299 matches
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > BORIS MARIAN MEHR - ÎNTRE INFERN ȘI PARADIS - POEME (2) Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului HAIMANAUA DIN MANHATTAN Buona sera signorina, kiss me, good night, Beți lapte praf din dorințele mele malaxate, introvertite, golanule, Ea tace, el bea, ea bea, el tace, ea este Bea din Caraibe, Are dulciuri ascunse în cămara inimii, păpușile și le
POEME (2) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379893_a_381222]
-
ai culturii post-decembriste, Pleșu și Paleologu. Maestre Breban, cere-i Paleologului diploma de medic și, dacă nu are, dă-l pe mâna judecătorilor, să-l împuște ei. Nicolae Breban nu i-a împușcat nici cu indexul, i-a făcut doar haimanale și derbedei pentru daunele deliberate aduse culturii românești. Văzându-i atât de livizi, mai cu seama pe Liiceanu, academicianului i s-a făcut milă de ei și încercând să le dea curaj, un strop de viață aievea, să-i liniștească
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
vară toți prichindeii din sat...mai înspre Reni pădurile interminabile de sălcii și plopi de la Buciumu, Racu sau Gărla Brăilei... și se-ntindeau departe către Isaccea, cu ghiolurile și smârcurile pline de papură și trestie cotrobăite de tot felul de haimanale, evadați din pușcării de drept comun sau condamnați politici ce sfârșeau în cele din urmă răpuși de iernile aprige sau de câinii instruiți ai milițienilor. Lascu era șeful de post, și el îi aducea în cătușe pe amărâți, păziți îndeaproape
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
caște ochii toată noaptea ca să aibă motive de a dormi toată ziua, căzură într-un somn adânc. Peste câteva zile când îi trezi foamea începură să caute de lucru că era jale. Hackerii deveniră inutili și intrară în povești pentru haimanale, iar instituțiile statelor nu mai cheltuiră bani cu nemiluita pentru a securiza afacerile și documentele secrete. Șoferii nemaiputând vorbi în trafic, de nervi, fură nevoiți să fie atenți la drum. Prin urmare scăzu foarte mult numărul de accidente rutiere implicit
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
Fii Pâmântului, al acestui popor milenar, cu istoria noastră unică, ce se pierde în negura vremurilor de mult apuse, dar nu uitate, să fim una cu țara, una cu poporul din care facem parte. Să nu dăm concursul pungașilor și haimanalelor, ce au furat frâiele puterii, din țara noastră! Frați români, de v-a mai rămas o fărâmă din Marele Spirit Ancestral Străbun, rămâneți consecvenți principiilor care altădată ne-au ținut uniți ca neam primordial. Fiți uniți în cuget și simțiri
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
către asistența prea puțin impresionată de această atât de jenantă prefăcătorie. - Băi, colonialist împuțit! Numai la porcării ți-e gândul! Păi, nu din cauza voastră toată Africa e plină de SIDA și de Ebola? De unde vreți să vă mai dăm, băi, haimanalelor, fiindcă extrem de puținul patrimoniu care-a scăpat de bolile aduse de voi nu poate fi consumat deoarece mănâncă hamburgerii voștri slinoși, bea tot felul de idioțenii din prafuri chimice, chipurile cu gust de mango, sau grepfrut. Băăă, voi habar n-
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt rău, cucoană! Sunt rău cucoană fiindcă am aflat că-n conjugala viață roz, a dumitale, Nu aș fi fost chiar singurul bărbat, ci ai avut și alte haimanale. Sunt zeci de ani, de-atunci ... când am aflat; și știi c-am vrut să plec de tot de-acasă, Dar te-ai jurat, ai plâns, ai implorat să nu te fac de râs. Să nu-ți dau ”plasă”. Făcut
SUNT RĂU, CUCOANĂ! de MONICA BOKOR în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373096_a_374425]
-
de Monica Bokor, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. Sunt rău, cucoana! Sunt rău cucoana fiindcă am aflat ca-n conjugala viața roz, a dumitale, Nu as fi fost chiar singurul bărbat, ci ai avut și alte haimanale. Sunt zeci de ani, de-atunci ... când am aflat; și știi c-am vrut să plec de tot de-acasă, Dar te-ai jurat, ai plâns, ai implorat să nu te fac de râs. Să nu-ți dau ”plasa”. Făcut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
noi: ”-El ... e un macho, ea ... e proastă bine.” ... Citește mai mult Sunt rău, cucoana!Sunt rău cucoana fiindcă am aflat ca-n conjugala viața roz, a dumitale,Nu as fi fost chiar singurul bărbat, ci ai avut și alte haimanale.Sunt zeci de ani, de-atunci ... când am aflat; și știi c-am vrut să plec de tot de-acasă,Dar te-ai jurat, ai plâns, ai implorat să nu te fac de râs. Să nu-ți dau ”plasa”.Făcut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
