131 matches
-
când ar fi putut face cât striptease dorea, Mariana s-ar fi întors bucuroasă la viața dinainte. Dar era prea târziu: spectacolul de striptease fusese deja anunțat. La MaxiBar, peste numai trei zile, întreaga presă va veni la debutul soției Halterofilului din Vitan, după care va avea loc expoziția de acuarele cu vânzare a Marcelei, în contul Școlii Populare de Artă din Vințu de Jos. Mariana trebuia să repete. O singură scrisoare, își spuse ea, încă una și mă apuc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
bestiar modern al avortonilor). Te somez ca acum, în ultima clipă, să încetezi a-ți mai goli mațele putrede peste creierele alcoolizate ale românilor. Pentru că am serioase îndoieli că știi să scrii, iată mai jos un model de comunicat: Eu, Halterofilul din Vitan, Mărturisesc că sunt un fals halterofil. Îmi cer scuze față de țară pentru minciuna mediatică în care m-am complăcut. Îmi cer scuze față de oamenii cinstiți și față de oamenii cu gust, îmi cer scuze față de adevărații sportivi și față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
în ultima clipă, să încetezi a-ți mai goli mațele putrede peste creierele alcoolizate ale românilor. Pentru că am serioase îndoieli că știi să scrii, iată mai jos un model de comunicat: Eu, Halterofilul din Vitan, Mărturisesc că sunt un fals halterofil. Îmi cer scuze față de țară pentru minciuna mediatică în care m-am complăcut. Îmi cer scuze față de oamenii cinstiți și față de oamenii cu gust, îmi cer scuze față de adevărații sportivi și față de adevărații eroi care suferă în tăcere și mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
complăcut. Îmi cer scuze față de oamenii cinstiți și față de oamenii cu gust, îmi cer scuze față de adevărații sportivi și față de adevărații eroi care suferă în tăcere și mor de foame. Îmi cer scuze că am fost un căcănar. Eu, falsul halterofil din Vitan, Nu am aruncat și nu aș fi putut arunca nici măcar un găinaț până la New York decât dacă aș fi fost în avion deasupra Statuii Libertății și aș fi deschis ușa avionului, ceea ce ar fi fost de zece ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ceea ce ar fi fost de zece ori mai bine decât să borăsc atâtea minciuni. În avion ar fi trebuit să fie cu mine toți imbecilii lacomi care m-au susținut în acest circ și s-au îmbogățit de pe urma lui. Eu, halterofilul din Vitan, Sunt un bou. Ăsta este. Trebuie doar să pui degetul. Te somez ca în termen de trei zile să dai publicității acest comunicat. Sunt convins că ai suficiente contacte. În caz contrar, s-ar putea întâmpla o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
îmbrăcat cu pantaloni scurți de culturist, avea trupul bine uns cu uleiuri și un tatuaj cu Statuia Libertății în dreptul inimii. Se hotărâse ca tot discursul să-l rostească ținând deasupra capului niște haltere. - Bine ați venit la MaxiBar. Eu sunt Halterofilul din Vitan, dar cred că știți asta, ha, ha, ha. Mișu era nemulțumit de râs: era prea fals. Ha, ha, încercă el, pe altă voce. Hi, hi, hi, tună cu glas de bas. Mariana dădu drumul la casetofon. Baby, take
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu toți banii tăi? Pentru tine banii înseamnă mai mult decât dragostea! - Pentru... Ha! Ha, ha, ha! Mișu se întoarse spre oglindă: ăsta era râsul! Ăsta era râsul care se potrivea în discurs. - Bine ați venit la MaxiBar. Eu sunt Halterofilul din Vitan, dar cred că știți asta, ha, ha, ha! Ca orice mare artist, Mișu descoperise că emoțile intense din viața personală se pot sublima, cu maximum de trăire și impact, în lumina reflectoarelor. Până și Mariana, căreia în timpul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
această cauză Mișu - unu: n-a putut da la actorie - și doi: a învățat că nu e bine să fii cinstit. Acum Mișu trăia pentru prima dată cea mai frumoasă bucurie a unui actor: tracul. Cine ar fi crezut că Halterofilul din Vitan poate fi atât de emoționat? Nu bănuia nici măcar Mariana, care era, oricum, copleșită de tracul ei. Așa se face că la ora exactă, ca un grațios cuc, Mariana dădu drumul la casetofon și țâșni pe scenă, uitând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
