118 matches
-
oraș. Devalizează bănci, fac harcea-parcea caseriile, taie în bucăți cîte-un seif de-al poliției și îl fură-n felii. Lumea se amuză. 173 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI perdeluită și cu ștaif, cu grădiniță și salonașe pictate, bineînțeles poreclită Halima. Și mult s-a mai minunat Ulpiu de întîmplarea aceasta și sufletul înalt către tării i-a tresărit și a intrat, a ajunat și-a cinstit. Dar iată că, în viață, peripețiile instructive se țin lanț, dovadă că și de la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
căta-nzădar să descoperi unde-i Ultima roză! Simplul mirt cu flori să nu-l mai adaogi. Nu te-ar prinde rău pe tine, paharnic, Și nici mie rău nu-mi șade când beau la Umbra de viță. {EminescuOpIV 405} DIN HALIMA Harun al Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu Vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții luminos se țese. Prin umbra neagră-n strâmte ulicioare Ei pe ferești se uită, prin pridvoare, Colo aud râzând cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
oameni nevinovați. Aha, adică problema era viața celor șaizeci de pasageri nevinovați, a mea nu conta! Drăguț... - Nu, abatele nu era român, a continuat Elvira imperturbabilă. Și chiar dac-ar fi fost, era greu să contribuie cu ceva la o halima care s-a declanșat după ce el răposase Întru Domnul de câțiva ani buni... Matematic corect, enervant de corect; o nimerisem prost cu tentativa mea de glumă. Așa-mi trebuia! - Vă interesează aspectul? a trecut ea repede peste ușoara stânjeneală pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prăznuiți ca o lege veșnică pentru urmașii voștri. Deci să fie clar, Paștele este o sărbătoare care amintește de o adevărată baie de sânge pentru tot Egiptul. Se vede clar din cele scrise în Biblie, cum ca să termine o dată toată halimaua asta cu Exodul, Dumnezeu vine personal, împreună cu „terminatorii" săi, numiți cu grijă dintre îngerii purtători de sabie, cu porunca să-i nimicească pe toți întâi-născuții egipteni. Conform programării, măcelul cel cumplit trebuia să aibă loc noaptea și pentru a evita
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu credeți că m-am dus eu, doar pentru atâta lucru tocmai în Anglia, mai ales acum, când nici nu mai știu prin ce colț al debaralei mi-am pus titlul de noblețe, titlu absolut necesar ca să fii invitat la halimaua cu pricina, ci ca orice om al epocii video, mi-am mai scăldat și eu ochii cu prinți și prințese, care se dădeau la deal și la vale prin Londra ceea, în caleașcă aurită cu cai normali, așa cum cerea regia
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu-i așa? Numai polițist guatemalez să nu fii într-o asemenea situație. Dar să las ziarul deoparte, e târziu, și este seară. Copiii și cei care au dat în mintea lor, se culcă. Noapte bună copii! Sfânta păruială Mare halima, mare dom'le, ce nu s-a mai văzut demult, ba unii jură cu mâna pe crucea de la Ierusalim, că nu s-a mai întâmplat niciodată, o asemenea chestie cu protagoniștii actuali. Păruială nene, păruială la cataramă cu anateme și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
s-au prezentat, fiind prin Germania sau Islanda, cu „afaceri" curat țigănești. Gata, s-a terminat circul, pardon, evenimentul. Lumea iese, jurnaliștii ar mai rămâne. Eu sunt la ușa de la intrare, mă gândesc cum dracu să fac un subiect din halimaua asta. Lângă mine apare o țigancă voinică, mai în vârstă: Dumnitale? Ești di la tiliviziune? Da. Daaaa? Atunci, ia, afară, haide-te, s-o terminat totu', acuma la revedere, mă ia țiganca de-o aripă, și nici n-apuc să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu homo ludens, fiindcă se pare că nu numai atunci, ci și în zilele noastre, sunt destui din categoria homo ludens, care se joacă nestingheriți cu sorta oamenilor, sau chiar a popoarelor. Altceva m-a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de FMI și avioane cu reacție