Firmele private și ele Suportă impozite grele. Satele sunt mai golite, Casele sunt părăsite, Bătrânii care-au rămas Sunt toți lăsați de pripas. Terenurile toate-s pârloage, Nu are cine face poloage. Fermele nu mai au animale Toți am ajuns haimanale. Flotă nu mai avem de fel, A fost prăduită de el. Trenurile s-au împuținat, Căci Ceferul a deraiat. Șoselele au gropi, s-au desfundat, Deși miliarde de lei s-au păpat. Avem în schimb multe mașini Aduse la secănd
AGONIE IN COLONIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374274_a_375603]
-
a început în 1874, când s-a introdus la Tîrgul Ocna prima mașină cu vapori în salinele din țară. Mâna de lucru o furnizau cei condamnați, care lucrau noaptea și lăturașii și șavgăii. Lăturașii erau oameni de prin satele învecinate, „haimanale”, care în schimbul scutirii de obligații către stat se angajau contra plată la ocnă. Adevărații mineri însă erau șavgăii, care, spre deosebire de lăturașii ce lucrau în schimburi de o săptămână din două sau din patru, erau muncitori permanenți. În ocne exista o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și întreprinderi mecanice alcătuiau, în general, o categorie socială omogenă care, aproape în întregimea ei, a stat la baza formării proletariatului din țara noastră. Marea majoritate a lucrătorilor de la mine, lăturașii, era formată din oameni de prin satele învecinate, din „haimanale”, care, în schimbul scutirii de obligații către stat, se angajau la ocnă contra plată, după cum cei mai mulți lucrători din atelierele de cooperație capitalistă simplă se recrutau din „sărăcimea” orașelor și a târgurilor. Aceeași proveniență socială aveau și cei mai mulți dintre lucrătorii de la manufacturi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Scriitorilor din București (1980). C. are, de asemenea, numeroase contribuții (studii, comunicări) în domeniul relațiilor româno-americane. Traduceri: B. Galanov, Boris Polevoi, București, 1955; Ernest Thompson Seton, Povestiri despre animale, București, 1956; Ralph Fox, Gingis-han, București, 1958; Erskine Caldwell, Moartea unei haimanale, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961, Pământ american, București, 1969; Charles Dickens, Viața lui David Copperfield, București, 1965; Traugott Stephanovicz, Pictura în ulei. Scurtă introducere, București, 1966; Njala. Saga despre Njal, București, 1980. Repere bibliografice: Grigore Vereș, Opera lui Charles Dickens
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
Daca nu...? VULT[UREANU] Bine... Da acu stai, mi-ai făcut o plăcere, să-ți fac și eu una. (dictîndu-și singur și scriind) Cuconașul are o slugă care-i pune vârf la toate... cea mai netrebnică și mai de nimică haimana din câte s-a dat pe fața pământului... Acela-i în stare să te fure văzând cu ochii... un stâlp de cafenele și de crâșme și matca tuturor relelor. Boieriul zice să vă feriți de dânsul... Am încheiat, INTENT [ATIONEM
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
coșmar (Noapte de cloroform). Loviți de soartă, marginalii duc o viață aspră, ei fiind oricând gata să săvârșească un act de cruzime, dar dezvăluind câteodată surprinzătoare resurse sufletești (Muntele de zgură, Pușcăriașul cu ochii de oțel). O figură aparte este „haimanaua” din Articolul unsprezece, tinerelul ciudat și singuratic, iscusit în meștereli, inocent în fața relelor lumii, cărora, tocmai de aceea, le cade victimă. Romanul masiv și cam prolix Oameni în cătușe de aur (1945) contrapune, într-un schematism vârtos, două lumi: „surtucarii
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
Panait Istrati nu poate fi revendicat nici de spiritul francez, nici de spiritul românesc”, categorisindu-l drept „oriental”. De multe ori, autorul Chirei Chiralina a fost privit ca o curiozitate, ca un exponent al senzaționalului excentric, etichetat drept „vagabond intercontinental”, „haimana internațională”, „cavaler rătăcitor.” În I. se vedea numai „cazul” ieșit din comun al unui salahor din portul Brăila, care, după lungi peregrinări prin Orient și Occident, ajunge deodată scriitor de renume. Au fost însă și mari scriitori și critici literari
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
afectivă, întrebările declanșează replici memorabile. Monahul de la Rohia analizează câteva poeme propuse de S. (din Eminescu, Esenin, Trakl ș.a.), caracterizează aforistic personalități românești și universale, definește strălucit virtuți și păcate ale lumii contemporane, se arată înspăimântat de anul 2000 („triumful haimanalelor, haidamacilor, teroriștilor, fanatismului individualist”). Câteva microeseuri despre literatura contemporană și despre personalitățile zilei, fine disociații în câmpul valorilor etice și estetice completează „lumea” acestui dialog, a cărui definiție poate fi libertatea de spirit. Ceea ce explică și dispariția fără urmă a
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