-și lase tapetul afumat cu Kent treizeci de ani, când în lume existau asemenea bărbați. Și unde, chiar sub nasul ei! În fine, Mișu, având mâinile ocupate cu halterele, se aplecă spre microfon. - Bine ați venit la MaxiBar. Eu sunt Halterofilul din Vitan, dar cred că știți asta, ha, ha, ha! - Ha, ha, ha, se auzi un ecou din primul rând. - Ha, ha, ha, întări sala. - Eu, Halterofilul din Vitan... - Ha, ha, ha! repetă din primul rând Horațiu, alias Romeo. - Ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cu halterele, se aplecă spre microfon. - Bine ați venit la MaxiBar. Eu sunt Halterofilul din Vitan, dar cred că știți asta, ha, ha, ha! - Ha, ha, ha, se auzi un ecou din primul rând. - Ha, ha, ha, întări sala. - Eu, Halterofilul din Vitan... - Ha, ha, ha! repetă din primul rând Horațiu, alias Romeo. - Ha, ha, puse Mișu punct, ușor iritat. Deci, v-o prezint pe soția mea... - HA! HA! HA! se ridică heruvimul, folosindu-și vocea până la limita de jos. Din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
folosindu-și vocea până la limita de jos. Din cauza forțării, îl cuprinse o tuse strașnică. - Permiteți să începem? întrebă timid Mariana, privindu-l pe blond de la ghiveci în sus. - Nu, îndrăzni Horațiu. Încă nu. Întâi am de reglat ceva cu domnul halterofil. - Cu mine? se miră Mișu, ridicând halterele cât putea de sus. - Da. Aș vrea să te rog... să te somez... să faci comunicatul! O presimțire sinistră străpunse inima Marianei. O presimțire care se și adeveri: - Eu sunt Nexus! Cumplitul nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
dintr-o dată, un hohot puternic de râs îi înroși obrajii lui Horațiu și aproape că-l dezechilibră pe nea Ovidiu. Până și agenții din America hohoteau în buncărul lor. - Iată, luă Mișu portretul din mâinile tremurânde. Iată-l pe adevăratul Halterofil din Vitan! Eu zic că nu Mariana, ci soția lui merită să facă astăzi striptease. Unde e soția lui? S-o cheme nea Ovidiu! Aplauzele erau pe atât de dulci pentru Mișu, pe cât de chinuitoare fusese așteptarea lor. - Mai ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mai știu, ce înseamnă trecutul? Ce putere are el? Și a existat el vreodată, trecutul? Platonic-comic, unic, telefonic. Hm... * Rușinea lui Horațiu era atât de mare, de parcă el ar fi fost în locul Marianei. Nu reușise să-l demaște pe falsul halterofil, în schimb expusese răutății oamenilor o ființă feminină. O ființă care-l oblojise și pentru care, de ce să nu recunoaștem, Horațiu începuse să aibă anumite sentimente. După aventura neizbutită, nea Ovidiu s-a întors resemnat la pușcărie. Toți erau mincinoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
orice preț să smulgă o mărturisire, pe care colegii lui vor ști să o analizeze cum trebuie. Cazul pentru care venise părea mult mai complex. Dacă de fapt acest individ șters - un perfect posibil agent secret - era în cârdășie cu halterofilul? Domnul Smith nu era un ageamiu, avea și el pistele lui! Domnul Smith își puse ochelarii de soare și își aprinse un trabuc, suflându-i lui Horațiu fumul în nas. Doamna Popa se înfioră. În condiția ei, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
din București. Aici, pe Calea Victoriei, locuise Mișu într-o mansardă, pe vremea când era elev și abia îl cunoscuse pe Popa. Peste șaizeci de ani sau mai mult, pe zidul acestei clădiri va sta o plăcuță memorială: „Aici a locuit Halterofilul din Vitan, cetățean filantrop al României și Statelor Unite ale Americii. Veșnică admirație”. Aici, la cofetăria Hotelului Continental, Mișu se așeză cuminte în fața farfurioarei cu tiramisu. Era o vreme în care nu-și permitea să mănânce aici o prăjitură. Și acum, uite, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
glob rotund ca fața Marianei. Mișu era cu un picior în prăpastia nebuniei. Dintr-o dată, un grup de Mariane mici în uniformă, care jucau fotbal pe un maidan, se opriră și începură să strige cu glasul subțire al Marianei: - Uite! Halterofilul din Vitan! Halterofilul din Vitan! - Nenea, îmi dați un autograf? Și vraja rea se rupse. Fața Marianei se topi ca o mască de cauciuc și Mișu văzu un băiat cu nasul plin de muci, care îi întinsese bicepsul pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fața Marianei. Mișu era cu un picior în prăpastia nebuniei. Dintr-o dată, un grup de Mariane mici în uniformă, care jucau fotbal pe un maidan, se opriră și începură să strige cu glasul subțire al Marianei: - Uite! Halterofilul din Vitan! Halterofilul din Vitan! - Nenea, îmi dați un autograf? Și vraja rea se rupse. Fața Marianei se topi ca o mască de cauciuc și Mișu văzu un băiat cu nasul plin de muci, care îi întinsese bicepsul pentru un autograf. Zeul halterofililor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Halterofilul din Vitan! - Nenea, îmi dați un autograf? Și vraja rea se rupse. Fața Marianei se topi ca o mască de cauciuc și Mișu văzu un băiat cu nasul plin de muci, care îi întinsese bicepsul pentru un autograf. Zeul halterofililor îi fusese alături. Mișu zâmbi ușurat și-și mâzgăli numele pe brațul puștiului. Apoi îi întinse o hârtie de o sută de dolari. - Ce-ți cumperi de ei? - Haltere! țipară băieții în cor și o luară la fugă spre un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
