Peter F. Sugar, Industrialization of Bosnia-Hercegovina, 1878-1918, University of Washington Press, Seattle, 1963, p. 29. 3 Tomasevich, Peasants, Politics and Economic Change, p. 108. 4 C. A. Macartney, The Habsburgic Empire, 1790-1918, Weidenfeld & Nicolson, London, 1969, p. 745. 5 Robert A. Kann, A History of the Habsburgic Empire, 1526-1918, University of California Press, Berkeley, 1974, p. 463. 6 Viktor Novak, Antologija Jugoslovenske Misli i Narodnog Jedinstva, 1390-1930; Štampa Državne Štamparije
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1878-1918, University of Washington Press, Seattle, 1963, p. 29. 3 Tomasevich, Peasants, Politics and Economic Change, p. 108. 4 C. A. Macartney, The Habsburgic Empire, 1790-1918, Weidenfeld & Nicolson, London, 1969, p. 745. 5 Robert A. Kann, A History of the Habsburgic Empire, 1526-1918, University of California Press, Berkeley, 1974, p. 463. 6 Viktor Novak, Antologija Jugoslovenske Misli i Narodnog Jedinstva, 1390-1930; Štampa Državne Štamparije, Belgrad, 1930, pp. 515-517. 7 Constantin Daicoviciu și Miron Constantinescu, editori, Brève histoire de la Transylvanie, Éditions de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernele europene socoteau că dubla alegere a lui Al. I. Cuza, coroborată cu cele întâmplate în Serbia, puteau atrage după sine relansarea proiectelor de insurecționare a centrului și sud-estului european, eventualitate ce ar fi amenințat direct existența imperiilor Otoman și Habsburgic (Buol spunea: o revoluție în Franța - țara rămâne, ceea ce nu e sigur în Turcia și Austria); înțelegând situația, Al. I. Cuza a acționat energic, a intrat în funcțiune fără a mai aștepta învestitura și aprobarea Puterilor garante, a trimis emisari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că Napoleon al III-lea nu va încheia niciodată o alianță cu dușmanii unchiului său și că contradicțiile coloniale franco-engleze erau ireductibile. A treia greșeală, și cea mai mare, a fost cea relativă la Austria, Țarul se socotea salvatorul Imperiului Habsburgic și aștepta din partea sa o recunoștință neîngrădită de nici un fel de calcule proprii. Dealtminteri, Nicolae I se obișnuise să vorbească și în numele Vienei. El ignora faptul că instalarea Rusiei la Dunărea de Jos și în vecinătatea sud-slavilor din Imperiul Habsburgic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
juridice. La noi burghezia s-a impus cu greu �n fă?a boierimii atunci c�nd a venit cu idei despre �lupta social?�, despre �lupta na?ional?� (�mpotriva �ordinii feudale� sau a puterii discre?ionare a imperiilor: turcesc, rusesc ?i habsburgic ). S�nt istorici care eviden?iaz? contribu?ia c�torva familii ?i a c�torva personalit??i marcante �n lupta contra feudalit??îi ?i pentru instaurarea unor rela?îi capitaliste. O altă ar fi existen?a �claselor superpuse� (cum spune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
luat în derîdere de elitele frustrate de putere. Victimizarea și ura de sine însoțesc, în paralel, triumfalismul și gestul eroic; ca și cînd apartenența la istoria colectivă a Balcanilor, istorie a Imperiului otoman în declin și a Imperiilor rus și habsburgic în ascensiunea încetinită de francezi și de englezi, era insuficientă pentru a alimenta o ideologie națională; ca și cînd adoptarea unei ideologii romantice liberale și patriotice asimilate, însă venite din exterior, și receptarea moștenirii Revoluției franceze lasă în inima identității
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mare putere industrială și colonială, apărătoare a integrității și existenței Imperiului Otoman, în care avea importante interese economice și strategice, își asigurase încă din timpul revoluției din 1848 asentimentul Franței pentru menținerea neschimbată a hărții politico-teritoriale europene. Rusia și Imperiul Habsburgic ultimul puternic zdruncinat de revoluție, nu renunțaseră la poziția lor de extindere a influenței în Balcani. Evenimentele demonstraseră că cele două obiective, din cauza puternicilor dușmani externi, nu puteau fi îndeplinite deodată ci pe etape. Se impunea realizarea în primul rând
