123 matches
-
termenului-atribut cazurile: • nominativ 43: „Este un conifer cu lemn foarte prețios, întâlnit foarte mult în munții Alpi...” (Flori, 9), „Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare.” (I. Creangă, 72), „Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni de porumb.” (E. Barbu, 253) • genitiv: „În șir, răspunde Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a-și lichida adversarii politici (Regele, partidele istorice, intelectualii, tinerii rebeli). Întâi prin ziarul de partid Dimineața, sub comanda lui Stelian Moțiu, și, apoi, cu aprobarea olografă a lui Petre Roman, printr-o nouă publicație ce marca revenirea găștii de haidamaci jurnalistici ai fostei "Einsatzgruppe" de terorism intelectual din anii '80 care, sub comanda jandarmului cultural Eugen Barbu, în Săptămâna, demolase și mozolise tot ce fusese moralmente și cultural valoros în lumea românească. Lua astfel naștere România Mare cea mai toxică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
interlocutorul său privilegiat de atunci, nu am prea știut, în primă instanță, ce să-i răspund. Revoluția, ce-i drept, nu avusese personaje feminine, iar cele care îi ținuseră piept dictatorului, Doina Cornea și Ana Blandiana, fuseseră rapid neutralizate de haidamacii lui Iliescu (pe Doina Cornea, țin minte, o arestaseră într-o cameră de cămin, "ca să nu o atace teroriștii", iar pe Ana Blandiana o puseseră, de decor, în conducerea CFSN, fără să aibă absolut nicio pârghie de putere la îndemână
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ar fi trebuit să ducă la creșterea rolului slavilor, cel puțin până la venirea pecenegilor, timp de aproape 100 de ani, însă, dimpotrivă, elementul care se afirmă politic, conform documentelor istorice, este cel românesc. Slavul dezarmat nu poate fi decât un „haidamac” cu sau fără balalaică, care duce dorul stepelor nesfârșite cu sălcii și mesteceni. Printre multe altele datorate slavilor din coabitarea slavo- română, le datorăm, în primul rând, pentru chiar secolele VII - VIII, lipsa prejudecăților în legătură cu proprietatea, cu averea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece, fără grețuri Mustărie = afacere cu obiecte interzise. Similar: manevră, mișculație, cioacă, fușăraie, învîrteală, șmen, a da drumul la tramvai Nasol = urît; cuvînt inspirat de deformația nazală a cuiva Nasulie = gafă. Similar: a călca pe bec Oale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Front. Mi-amintesc ce caraghios era Tovarășul Take - nome de guerre, de ilegalist comunist -, când intra în marea sală de conferințe de la Intercontinental. Scund și cam rotofei, cu teniși în picioare și cu cască metalică pe cap, gardat, de patru haidamaci cu kalașnikovuri, pășea eroic, țanțoș, de parcă tocmai venea de pe front, la conferința de presă cu jurnaliștii români și străini ; era purtătorul de cuvânt al FSN-ului. Dacă n-ar fi murit atâția oameni nevinovați, zău că am fi crezut că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dus acolo să cer serviciu. Cînd l-am văzut, am înlemnit. M-a întrebat: "Mai trăiești?" "Da, trăiesc!" Era și un sublocotenent, cred că se numea Dobrică. Nu punea mîna să bată. Dar băteau sergenții și caporalii în termen. Niște haidamaci, care nu cruțau nimic. Dintre călăi, mai trebuie pomeniți un neisprăvit de sergent major, un sadic, și o femeie, dactilografa, care era în stare să ne mănînce de vii. Feller arbora la început masca bunăvoinței. Dar, după ce ieșea, trimitea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spate cadavrul propriului nostru trecut". Această îndelung așteptată condamnare a comunismului, susținută de președintele României în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului a fost însoțită permanent de huiduielile nerușinate ale lui Corneliu Vadim Tudor (fost poet de curte al lui Ceușescu) și haidamacilor săi, în speranța întreruperii prezentării Raportului Comisiei Tismăneanu și, implicit, a finalizării condamnării regimului, care ne-a terorizat 45 de ani, drept ilegitim și criminal, condamnare însușită (în pofida sprijinului tacit al președintelui Senatului acordat atitudinii huliganice a șefului PRM), în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