la fel de îndepărtat ca Brad Pitt. Alteori se simțea mândră în anonimatul ei pustnic. Dacă ar fi vrut musai, ar fi fost acum cu el acolo. Se uita cu superioritate disimulată la oamenii din bar: ea era soția (cu acte!) a Halterofilului din Vitan și putea să plece la el când voia. Dar unde? Și de ce nu-i scria Mișu? De ce nu-i dădea nici un semn de viață? O fi pățit ceva? Văzuse la televizor luptele de stradă, auzise că sunt morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
rupe! Domnei Popa îi curgea apa într-o veselie. Roxănica era aproape gata. Cu zeama de varză scurgându-i-se pe pulpe, propria ei apă, propria ei naștere, propria ei călire, Mariana se sui într-un taxi. - Dumneavoastră sunteți soția Halterofilului din Vitan? Mariana nu se gândea decât la Roxănica, la miracolul vieții, la faptul că doamna Popa năștea fără bărbat, la documentarul de pe Discovery în care văzuse că femeile cu dioptrii mari se trezesc după naștere cu dioptrii și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mini... Modelul se dezvăluie în toată splendoarea și-și oferă cu generozitate bustul și coapsele pentru experiment. Tavi parcă înoată pe valurile Dunării, matelot inspirat, și nu-l chinuiește deloc angoasa cărnii albe. Întinde brațele, se sprijină de umerii de halterofil ai întrupării de lângă el, artiștii încep să chiuie și, îmbiați de formele îmbelșugate, se avântă în cucerirea spațiului și a curburilor generoase. - Nu merge, nu pot să scriu, parcă-i brânză topită, telemea cu apă... Asta are carnea prea moale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Roman. Despre Kiril E timpul să spunem câte ceva, succint, despre bulgar pentru că, dacă ar fi să ne încredem în Esmé, poate să moară în orice clipă și încă nu știți cum arată. E mic de statură, îndesat și musculos, ca halterofilii bulgari de pe vremea când câștigau toate medaliile olimpice și mondiale, iar testele antidoping erau la începuturi. Umblă ras în cap și și-a lăsat o mustață ostentativă, ca să semene cât mai puțin cu poza care l-a făcut celebru și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
îi am în cap, mușchii mortificării. Fui, sper să-i mai am încă acolo. Sper să nu se fi atrofiat. Sper să nu fie prea beți. Trebuie să-mi antrenez creierul, de asta am eu nevoie. Am nevoie de un halterofil sadic care să-mi stoarcă creierul până îl va aduce la condiția optimă. Am nevoie ca acest creier al meu să simtă ce înseamnă efortul suprem. Mâine va fi prima zi de vizionare. Voi primi un cec mare. Toată lumea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
câte unei vitrine, care i se părea lui mai interesantă. A contemplat, de pildă, stofele și sulurile de ață colorată care se zăreau prin geamul prăfuit al merceriei numită „Borangicul“, apoi a urmărit Îndelung meșteșugul unui frizer cu mâini de halterofil, care tundea plictisit un bărbat, iar bărbatul l-a remarcat și s-a uitat urât la el, așa că Vasile și-a continuat drumul, până când a ajuns În dreptul unei clădiri jupuite, care stătea să cadă: fostul teatru al vechiului Buzău, din
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
regimul alimentar, își mențin celibatul, trăiesc în izolare completă și își petrec zile și nopți întregi într-o stare profundă de transă indusă prin „poziția nemișcată fără a face nimic”, întărindu-și astfel spiritul-corp, în același fel în care un halterofil își întărește corpul cu ajutorul exercițiilor fizice. În momentul morții, adeptul pătrunde în entitatea spirit-corp, evitând, astfel, risipirea conștiinței și atingând nemurirea spirituală. Această cale este adecvată doar pentru călugări și sihaștri, deoarece presupune zeci de ani de devotament disciplinat, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]