302 matches
-
prin mijloacele tehnice pe care Baltazar le-a folosit: desen, culoare și tușă, ele fiind mai laconice și chiar mai sumare decât tehnica lui Grigorescu în opere similare. Cu portretele de grup mai pot fi asimilate și "Durus arator" și "Haimanalele", fiecare dintre ele fiind în felul ei o inovație. Petru Comarnescu califică lucrarea "Misiții" ca fiind un studiu remarcabil de psihologie umană și un portret de grup deosebit de plastic și bine închegat ca varietare compozițională. Tabloul "Misiții" a fost expus
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mai exprimat milă, nu a mai avut atitudini umilitoare și s-a afirmat în tematica rurală plin de încredere în propriile forțe și plin de vigoare. Într-o manieră asemănătoare realizării compoziției "Durus arator" a fost pictată și lucrarea intitulată "Haimanalele". Imaginea a fost creată în anul 1907 în chip novator, urmărind linia decorativismului. În cazul "Haimanalelor" fundalul a fost redus la maximum posibil și sugestia spațiului pe care a făcut-o artistul în "Durus arator", executat cu planuri derulate în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
plin de încredere în propriile forțe și plin de vigoare. Într-o manieră asemănătoare realizării compoziției "Durus arator" a fost pictată și lucrarea intitulată "Haimanalele". Imaginea a fost creată în anul 1907 în chip novator, urmărind linia decorativismului. În cazul "Haimanalelor" fundalul a fost redus la maximum posibil și sugestia spațiului pe care a făcut-o artistul în "Durus arator", executat cu planuri derulate în perspectivă, a dispărut cu desăvârșire. Imaginea a devenit astfel "plină" de chipurile mândre ale celor patru
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
-ul care a caracterizat societatea pe mai toate palierele vieții și ale creației artistice la începutul secolului al XX-lea. Cele cinci chipuri durdulii ca niște „"Boules de suif"” au reprezentat pentru Apcar Baltazar un motiv de ironie și umor. "Haimanalele", aflat astăzi la Muzeul Național de Artă din București, este de fapt un studiu psihologic care nu poate avea acest titlu, pentru că cele cinci personaje feminine bine hrănite, deloc fericite, cu fețele puhave, înfășurate la gât cu fulare și pieptănate
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naționalității noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, cari să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii cari riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vizirul ș. a. m. d. - Nu - îi zicea amploiatul - poporul este suveran. Uite-te ici în cafenea la toți câți sânt față. Toți sânt suverani, ei pun țara la cale. Abia acuma turcul înțelesese - Acu știm, guvernul vostru genabet-tacîm (tacîm de haimanale, de stâlpi de cafenea). Această espresie genabet-tacîm se lăți repede în toată Dobrogea, se va regăsi și în corespondența pe care un efendi ne-o trimite din Cernavodă și unde se va vedea ce tacâm de oameni d. Brătianu a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lumineze și pe noi și pe scepticul și cu bun drept pesimistul public, pentru ce a închis prăvălia o bancă ale cărei socoteli se soldau cu excedent; și nici nu ni s-a explicat cum patrioții liberal naționali, din niște haimanale, socialiști și criminali ca Hoedel și Nobiling, cum erau acum câteva luni, astăzi sânt buni de pus pe ranele țării. Și apoi, daca nu ni s-a arătat și nu ni s-a spus toate acestea, pe cum era de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
devotați./ Să ție fiecare de-o moșie/ Fiindu-ne-n provincii și-n București argați.// O teapă nouă și nebănuită,/ Așa-numiții scriitori,/ Se și ivi în slova tipărită,/ Numindu-ne dușmani și-asupritori.// Dobrescu-Argeș, Arion, Vlahuță, Kogălniceanu și-alte haimanale,/ Au și-nceput țăranii să-i asmută/ Alăturea de unul pe nume Caragiale". La sfîrșitul lui 1957, redacția de la "Iașul literar" propune U.S., cu argumente, schimbarea denumirii în "Cronica" și, implicit, a periodicității, din lunară în săptămînală. Propunerea va rămîne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
după cinci ani de absență, Mircea revine în satul Ciutura, dar pare un om total schimbat. În primii ani după război în pădurile Basarabiei s-au aciuat bande de luptători antisovietici (foști prizonieri români, dezertori din Armata Roșie sau felurite haimanale) care atacau sovietele sătești. În satul Ciutura sosesc ofițeri de miliție care formează echipe de tineri voluntari pentru a lupta cu bandiții, iar nopți la rând liniștea satului este tulburată de focuri de arme automate. Într-una din zilele de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
