108 matches
-
pe verticală are forma unei uriașe ciuperci. Dealul a fost secționat de apele părâului Corund încă din Cuaternarul târziu, formând un canion de sare și rezultând un deal mai mic (Corbul Mic-Kisholló), separat de cel mare. Vegetația caracteristică este cea halofilă (plante specifice sărăturilor ) - cantonată în jurul izvoarelor sărate și în vecinătatea masivelor de sare - cu un exemplu strălucit de adaptare la solurile sărate: ("Salicornia europaea"), cunoscută și sub denumirea de brâncă sau brădișor de sărătură. Ca o curiozitate trebuie să amintim
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
leagă Aradul de Oradea. Parcul natural cu o suprafață de 5.002 ha, înființat prin Hotărârea de Guvern Nr. 1.217 din 2 decembrie 2010, reprezintă o arie cu luciu de apă (cca. 700 ha.) și soluri sărăturoase cu vegetație halofilă, unde habitează mai multe specii faunistice de mamifere, păsări, reptile, insecte, unele protejate protejate prin lege. În cadrul parcului este inclusă și rezervația naturală Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani unde cuibăresc speciile de păsări ocrotite: stârcul cenușiu și egreta albă
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
condiții topoclimatice specifice impuse de manifestarea efectului de fohn în Subcarpații de curbura și de orientarea spre SE a pantelor au permis păstrarea unor elemente termofile submediteraneene. Pe solurile bogate în săruri, s-a dezvoltat o vegetație formată din plante halofile: sărăcica (Salsola soda), brânca(Salicornia herbaceea), etc. Colilia (Stipa) sau năgara caracteristică stepei, este reprezentată în România prin câteva specii (Stipa capillata, S.lessingiana, S.pulcheriima, S.joannis) din familia gramineelor. Dealurile Buzăului reprezintă ultimul punct de rezistență al stepelor
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
anul 1992, situl UNESCO să cuprindă și partea belarusă a pădurii, aflată în exteriorul parcului național din Polonia. Parcul național dispunde de habitate divese: cu păduri mixte de câmpie, păduri virgine de fag, păduri de conifere, tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
o suprafață de 242,70 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic și faunistic din Podișul Casimcei alcătuită din abrupturi calcaroase (atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii, ce adăpostește o gamă variată de floră (cu specii halofile, higrofile, mezohigrofile) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj. Aria naturală se suprapune sitului Natura 2000 - "Cheile Dobrogei", arie naturală de protecție specială avifaunistică.
Rezervația naturală Gura Dobrogei () [Corola-website/Science/329033_a_330362]
-
muzeu lugubru. Culoarea lacului este caracteristică celor în care apar rate foarte ridicate de evaporare. Apa se evaporă în timpul sezonului uscat iar nivelul de salinitate crește până la punctul în care microorganismele iubitoare de sare încep să prospere. Astfel de organisme halofile includ unele cianobacterii (alge albastre-verzi), care își procură propria lor hrană prin fotosinteză precum plantele. Culoarea roșiatică a lacului este rezultatul fotosintezei, cianobacteriile producând un pigment roșu. Crusta de sare alcalină de pe suprafața lacului este, de asemenea, de multe ori
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
dispune de zece habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoeto-Nanojuncetea"; Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion"; Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]