2,011 matches
-
miroase a bine și am mai amânat. Bine am făcut! Lumea din ziua de astăzi e plină de șarlatani! De fapt, și pe vremuri, tot felul de tâlhari! Unii le ziceau haiduci! Vai de mama lor! Păi ce fel de haiduci erau ăia care veneau și îți băgau țeava puștii pe gât?! Apoi îți luau tot. Beau și chefuiau prin cârciumi mai dosite. De ochii lumii, mai aruncau ici, colo, cu banii la câte-o babă. La fel cum fac și
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
bucurești și a venit la Timișoara să ne vadă. După ce a văzut vreo patru spectacole, a scos un caiet ca un catalog și a început să facă o analiză a tuturor actorilor. Când a ajuns la mine a spus: „Ion Haiduc, v-am văzut la absolvire, apoi v-am văzut la Satu Mare, vă văd astăzi într-un rol. Ați evoluat foarte bine.”. Chiar făcusem un rol pentru care am fost consemnat în „România Literară”, adică nu era puțin. La ora asta
Ion Haiduc, actor. Din „întâmplare” în întâmplare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22643_a_23968]
-
mai există un criteriu valoric, pentru că nu mai există oameni ca Valentin Silvestru care să stabilească pe bune și pe drept o ierarhie. După discuția cu Valentin Silvestru n-am dormit toată noaptea. Atunci am conștientizat și am zis: „Măi, Haiduc, păi tu nu ești de capul tău în lumea asta. Nu prea faci tu ce vrei că te dai tu că ești actor. E cineva care te contabilizează și care te urmărește și-ți urmărește evoluția.”. A fost momentul de
Ion Haiduc, actor. Din „întâmplare” în întâmplare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22643_a_23968]
-
știu. Dacă ați juca în filmul vieții dumneavostră, care ar fi singurul lucru pe care l-ați schimba? Nu știu dacă aș schimba ceva. Sigur că mi-ar fi plăcut să întâlnesc omul, oamenii sau societatea xcare să zică: „Bă, Haiduc, tu meriți mai mult de atât!”. Dar apoi vin si zic că dacă la vârsta mea am numai câte am, probabil că numai atât merit.
Ion Haiduc, actor. Din „întâmplare” în întâmplare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22643_a_23968]
-
apreciere pentru întreaga sa activitate, pentru activitatea managerială dovedită, prin care a deschis iubitorilor de carte noi posibilități de a avea acces la cultură, fiind un model pentru tânăra generație". Marius Sala a fost decorat la propunerea președintelui Academiei Române, Ionel Haiduc, cu Steaua României în grad de Cavaler, "în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate dedicată cercetării si conservării unei limbi române autentice, pentru promovarea științei și culturii naționale". Gabriel Liiceanu, născut pe 23 mai 1942, la Râmnicu Valcea
Gabriel Liiceanu, decorat cu Steaua României de Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/22771_a_24096]
-
Vlad și Victor Voicu. Alegerea noului președinte al Academiei Române va avea loc în Adunarea Generală a forului de marți, la care vor participa membrii titulari, corespondenți și cei de onoare din țară. În prezent, președinte al Academiei Române este academicianul Ionel Haiduc. El a preluat președinția Academiei Române în anul 2006 și a fost reales președinte al Academiei, pentru un nou mandat, în 2010. Pe de altă parte, vicepreședinții Academiei Române urmează să fie aleși într-o altă Adunare Generală a forului, care va
Un matematician, un medic şi un inginer electronist candidează marţi la şefia Academiei Române [Corola-blog/BlogPost/92572_a_93864]
-
Ne vom referi la acea poezie a lui, cum a fost și cea din cartea de debut „Cântece de pierzanie”, „o poezie cu o notă distinctă, originală, social-patriotică, poezie dominată de sinceritate, inteligență, erudiție, talent”. O poezie a unui „poet haiduc” - cum îl caracteriza Ion Dodu Bălan -, a meditației „asupra vieții, sorții și a morții”, într-un univers liric divers tematic, cum ar fi „Ursul românesc”, „E slobod să mai cânt în România?”, „Garoafă roșie”, „Lupta cu îngerul” etc. Poezii deseori