dau trei goluri pe minut dacă vreau, bă, îi bag în mă-sa, hai noroc... Dar acum, pe teren, era destul de amărât. Ceva nu era în regulă cu echipa lui, știa atâta lucru. Și din cauza cui? Un mucos nenorocit, o haimana, o caricatură de fotbalist. - Bă Mihnea bă, ce căcat joci, bă, că te rup, ține-l pe Căciuleasa ăla de pulă dacă trebuie, da’ vezi că... îi zise sărmanului mijlocaș, care dădu din umeri neputincios și scoase mingea fără vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
absolut aceeași rasă, cu absolut aceleași înclinări și aptitudini. Dar în București și în orașele de pe marginea Dunării s-au ivit un element etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți. Acestea sunt rămășițele haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu și Ypsilant și resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. Din această seminție nouă fac parte oameni ca Giani, Carada, C. A. Rosetti, Pherekydis, Serurie ș. al. Toată spuma asta de fanarioți novisimi, cari s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în privirea jocului, dar în privirea îmbrăcăminții s-a observat că d. Manolescu în rolul de prim amorez ar fi trebuit să aibă o toaletă mai... mai căutată. Mâne joi în 18 l. c. se va reprezenta pentru prima oară piesa "Haimanalele ", comedie în trei acte de A. Delacour și A. Hennequin, tradusă de d. Manolescu. [17 noiembrie 1876] METODĂ NOUĂ Din programa învățăturilor din școalele primare, votată de onor. consiliu general al instrucției publice și aprobată de ministeriu, nu poate vedea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ajutase pe Jimmy să dea de gustul genealogiei. Cât despre Clem Tambow, ura atât de rău școala și petrecea cât de mult timp putea tolănit în pat, citind știrile de baschet sau ultimele scoruri la golf. Se transforma într-o haimana de toată frumusețea. Prin intermediul maică-sii, era de multă vreme în râcă cu al doilea soț al acesteia, care nici el n-avea slujbă, certându-se veșnic pe tema obiceiurilor lui proaste. Fiul unui vecin lucra ca băiat de popice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
masa, și eu ce să fac?! Și uite ce murdar ești! Ce-o să zică mama când te vede?!" Hm! mi-am spus. Scapă ușor, pe mine taică-meu m-ar fi pocnit deja, urlând de-ar fi auzit tot satul: "Haimana ce ești! Spală-te și treci la treabă! Nu mănânci până nu-ți termini treaba! Să te înveți minte! Te-ai înhăitat cu toți derbedeii, pușlama ce ești! Ce, avem noi timp de joacă?!" Dar tatăl lui văd că stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pretinzi îngerul lui Dumnezeu. Nici mai mult, nici mai puțin! Uau...! Știi ce? Ia mai scutește-ne! Eu cred că nu ești decât un șarlatan, un escroc, un ventriloc, un găinar și un circar! Atât! plusează Avocatul. Un terchea-berchea, o haimana, o pușlama ordinară, un vaticinator, un păcălici, un ciumete, un amărât de coate-goale, cu sălbăticiunile tale dresate, scăpate de la cine știe ce bâlci! Un saltimbanc! Un zăticnit! Un hoinar! Un f...te vânt! Ai, cumva, vreo putere? Atunci, fă-l, taică, pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
legătură cu faptul de a se fi născut la Rășinari, de a fi trăit în România, de a fi ajuns la Paris. Scrie din Paris, pe 26 iulie 1939: „Prefer infinit să rămân pe aici, întocmindu-mi soarta mea de haimana din dureri și călătorii și pierzând incurabil toate legăturile prin care mă credeam atașat românilor. Nimeni din cunoscuții mei nu bănuiește ce dramă mă împinge spre existența de nomad, cât chin ascunde strechea de care sunt mândru că sunt lovit
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Scriitorilor din București (1980). C. are, de asemenea, numeroase contribuții (studii, comunicări) în domeniul relațiilor româno-americane. Traduceri: B. Galanov, Boris Polevoi, București, 1955; Ernest Thompson Seton, Povestiri despre animale, București, 1956; Ralph Fox, Gingis-han, București, 1958; Erskine Caldwell, Moartea unei haimanale, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961, Pământ american, București, 1969; Charles Dickens, Viața lui David Copperfield, București, 1965; Traugott Stephanovicz, Pictura în ulei. Scurtă introducere, București, 1966; Njala. Saga despre Njal, București, 1980. Repere bibliografice: Grigore Vereș, Opera lui Charles Dickens
