334 matches
-
se mai păstrează și astăzi, prin moșiile care le-au aparținut, anume boierilor Șuțu, Fălcoianu, Arion, iar dintre arendașii acestora, s-a remarcat un anume Marinescu. Arendașul Marinescu a fost omorât de localnicul Trăsnea, după care acesta a luat calea haiduciei. Satul a fost alcătuit din clăcași, care au suferit de pe urma diferiților stăpâni de moșii. Din rândul celor mulți, o mică parte au izbutit să devină proprietari, păstrând denumirea de moșneni și au migrat în partea de vest a satului cunoscută
Izvoru (Vișina), Dâmbovița () [Corola-website/Science/301175_a_302504]
-
lumii, pentru că l-au îndrăgit cucoanele, îl iubeau ca bărbat. A fost nebunie”", a afirmat Marga Barbu. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
d. 20 februarie 1969, Paris) a fost un producător francez de filme. a condus timp de 20 de ani compania de producție cinematografică Franco-London-Films. El a fost vicepreședinte al juriului Festivalului Internațional de Film de la Cannes din 1962. Difuzarea filmului "Haiducii" în străinătate a fost încredințată în 1966, prin contract, societății franceze Franco-London Film, reprezentată de Henry Deutschmeister. Contractul prevedea o durată de exploatare a filmului de 15 ani, dar Franco-London Film a comunicat părții române după 12 ani că filmul
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
și fiica sa, iar conflictul diplomatic se stinge. În același timp, sosește la palat și Pater Fortunatos. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
terenul ce-l avea în arenda Constantin Triandafil. Comuna Vînju Mare avea, în 1907, o școala cu patru săli de clasă. Locuitorii din Vînju Mare au dus lupte aprige de răscumpărare a moșiei căzute în mâinile arendașilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulți țărani ca formă de nesupunere. Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici), Grupul de dansuri Domnițele - Costești (coregraf învățător Florica Mândreci), Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof. Maria Tiță) și Grupul de dansuri Șubele - Tomșani (instructor învățător Felicia David, coregraf general Maria Constantin). Coordonatorul general al
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Haiducii este un film românesc din 1966, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. El este primul film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle și Ion Finteșteanu. Acțiunea filmului se petrece în secolul al XVIII-lea, în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
străini setoși de avere cunoscuți în istorie sub numele de fanarioți. În goana lor după o înavuțire grabnică, fanarioții supuneau țara unor biruri istovitoare. În acele vremuri grele, din rîndul poporului umilit și apăsat, se ridicau ca răzbunători ai nedreptății haiducii.”". În Epoca fanariotă (1716-1821), Amza (Ion Besoiu) este căpitanul unei cete de haiduci din Muntenia, care pradă și dau foc la conacele boierești. După jefuirea unei case boierești, Amza sosește într-o seară cu camarazii săi la hanul Aniței (Marga
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
fost scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. Contractul pentru scenariu a fost încheiat la 15 octombrie 1962, filmul urmând să poarte inițial titlul „Amza haiducul”. Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă a aprobat scenariul în 1963. "Haiducii" a reprezentat filmul de debut al regizorului Dinu Cocea în lungmetrajul de ficțiune. Filmul a intrat în faza de producție la 1 decembrie 1964. Filmările au avut loc în perioada 1 iulie - 31 octombrie 1965, cadrele exterioare fiind filmate la
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
îi plăcea să bea, iar regizorul l-a îmbătat și a obținut acordul lui pentru a folosi timp de câteva zile caii de care dispuneau organele de securitate din regiunea Ploiești pentru urmărirea luptătorilor anticomuniști din munții Bucegi. Decorul filmului "Haiducii" a fost cel construit la Buftea în 1966 de scenograful francez Georges Walkhewitch pentru filmul "Serbările galante" (realizat în coproducție cu Studioul Cinematografic București). Realizatorii filmului au apelat la mai mulți consilieri: Nicolae Stoicescu (istoric), Angelus Pellegrini (lupte), Ion Apahideanu