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
existență tumultoasă de-a lungul timpului, populată cu o mulțime de eroi reali sau imaginari, dar deopotrivă memorabili. “Nu doar istoria, literatura, dar și filmul au populat Balcanii cu eroi. O seamă de personalități istorice și politice, ca și unii haiduci (Doicin și Baba Novac) constituie elemente ale unei istorii sau mitologii comune. Acestora li se adaugă antieroii, eroi demitizați în timp, victime ale istoriei ori, pur și simplu, eroi fără glorie dar care ne-au fascinat prin intermediul unor filme memorabile
Festivalul Divanului Degustătorilor de Film și Artă Culinară [Corola-blog/BlogPost/98568_a_99860]
-
Statele Unite și a colaborat cu renumiți regizori de film, precum Peter Greenaway. Vineri, 13 septembrie, pe scena Balkanik Festival, vor concerta Kal din Șerbia și Fanfara Ciocârlia din Zece Prăjini, sâmbătă, vor putea fi ascultați Alexander Bălănescu Quartet și Taraful Haiducilor din Clejani, iar duminică, Kottarashky & The Rain Dogs din Bulgaria și Mitsoura din Ungaria. Până pe 6 septembrie, abonamentele pot fi procurate cu 25% reducere, la doar 98 de lei. Prețul unui bilet pe zi este de 50 de lei. Biletele
Bălănescu Quartet aduce omagiu Mariei Tănase la Balkanik Festival! [Corola-blog/BlogPost/97792_a_99084]
-
Tănase, în septembrie împlinindu-se 100 de ani de la nașterea ei și 50 de la trecerea în neființă. Trupele care vor urca pe scena Balkanik sunt: Fanfara Ciocârlia din Zece Prăjini, Alexander Bălănescu Quartet cu un regal închinat Mariei Tănase, Taraful Haiducilor din Clejani, Kottarashky & The Rain Dogs din Bulgaria, Kal din Serbia, Steaua de Mare și Shukar vs Iagalo din România. Prieteni ai festivalului încă de la prima ediție, trupa Crispus - The Art of Fire împlinește 10 ani de la înființare și a
Astăzi începe Balkanik Festival! [Corola-blog/BlogPost/97964_a_99256]
-
16:00 - Atelier Incubator 107 - Capoeira 16:00 - 19:30 - DJ set 17:00 - Atelier Creative Arts - Codițe de ață împodobite cu pene și mărgele, olărit, cercei, bodypainting 17:00 - Atelier Homemade Cafe - Quilling 19:30 - 21:00 - Concert TARAFUL HAIDUCILOR DIN CLEJANI 21:00 - 21:30 - DJ set 21:30 - 23:00 Concert ALEXANDER BĂLĂNESCU QUARTET DUMINICĂ: 14:00 - Deschidere târg meșteșugăresc 16:00 - Atelier Incubator 107 - Baloane uriașe de pseudo-săpun 16:00 - 19:00 - DJ set 17:00 - Atelier
Astăzi începe Balkanik Festival! [Corola-blog/BlogPost/97964_a_99256]
-
Kal, o trupă români de world music din Șerbia și a continuat cu un extraordinar concert susținut de celebra Fanfara Ciocârlia din Zece Prăjini. Cea de-a doua zi la Balkanik i-a adus pe scena pe cei de la Taraful Haiducilor din Clejani, într-o formă de zile mari. Instrumentiști unici, cu un talent nativ greu de egalat, membrii tarafului au oferit muzică autentică românească, iar ritmurile au ridicat mulțimea la dans încă de la primele acorduri. A doua parte a serii
8000 de pasionaţi de Balkanik [Corola-blog/BlogPost/97983_a_99275]
-
continuată până dimineață de Ufe, Zicu, Dropdread, Adrian R, Shec Krew. Tare ca Piatra este singurul festival național de sporturi extreme din regiunea Nord-Est a țarii. De anul trecut a fost introdusă proba de downhill pe traseul Platoul Cozia - Colibele Haiducilor având o lungime de 1.6 km cu un grad de dificultate mediu. Cei peste 200 de participanți din toată țara au avut de traversat cu bicicleta acest traseu special amenajat de organiatori.