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
t cei din Europa Central? ? i din Balcani. Rolul istoricului na? ionalist din Balcani ? i din Europa Central? este diferit de cel al istoricilor marilor puteri. Na? iunile mici, aflate �ntr? un punct nevralgic �ntre trei imperii superna? ionale (otoman, habsburgic ? i rus), nu de? ineau capacitatea de a?? i sus? ine revendic? rile (juste sau nu). Iat? de ce argumentele istorice au devenit foarte importante �n regiunea această, suplinind lipsa for? ei militare. Dimitrije Djordjevi? scotea �n eviden?? faptul c? �doi factori determin? rela
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fundamental? a vie? îi de aici fă?? de Europa occidental? , dovedindu? se, gra? ie geopoliticii (? i a intrigilor Marilor Puteri), o substan?? extrem de inflamabil?. Acest na? ionalism le? a implicat pe cele trei imperii superna? ionale, nimicind dou? (pe cel habsburgic ? i pe cel otoman) ? i provoc�nd o c? dere temporar? a celui de al treilea � Imperiul rus. Sub Stalin, Rusia a reu? it �ns? s? instituie o dictatur? na? ionalist? dur? , moderniz�ndu?? i for? ele militare ? i poli
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sprezece identit?? i na? ionale de mai mult de o șut? de milioane de oameni ? i a tot felul de grup? ri ? i secte cre? ține, islamice ? i iudaice. Aceste state? na? iuni constituie produsul relativ recent al dezmembr? rîi imperiilor habsburgic, otoman ? i rusesc. Toate aceste popoare au un trecut tragic ? i un prezent plin de primejdii. Toate aceste popoare au cunoscut istorii tragice de libertate pierdut? , identit?? i �mpov? rate de obligă? îi, masacre ? i grani? e fluctuante. Mul? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în India sau în Statele Unite, să-i putem discuta pe Freud sau André Gide la «Fundația Carol», în fața a două mii de persoane, să putem vorbi de autonomia culturii, de primatul spiritualului, de neangajare și așa mai departe”. Între căderea imperiilor habsburgic și rus, pe de o parte, și încheierea pactului Stalin-Hitler, pe de altă parte, s-a putut respira în liniște. „Cred că am fost singurii români care s-au bucurat de un răgaz atât de lung. Generația care se ridica
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a alcătuit raiaua cu același nume. Până la răpirea Basarabiei, Moldova va primi o grea lovitură prin ocuparea Bucovinei, în 1775-1776, în pofida protestelor vehemente ale domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Prin convenția din 7 mai 1775, Imperiul Otoman ceda Imperiului Habsburgic un însemnat teritoriu, ocupat de trupele austriece și după încheierea păcii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). Prin trasarea pe teren a hotarului, în 1776, din trupul Moldovei a fost ruptă o suprafață de 10.441 km2, cu o populație
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
țărilor mici, cum sînt cei din Europa Centrală și din Balcani. Rolul istoricului naționalist din Balcani și din Europa Centrală este diferit de cel al istoricilor marilor puteri. Națiunile mici, aflate într-un punct nevralgic între trei imperii supernaționale (otoman, habsburgic și rus), nu dețineau capacitatea de a-și susține revendicările (juste sau nu). Iată de ce argumentele istorice au devenit foarte importante în regiunea aceasta, suplinind lipsa forței militare. Dimitrije Djordjevič scotea în evidență faptul că "doi factori determină relațiile dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
va deveni o trăsătură net fundamentală a vieții de aici față de Europa occidentală, dovedindu-se, grație geopoliticii (și a intrigilor Marilor Puteri), o substanță extrem de inflamabilă. Acest naționalism le-a implicat pe cele trei imperii supernaționale, nimicind două (pe cel habsburgic și pe cel otoman) și provocînd o cădere temporară a celui de al treilea Imperiul rus. Sub Stalin, Rusia a reușit însă să instituie o dictatură naționalistă dură, modernizîndu-și forțele militare și polițienești ca să-și restabilească "hegemonia națională cu pretenții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]