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Ea abia împlinise 19 ani și a fost remarcată de regizorul Dinu Cocea pe când se plimba prin Sinaia împreună cu mama ei. Cele două femei au fost oprite pe stradă de către regizor, care i-a oferit fetei un rol în filmul "Haiducii". Filmul a fost vizionat de responsabilii cu cinematografia care au fost nemulțumiți că în unele cadre apăreau preoți, biserici și cântece religioase. Dinu Cocea le-a replicat: "„Asta-i istoria”". A doua zi, regizorul a primit un telefon și i
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a spus că Nicolae Ceaușescu a cerut să vadă filmul. Potrivit proiecționistului, secretarul general al PCR ar fi zis la final: "„Bă, dar voi ce aveți cu filmul ăsta, că mie mi-a plăcut. Să mai faceți filme de astea”". "Haiducii" a fost realizat pe peliculă alb-negru și are o lungime de 2080 de metri utili. Copia standard a fost definitivată la 30 decembrie 1965. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.700.000 lei. Scriitorul Nicolae Paul Mihail a
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
realizat pe peliculă alb-negru și are o lungime de 2080 de metri utili. Copia standard a fost definitivată la 30 decembrie 1965. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.700.000 lei. Scriitorul Nicolae Paul Mihail a scris romanul "Haiducii" pe baza scenariului acestui film. Romanul a fost publicat de Editura Minerva din București în anul 2003 și avea 224 de pagini. El a fost reeditat de Editura Semne în anul 2007, având 204 pagini. Pe coperta cărții sunt trecuți
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
în anul 2003 și avea 224 de pagini. El a fost reeditat de Editura Semne în anul 2007, având 204 pagini. Pe coperta cărții sunt trecuți ca autori și ceilalți doi scenariști, dar Eugen Barbu decedase deja în 1993. Filmul "Haiducii" a avut premiera la 21 aprilie 1966 la Cinematograful Patria din București. În prima zi de difuzare au fost vândute 25 de mii de bilete. Regizorul a afirmat că lumea se ridica în picioare și aplauda atunci când se cânta în
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
21 aprilie 1966 la Cinematograful Patria din București. În prima zi de difuzare au fost vândute 25 de mii de bilete. Regizorul a afirmat că lumea se ridica în picioare și aplauda atunci când se cânta în ocnă „Hristos a înviat”. "Haiducii" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 8.850.537 de spectatori. El se află astfel pe locul 8 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
pic de lustru (datorat prezenței lui Toma Caragiu) - în fine, are de ce să se considere un adevărat film popular”". Filmul a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
de lustru (datorat prezenței lui Toma Caragiu) - în fine, are de ce să se considere un adevărat film popular”". Filmul a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
1983), "Polonius", în "Hamlet" (1985), "Oronte", în "Mizantropul" (1989), "Corifeu", în "Antigona" (1993), "Ferapont", în "Trei surori" (1995), "Senecus", în "Caligula" (1996), și "Muhoiarov Ivan Matveevici", în "Oblomov" (2003). Câteva dintre filmele în care a jucat sunt: "Furtuna", "Neamul Șoimărestilor", "Haiducii", "Răscoala", "Mihai Viteazul", "Ciprian Porumbescu", "Păcală", "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii", " Ultima noapte de dragoste", "Lumini și umbre". În 2001 a fost declarat cetățean de onoare al orașului Sibiu, în care s-a născut. La 19 martie 2001, cu ocazia
Ion Besoiu () [Corola-website/Science/308430_a_309759]
-
Săptămîna nebunilor este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al șaselea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac și Colea Răutu. Acest film continuă aventurile din "Zestrea domniței Ralu". Cu bijuteriile furate de la domnița Ralu, haiducul Anghel Șaptecai vrea să
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
din acest film, Amza Pellea (Premiul pentru interpretare masculină) - pentru rolul titular din acest film, Tiberiu Olah (Premiul pentru muzică), Anușavan Salamanian (Premiul pentru coloană sonoră), Hortensia Georgescu (Premiul pentru costume) - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii". El a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972, dar nu a fost acceptat în competiție. "Mihai Viteazul" a beneficiat de o recunoaștere internațională a valorii sale. El a fost prezentat la Festivalul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]