Tare ca piatra 6 [Corola-blog/BlogPost/96868_a_98160]
-
Eroii cercetării științifice din Maramureș sunt dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Năftănăilă și neobositul meu prieten, dr. ing. Vasile Coman. Ei au adresat o scrisoare- manifest Academiei Române, președintelui ei, prof. univ. Ionel Haiduc, chimist de mare performanță, cel care, de altfel, a condus echipa academică ce a stopat pericolul care pândea Roșia Montană în urmă cu cinci-șase ani. Au fost sesizate și ministerul condus de domnul Adriean Videanu și, firește, cel al Mediului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
adjunct, alături de Cezar Baltag și Mihai Ungheanu. Sfios ca o salcie plângătoare, dar mândru ca un plop longilin, cu fruntea în stele, studentul (lui Al. Piru, Ion Zamfirescu, C. D. Papastate, Marin Beșteliu, Eugen Negrici...), în acte purtând nume de haiduc intempestiv: Mortu, i se păru imberb lui Fănuș Neagu, dar îl iertă pe dată, zâmbindu-și în barbă, străfulgerat de amintirea propriei firi, inocente, din adolescență. Tânărul îi întinsese manuscrisul schiței sale Calul, cizelată în sute de nopți și zile
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
65 de ani de la întemnițarea Preotulului Profesor Gheorghe Cotenescu și a luptătorului anticomunist Traian Marinescu Geagu, afiliați organizației anticomuniste “Haiducii Muscelului”. Miercuri 7 mai 2014, Biblioteca Județeană “Ion Heliade Rădulescu” din Târgoviște a găzduit un eveniment deosebit, o lecție de istorie cu care nu te întâlnești în fiecare zi, susținută de către doi valoroși conferențiari, profesor universitar doctor Silviu Miloiu și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
ai instituției-gazdă, ai Consiliului Județean Dâmbovița, Primăriei Târgoviște, Arhiepiscopiei, ai Garnizoanei Târgoviște), profesorii și publiciștii Mihai Oproiu și George Coandă. În deschiderea conferinței, dl. profesor Silviu Miloiu a vorbit despre contribuția celor două personalități evocate la Mișcarea de rezistență anticomunistă “Haiducii Muscelului“ condusă de lt. col. Gheorghe Arsenescu, dar și despre faptele meritorii ale acestora: “Preotul Gheorghe Cotenescu a jucat un rol foarte important nu numai prin harul său preoțesc.... El s-a dăruit până la capăt. A sprijinit organizația, rudele care au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
în județul lor natal, în condițiile în care a organizat și la Câmpulung-Muscel, în 2011, comemorarea dedicată preoților profesori musceleni Nicolae Mănescu și Gheorghe Cotenescu, ambii fiind condamnați - în procese diferite - pentru sprijinirea ambelor organizații cunoscute sub numele generic de Haiducii Muscelului, inființate și conduse de lt. col. Gheorghe Arsenescu, cea de pe Muntele Roșu (Dragoslavele-Stoenești) și de la Nucșoara, zona în care a predat ștafeta fraților martiri Toma și Petre Arnăuțoiu. Prelegerea a fost completată cu numeroase fotografii inedite, încă nepublicate, din viața
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
8 octombrie 1939. A patra biserică ridicată de Neamul Coteneștilor în județele Muscel și Dâmbovița. După instalarea regimului comunist a fost deținut politic (1949-1950), fiind arestat, anchetat 14 luni și condamnat retroactiv pentru sprijinul logistic acordat mișcării de rezistență anticomunistă “Haiducii Muscelului”, condusă de lt. colonelul martir Gheorghe Arsenescu. “Scheletul ambulant” ieșit din penitenciarul Pitești, chiar în perioada desfășurării monstruosului experiment al “Reeducării prin tortură”, devine un paria într-o societate dezumanizată, fiind urmărit informativ de Securitate și Miliție întreaga sa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