slabe, cum tot moda pretinde, și de o nerușinare totală. (De altfel "rușinarea" a căpătat un alt înțeles, legat mai mult de sărăcie, de criterii de viață conform cărora bogăția este virtutea unică.) Și tot așa, tot "centrul": tipi jegosi, haidamaci cu voci răgușite, cultivate intenționat pentru a impune, țopârlani, lungani cu capete rase și noduroase, microcefali cu geci soioase, băieți scuipând ostentativ în stradă, marcându-și parcă virilitatea. Și fete, înjurând și cultivând cu voluptatea unei eliberări, pornologia cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ce se Întâmplă, da’ ne lăsa În pace... Nu mai țineți minte cum Îl chema pe acesta? Nu-mi aduc aminte! Habar n-am. Da’ la Început am crezut că-i o brută extraordinară, mai ales că era și-un haidamac, destul de mare, solid, și arăta că-i foarte rău, dar nu era chiar așa, că și-ntr-un bolid din ăsta, așa mare, exista un suflet totuși, puțin mai bun. E interesant ce mi-ați spus. Și spovedaniile cum se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În permanență, când mă ducea la anchetă aveam ochelari de ăia de tablă să nu văd, da’, dacă Îi mai mișcam puțin ochelarii, puteam să trag cu coada ochiului cumva. Și am văzut că eram păzit de un plutonier, un haidamac, și o femeie, tot plutonier... Îi auzeam mereu vorbind În zona aia a mea... Într-o zi Însă observ că mâncarea care mi-o dau avea un gust... Și probabil că mi-a mai pus și a doua zi, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luni și ai să pleci acasă; dacă nu, înfunzi pușcăria!" Dom'le, eu n-am făcut nimic, nu pot să spun ceea ce n-am făcut". "Ahaaaa, deci nu vrei să înțelegi!" Au ieșit, au închis ușa și au intrat doi haidamaci care m-au luat la bătaie fără niciun fel de chestiune. Bătaie, bătaie. Aveau o vergea, te dezbrăcau, te făceau covrig și te băteau la tălpi. La tălpi era bătaia, la testicole mai puțin, dar m-au lovit și aici
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oameni, de ambele părți ale străzii, „lovind În evacuați, au bătut, au Înjosit și chiar i-au jefuit”: „Cum am ieșit din curte am fost Întâmpinați de un potop de strigăte și vociferări, huiduieli și amenințări de către o anumită lume, haidamaci, masați de-a lungul gării... Pe strada ce duce la vale spre gară mulțimea nu s’a mai putut abține și atunci fiecare Înarmat cu ce avea În mână, un retevei, o coadă de mătură, o doagă de butoi sau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
frumoase ale lui Vladimir Tismăneanu la adresa d-lui Stolojan, și nu de memoriile lui Silviu Curticeanu, din care am citat părerea lui Pingelică despre finanțistul mediocru care era, pe vremuri, liberalul nețărmurit de azi! Iată, însă, că o echipă de haidamaci din partidul lui Vadim Tudor, pe care Mircea Dinescu l-a taxat cu binecunoscuta sa ironie, au pus iute mâna pe ciomege și au tăbărât mai întâi pe clădirea postului de televiziune, iar mai apoi pe însuși poetul! Așa e
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
mâna pe par și să-l altoiască fără milă pe cel care, ca puțini alții, are inteligența, farmecul și un irezistibil sex-appeal intelectual în a spune adevărul despre jalnicul pupător de dosuri ceaușiste. Partid al securiștilor, după cum singuri se laudă, haidamacii din "România Mare" au arătat, în fine, de ce sunt în stare. Făcând din securism un blazon de noblețe și din violență un stil de existență politică, oamenii lui Vadim au adăugat penibilei democrații din România veriga lipsă pentru a ne
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
poziția nr. 145, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Terasei", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "situată în intravilanul orașului Liteni, județul Suceava, în suprafață de 4.698,1 metri pătrați, de la locuitorul Cămăruț V. Mihai până la locuitorii Haidamac Toader și Tîmpăscu Mărioara, lungime - 939,62 metri, lățime - 5 metri"; - la poziția nr. 146, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în intravilanul satului Siliștea, orașul Liteni, județul Suceava, în suprafață de 6.600 metri pătrați, de la locuitorul Serban
HOTĂRÂRE nr. 422 din 20 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.564/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, a Hotărârii Guvernului nr. 1.170/2004 pentru modificarea şi completarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 1.357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava, precum şi pentru atestarea domeniului public al unor comune nou-înfiinţate în judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