păstrează și în Nopțile din underground (1972), unde meditația horațiană asupra trecerii timpului ia forme dramatice, iar nostalgia după dragostea apusă se transformă în suferință. Un roman, Viața la-ntâmplare (1938), cu evidentă tentă autobiografică, aducând notații pitorești din lumea „haimanalelor”, narează tribulațiile - o iubire ratată, o prietenie pierdută - la care e supus protagonistul, în încercarea disperată de a se integra vieții trepidante a capitalei. În colaborare cu Mihail Straje, S. a mai publicat, în 1940, o culegere de traduceri intitulată
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
care unii din ei se servesc În contra acestui om ce a făcut atâtea serviții românilor, cel puțin nu mai cutează a le pronunția Înaintea mea, după mai multe vorbe tari ce le-am zis. Petrecerea lor e mai mult de haimanale (subl. aut.), toate zioa vorbesc de politică, se plimbă de la unul la altul și nu Învață nimic; sau și de Învață unii, Însă câte ceva superficial și nesistematic” . O critică devastatoare așadar, cu nimic diferită de diatribele conservatoare proferate mai târziu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
modalitățile expresioniste, tinzând să ilustreze - cu reflexe din Dostoievski - ideea că pentru formarea caracterelor ferme e absolut necesară fapta eroică. Spirit febril, tentat mereu de noi experiențe în diferite perimetre ale genului dramatic, scriitorul compune Adonis, o „parabolă cu o haimana, o portocală și un vis”, pronunțat expresionistă, împletind planul realului și al oniricului pentru a relata, în tonalitate poetică, trista poveste a unui vagabond inadaptabil. Ulterior practicării formulei dramei alegorico-simbolice, el va face concesii gustului mic-burghez în comedia apăsat sentimentalistă
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
și doar Iuda îl identifică sub această mască mortuară pe Mesia: „Doamne, Stelaru Cristoase,/ Sub banca din parc mai e loc/ Și pentru obositele tale oase”. Altfel spus, invarianta particularizantă a lirismului lui S. e un cabotinism ingenuu. Autoportretizându-se ca haimana, ca golan, poetul o face cu un orgoliu suveran și întrebuințează, vorbind despre sine, pluralul majestății: „Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea,/ Noi n-am avut alt soare decât Umilința”. Asemenea lui Al. Macedonski, dintre „poeții blestemați” autohtoni
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Dumanoir și Fernand Lafargue, Louis- François Clairville și Ernest Gillet - sunt făcute cu o anume abilitate, ceea ce nu l-a scutit pe P. de acuzația, excesivă, de plagiat, emisă de I. L. Caragiale. Mai emancipată față de original ar fi „comedia locală” Haimanalele, după Alfred-Néoclés Hennequin și Alfred-Charlesmagne Delacour. A tradus mult, și din Molière (Amorul doctor) sau din Victor Hugo (Ruy Blas, versiune în proză), preferințele lui îndreptându-se, totuși, spre autori de melodrame cum sunt Adolphe D’Ennery, Eugène Cormon, Auguste
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
Protagonistul urmărește recrutarea de către o agenție guvernamentală secretă a unei trupe de mercenari în scopul sabotării unei baze atomice de pe teritoriul unei puteri militare adverse. Finalul este pacifist-moralizator. Asupra calităților de prozator ale lui M. a atras atenția abia romanul Haimanaua (1994), mostră de realism dur, frust și furios, articulat din perspectiva intenției de a da o replică realității oficiale din ficțiunile perioadei 1947-1989. Narațiunea se încheagă din confesiunea pe sărite a unui marginal, Radu Tristu, crescut într-o casă de
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
de un anumit fatalism identitar, este în fond un pretext pentru autor de a înșira pe același fir diverse contexte purulente ale microsocialului comunist. Un infern în miniatură dintr-o casă de copii funcționează metonimic și anticipativ față de lumea din Haimanaua, paginile cele mai bune ale romanului fiind acelea în care umanul apare în poziții corupte, vicioase, interlope. Microromanul Pedeapsa (1997; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) exersează o fișă de patologie conjugală. Nevroza farmacistului pensionar Cezar Mărcuș, individ fără însușiri, identificabil
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
dragoste desfășurată într-un mediu de narcomani intelectualizați, scrierea respiră aerul unui senzaționalism kitsch, prețios și lipsit de culoarea mahalalelor pentru care M. arătase anterior că are, literar vorbind, pregătirea necesară. SCRIERI: Yesterday, București, 1990; Anno Domini 1989, București, 1991; Haimanaua, București, 1994; Părintele Mavrodin, București, 1996; Pedeapsa, București, 1997; Champs-Elysées, București, 1998. Repere bibliografice: Bogdan Popescu, Goana după libertate, CC, 1994, 12; Bogdan Popescu, Pledoarie pentru fericirea eternă, CC, 1996, 6-7; Narcis Zărnescu, Transhumanța ca nevroză istorică, VR, 1998, 4-5
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]