martirilor anticomuniști? Apel către societatea civilă în favoarea județuluiArgeș-Muscel și a redenumirii de străzi în amintirea liderilor rezistenței anticomuniste executați de călăi răsplătiți cu 500 de lei: Traian Marinescu Geagu (1950), Lt. Toma Arnăuțoiu (1959) , Lt. col. Gheorghe Arsenescu (1962) și organizația „Haiducii Muscelului” În curând comemorăm 25 de ani de la căderea comunismului. 25 de ani - aproape o generație - de cînd Nicolae Ceaușescu, fostul președinte al României, a fost executat, premeditat, în Sfânta zi a Crăciunului anului 1989. Nu știm încă prea bine
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
prin lege importanța istorică a rezistenței armate anticomuniste din fostul județ Muscel, a celor care au luptat în munți sau care i-au susținut pe cei care au făcut-o, intrați în memoria colectivă, a oamenilor simpli, sub numele de “Haiduci”, “Haiducii Muscelului”. În timp ce în dosarele întocmite de Securitate, ajunse cu mare greutate la C.N.S.A.S., erau anatemizați astfel: “Banda Arsenescu-Arnăuțoiu”. Există un început în toate. Iar în Argeșul renumit odinioară prin sălbăticia unor Ioan Cârnu și Alexandru Dumitrescu, Mihail Nedelcu
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
lege importanța istorică a rezistenței armate anticomuniste din fostul județ Muscel, a celor care au luptat în munți sau care i-au susținut pe cei care au făcut-o, intrați în memoria colectivă, a oamenilor simpli, sub numele de “Haiduci”, “Haiducii Muscelului”. În timp ce în dosarele întocmite de Securitate, ajunse cu mare greutate la C.N.S.A.S., erau anatemizați astfel: “Banda Arsenescu-Arnăuțoiu”. Există un început în toate. Iar în Argeșul renumit odinioară prin sălbăticia unor Ioan Cârnu și Alexandru Dumitrescu, Mihail Nedelcu, Mihail
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
fondatori: Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU (executat la Jilava, pe 29 mai 1962 - pag. 49-50) și Lt. TOMA I. ARNĂUȚOIU (executat la Jilava, în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 - pag. 47). Iar în volumul al II-lea, fișa organizației “Haiducii Muscelului” (pag. 185). Coordonatorul lucrării, dl. Prof. univ. dr. Petre Popa, sintetizează astfel împortanța jertfelor lor în prefața intitulată“Spiritul enciclopedismului și Argeșul” (pag. XII): “În debutul exprimării regimului comunist postbelic, zona nordică a Argeșului si Muscelului cunoaște mișcările unor
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
lor în prefața intitulată“Spiritul enciclopedismului și Argeșul” (pag. XII): “În debutul exprimării regimului comunist postbelic, zona nordică a Argeșului si Muscelului cunoaște mișcările unor grupări opozante, cele mai active fiind conduse de Gheorghe Arsenescu și Toma Arnăuțoiu (ofițeri). Denumite «Haiducii Muscelului», erau anihilate de Securitatea Statului în deceniul șase al secolului XX. Mulți dintre luptători sau susținători au fost arestați, judecați, condamnați la moarte și executați în închisoarea Jilava”. În nume personal, am inițiat încă din vara anului 2014 demersurile
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
inițiat încă din vara anului 2014 demersurile necesare pentru ca autoritățile din județul Dâmbovița să onoreze prin redenumire de străzi în Municipiul Târgoviște și în comuna Voinești cu numele singurilor dâmbovițeni cu rol important jucat în organizația de rezistență armată anticomunistă Haiducii Muscelului. Este vorba de doi intelectuali proveniți din lumea satului, a localității Izvoarele (azi în componența comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]