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa călăreț... Cîteodată se odihneau. Ilie povestea din Robinson Crusoe sau din Halima sau citea poezii populare, din colecția lui Alecsandri, pe care Mihai le memora foarte ușor. Ilie n-a fost reținut acasă ca să lege cărțile de gard, ci ca să învețe supravegheat, apoi să urmeze și el școala de la Cernăuți. Dar, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de vânzare:/ legați de șa, trei bogatâri// oiștea de la Carul mare/ poze cu Adam și Eva miri./ Tu vezi de ceai și samovare.// Tu vezi de ceai și samovare". O Halima resuscitată anamnetic și "O Rosinantă deșelată, fără păr,/ mimând o cavalcadă din fotoliu" întâlnim spre exemplu în Liniștea vânatului (Editura Junimea, Iași, 2005). Acordorul de semne (Editura Junimea, Iași, 2006) se simte pierdut ca Hänsel și Gretel, țese ciorapi "cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai mult sau mai puțin originale, de toate felurile, se adaugă tot atât de variate traduceri. Printre operele literare transpuse în românește se numără Istoria adevărată a lui Lucian din Samosata, Întâmplările lui Telemah de Fénelon, Bucolicele și (parțial) Eneida de Vergiliu, Halima (prin intermediar), tălmăcitorii fiind Samuil Micu, Petru Maior, Vasile Aaron, Ioan Barac. Principala înfăptuire în materie de traduceri este transpunerea de către Samuil Micu a Bibliei (1795), superioară celei apărute la București în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
a fost reprezentată la Timișoara în 1946. O altă piesă în versuri,Valea Albă (1957), dramatizează un episod din luptele lui Ștefan cel Mare. O secțiune importantă a operei lui C. este cea a prelucrărilor și traducerilor. Repovestirile lui după Halima recreează pe terenul limbii române, printr-o rostire armonioasă, ușor arhaizată, savoarea epică și fantastică, ținuta ceremonioasă a basmelor arabe. Din poezia chineză, a transpus mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
și a Erotocritului grecului Cornaros. O copie din 1779 ne aduce, indirect, Le sottilissime astuzie di Bertoldo de Giulio Cesare Croce. A lui Iliodor istorie ethiopicească s-a tradus în a doua jumătate a secolului XVIII, de când avem și traducerea Halimalei (Aravicon Mithologicon), Varlaam și Ioasaf a fost tradus din slavonă de Udriște Năsturel, cumnat al lui Matei Basarab. S-au tălmăcit și Archirie și Anadan, Sindipa. O Odisia lui Omir se găsește într-o copie de la finele secolului XVIII, o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perna, cum a visat că Licheaua-i fură găinile scuzele mele, spune Prostul cum s-a trezit tehui, cum s-a dus glonț la poiată, cum a descoperit furtul, cum a început să-și dea palme, mă rog, înșiră toată halimaua de-az'noapte. Licheaua-l ascultă și nu spune nimic, îl lasă pe Prost să se verse. Prostul, congestionat, îi cere părerea: știi poate cine? Nu, Licheaua tace, ridică doar sprînceana, de regulă stînga, nu spune nimic. După adagiul că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aparițiile proorocului Ieremia în Alexăndria sau premoniția lui Esop în legătură cu harul său). Destinul eroului cere în mod necesar o geografie mitică; drumul prin rai sau infern, teritorii interzise la început, capătă funcțiile și valorile unei adevărate inițieri magico-ezoterice (și în Halima, și în Alexăndria). În aceste spații, tânărul pășește dincolo de tabu-uri, dovedindu-și puterile necunoscute anterior. Imaginarul îl suprinde chiar pe filosoful Avicena într-o aventură ce confundă alchimia cu ritualurile magice și cu demonomagia. În acest mod, pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
După încetarea lecturii, conștiința cititorului adaugă singură detaliile. Chiar divagațiile, moralitățile, naivele satanisme și angelisme de foileton, susținute de o atât de solidă schelărie, devin savuroase, formând un stil al vremii, un ton arheologic, multicolor, oriental, de o împestrițare de Halima. G. CĂLINESCU SCRIERI: Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), I, București, 1860; Mateo Cipriani, Bergamo și Slujnicarii, București, 1861; Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă, București, 1863; ed. 2, București, 1889
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]