fiind ales șef al Comitetului Armatei Ucrainene. După proclamarea Radei Centrale Ucrainene (28 iunie 1917), a devenit primul secretar pentru probleme militare. Nefiind de acord cu șeful secretariatului general Volodimir Vinnicenko, Petliura a părăsit guvernul și a organizat "Regimentul de Haidamaci ai Ucrainei Libere", care, în ianuarie-februarie, a reușit să stopeze agresiunea bolșevică din Kiev. După lovitura de stat a Hatmanatului din 28 aprilie 1918, Simon a fost arestat și a petrecut 7 luni încarcerat la Bila Țerkva - Biserica Albă. După
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]
-
semnat un proces-verbal prin care trecea puterea administrativă în Bucovina către Omelian Popowicz și Aurel Onciul. Consiliul Național Român nu a recunoscut actul semnat de Onciul și s-a opus împărțirii teritoriului Bucovinei și, în condițiile în care trupele de haidamaci ucraineni începeau să ocupe clădirile din Cernăuți, a solicitat ajutor militar din partea guvernului român pentru menținerea ordinii și protejarea vieții cerățenilor. La 9 noiembrie 1918, Divizia 8 Română condusă de generalul Iacob Zadik a intrat în Bucovina ""pentru a ocroti
Ilia Semaka () [Corola-website/Science/319347_a_320676]
-
viața, avutul și liberatatea locuitorilor de orice neam și credință împotriva bandelor de criminali care au început opera lor de distrugere"" (după cum spunea proclamația adresată bucovinenilor de generalul Zadik), iar la 11 noiembrie a intrat în Cernăuți alungând bandele de haidamaci ucraineni. La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei format din reprezentanți ai românilor, germanilor și polonezilor, evreii și ucrainenii refuzând să răspundă invitației, a hotărât Unirea Bucovinei cu România. După Unirea Bucovinei cu România (1918), Ilia Semaka a
Ilia Semaka () [Corola-website/Science/319347_a_320676]
-
semnat un proces-verbal prin care trecea puterea administrativă în Bucovina către Omelian Popowicz și Aurel Onciul. Consiliul Național Român nu a recunoscut actul semnat de Onciul și s-a opus împărțirii teritoriului Bucovinei și, în condițiile în care trupele de haidamaci ucraineni începeau să ocupe clădirile din Cernăuți, a solicitat ajutor militar din partea guvernului român pentru menținerea ordinii și protejarea vieții cerățenilor. La 9 noiembrie 1918, Divizia 8 Română condusă de generalul Iacob Zadik a intrat în Bucovina ""pentru a ocroti
Nikolai Spenul () [Corola-website/Science/319384_a_320713]
-
viața, avutul și liberatatea locuitorilor de orice neam și credință împotriva bandelor de criminali care au început opera lor de distrugere"" (după cum spunea proclamația adresată bucovinenilor de generalul Zadik), iar la 11 noiembrie a intrat în Cernăuți alungând bandele de haidamaci ucraineni. La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei format din reprezentanți ai românilor, germanilor și polonezilor, evreii și ucrainenii refuzând să răspundă invitației, a hotărât Unirea Bucovinei cu România. După Unirea Bucovinei cu România (1918), Nikolai Spenul a
Nikolai Spenul () [Corola-website/Science/319384_a_320713]
-
Bucovina către Omelian Popowicz și Aurel Onciul. Popowicz a fost președinte al părții ucrainene a Bucovinei. Consiliul Național Român nu a recunoscut actul semnat de Onciul și s-a opus împărțirii teritoriului Bucovinei și, în condițiile în care trupele de haidamaci ucraineni începeau să ocupe clădirile din Cernăuți, a solicitat ajutor militar din partea guvernului român pentru menținerea ordinii și protejarea vieții cerățenilor. La 9 noiembrie 1918, Divizia 8 Română condusă de generalul Iacob Zadik a intrat în Bucovina ""pentru a ocroti
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
viața, avutul și liberatatea locuitorilor de orice neam și credință împotriva bandelor de criminali care au început opera lor de distrugere"" (după cum spunea proclamația adresată bucovinenilor de generalul Zadik), iar la 11 noiembrie a intrat în Cernăuți alungând bandele de haidamaci ucraineni. La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei format din reprezentanți ai românilor, germanilor și polonezilor, evreii și ucrainenii refuzând să răspundă invitației, a hotărât Unirea Bucovinei cu România. După intrarea armatei române în Bucovina, Popowicz s-a
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]