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
totul alt chip, malformat, evident, de percepția sa subiectivă. "Bănuiam scrie poetul o zonă de independență morală; bănuiam existența vreunor tovarăși cât de puțini -, mi-era greu să am convingerea că biserica e numai pur și simplu o turmă de haimanale alcoolice." Pasajul, extras din corespondența călugărului (pe atunci) Iosif, vădește din nou refuzul de a se integra într-un grup uniformizat și prefigurează tentația exagerărilor în polemica anticlericală. Acest segment biografic, considerat drept "o soluție conjuncturală pentru a depăși dificultățile
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nume. Geografii Ion Nicolae și Ion Suditu, care au studiat fenomenul, au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al rîului-mamă Alutus > Olt); sl. lotr, „hoț“ (metaforă posibilă pentru un rîu de munte iute și violent; apelativul este cunoscut în sîrbă, croată, cehă, poloneză, slovacă etc.); aceeași rădăcină slavă, transmisă prin maghiară (magh. lator, „hoț“); got. hlutrs (= germ. Lotter, „haimana, călător“, poate prin intermediar slav, care ar explica fonetic evoluția); numele de persoană Lotru, format ca poreclă (comparabil cu slava Lotrica, ung. Latorca, provenite din același german Lotter; călugărul care a scris testamentul mamei lui Mihai Viteazul se numea Gavril
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
om tânăr, prezentat sub porecla alegorică Zurbagiul. Soluția stă în totala neadaptare în sistem. Zurbagiul nu are domiciliu stabil, nu are acte în regulă, nu e în câmpul muncii; e un vagabond, e un parazit, e un coate-goale și o haimana. Trăiește de azi pe mâine, din ce i se dă, din ce pică, din te miri ce. E îmbrăcat în zdrențe. Un asemenea om, aflat în marginea societății, e și el imun. Nici asupra lui nu au de unde exercita presiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tot venea la ea, și ea se tot surpa a ducă în pliurile-i ațâțătoare, beată de goana lui frenetică, ce-l dezbrăcase încetul cu încetul de toate câte le avusese împrejur, până dincolo de nuditate, înspre versantul curgător și pur haimana al ființei sale. Nu se lipea nici o casă de el pentru că nu avea de ce să se mai lipească, așa cum râurea din piatră-n piatră către ea. Privi scurt peste umăr, la architeții veniți să le facă lui și alor lui
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
afectivă, întrebările declanșează replici memorabile. Monahul de la Rohia analizează câteva poeme propuse de S. (din Eminescu, Esenin, Trakl ș.a.), caracterizează aforistic personalități românești și universale, definește strălucit virtuți și păcate ale lumii contemporane, se arată înspăimântat de anul 2000 („triumful haimanalelor, haidamacilor, teroriștilor, fanatismului individualist”). Câteva microeseuri despre literatura contemporană și despre personalitățile zilei, fine disociații în câmpul valorilor etice și estetice completează „lumea” acestui dialog, a cărui definiție poate fi libertatea de spirit. Ceea ce explică și dispariția fără urmă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
un fenomen cultural și civic, unic în Europa, cu minunatul imn al golanilor. La fel ca în Piața Universității din București, cântam și eu în fața Universității “Al. I. Cuza” din Iași, purtând în piept cu mândrie insigna “GOLAN”: “Mai bine haimana decât trădător Mai bine huligan decât dictator Mai bine golan decât activist Mai bine mort, decât comunist” cântec al cărui autor și interpret, s-au dus și ei printre îngeri. În fiecare seară strigam la fel ca bucureștenii: “Noi de-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
întocmai ca atunci, vor o viață mai bună. Am auzit la televiziunea publică injurii adresate manifestanților exact ca cele de la Radio din anul 1956 pentru cetățenii Budapestei și în 16-18 decembrie 1989 pentru locuitorii Timișoarei. Termenilor de golani și haimanale din 1989 li s-au adăugat epitetele de viermi, ciumpalaci, etc. 6. își plasează copiii în funcții înalte (Lica Gheorghiu, Nicu Ceaușescu vis à vis de EBA). Pe timpul lui Gheorghiu-Dej se spunea pe la colțuri, altfel erai săltat de securitate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]