996 matches
-
de păstrăv, iar Paul Grecea, prințul, fiindcă e mai tânăr decât primii, siropul din muguri de brad și apa minerală. Schimb obișnuitele amabilități cu dânșii, plătesc, iar ei îmi cară geamantanele sus, pe puntea principală, de unde sunt preluate de către doi hamali haitieni. Capitanul Francesco Grosetto, italian de origine, nu scapă prilejul să mă salute jovial de departe. Norocul meu. - Si può solo immaginare cosa sia la felicità è di averti con noi! îmi strigă el, fluturându-și mâinile reverențios. - Grazie, capitano
DRUMUL APELOR, 2 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362883_a_364212]
-
din viața lui să decupez scene mai puțin cunoscute publicului larg, care ilustrează umilința prin care a trecut de-alungul vieții lui atât de scurtă. Pentru a fi mai autentice, am descris scenele din viața lui sub formă de dialog: 1. Hamal în port la Giurgiu Interlocutor: Dumneata susții c-ai fost intim cu Mihai Eminescu? Caragiale: De pe la 1866-1867. Mă țineam după Iorgu Caragiale care dădea reprezentații cu trupa la Giurgiu. N-avea sufleor. Am plecat în port să vedem de vom
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
1866-1867. Mă țineam după Iorgu Caragiale care dădea reprezentații cu trupa la Giurgiu. N-avea sufleor. Am plecat în port să vedem de vom găsi vreunul cu știință de carte. În port am găsit unul care știa să citească. Interlocutor: Hamal? Caragiale: Hamal, însă nu căra grâu. M-am uitat la el. Ți-era mai mare mila. În picioare avea numai niște pantaloni de dril albaștri, iar pe corp numai un sacou scurt de materie ordinară. Nici cămașe, nici ciorapi. Acela
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
țineam după Iorgu Caragiale care dădea reprezentații cu trupa la Giurgiu. N-avea sufleor. Am plecat în port să vedem de vom găsi vreunul cu știință de carte. În port am găsit unul care știa să citească. Interlocutor: Hamal? Caragiale: Hamal, însă nu căra grâu. M-am uitat la el. Ți-era mai mare mila. În picioare avea numai niște pantaloni de dril albaștri, iar pe corp numai un sacou scurt de materie ordinară. Nici cămașe, nici ciorapi. Acela era Mihai
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
mai bine un adevăr, acela ar suna cam așa: Pentru a realiza lucruri mari nu trebuie doar să acționăm, ci să și visăm; nu doar să plănuim, ci să și credem (Anatole France)...(Gheorghe A. Stroia) ***7. ALEXANDRU BOLACHE (Buzău) - HAMAL ÎN PORTUL VISURILOR (versuri, A5, 98 pagini - un proiect ÎNSEMNE CULTURALE 2014) Deși se pare că „A murit Atlantida scufundată în lacrimi” și că atlanții „se duc și acum și înoată spre munții/ Pe care trăiește doar poetul” (salvamarul), deși
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
lucrurilor din camera unui om bolnv de ftizie. Familiei îi sunt trimise în țară lucrurile personale. Ultimul său drum a fost cel de pe Corso Vittorio Emanuele, strada care mai există și azi, si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au purtat pe Balcescu într-o „portantina”, o litiera mortuară caracteristica orașului Palermo la mijlocul secolului al XIX-lea, în costumele lor negre si cu joben. Hamalii au fost plătiți cu banii lăsați de Bălcescu
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au purtat pe Balcescu într-o „portantina”, o litiera mortuară caracteristica orașului Palermo la mijlocul secolului al XIX-lea, în costumele lor negre si cu joben. Hamalii au fost plătiți cu banii lăsați de Bălcescu prin testament. Autorizația de înmormântare, gasită în arhiva Mănăstirii Capucinilor, poartă data de 29 noiembrie 1852. Trupul lui Bălcescu a fost transportat la mănăstire si a fost încredințat gardianului cimitirului, căruia i
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
toată de culoare albă și curată fără dubii, cu șoferul care-ți lua bagajul și-l așeza conștiincios în spate, dădea bilete la mașină, cum o fac azi la noi ghișeele din autogări, el era și casierul și conducătorul și hamalul cu bagajul și observam c-o face cu plăcere, deloc nervos la “indicațiile” pasagerilor să-l pună în dreapta sau stânga, mai jos sau mai sus, avea fără nici-o discuție o filozofie a lui proprie în ce privește împărțirea spațiului mașinii, pentru care
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
mondiale. Tata a fost „pus în disponibilitate” adică dat afară. Pe timpul acela nu există indemnizație de șomaj sau vreo asistență socială. Ai mei au lichidat gospodăria și ne-am mutat la Chișnău. la Visterniceni, unde tata găsise un post de hamal în gară. Când am plecat din Bardăr am luat-o numai pe Fifița cu noi. Gazdă unde ne-am aciuat nu ne-a dat voie să avem câine și a trebuit să o dea pe Fifița la un țăran, care
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată au coborât din clasa întâia și un hamal le-a adus bagajele în restaurantul gării, căci gara avea o sală de așteptare murdară și plină de mârlani ce duhneau a usturoi și sudoare, ca era august și o zi caldă fiind și pe la amiază. Nea Gheorghe a înlemnit
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
nimeni, se mulțumea cu puțin. N. Densușianu la Sibiu în 1866 l-a întâlnit zdrențăros și cu toate acestea zâmbea întruna „ca și când întreaga lume era a lui.” A colindat lumea „ca o haimana sănătoasă” (Călinescu). A fost văzut lucrând ca hamal în port. (D: Teleor) Anghel Demetrescu s-a ciocnit de „egoismul” și „înfumurarea” lui Eminescu, însă Ștefanelli își amintea că oricine făcea cunoștință cu el „ținea la dânsul ca la un vechi prieten”. A avut prietenii durabile. „Strivitor ca superioritate
CONTRADICŢIILE PERSONALITĂŢII EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAŞTERE) ) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347683_a_349012]
-
i s-a întunecat mintea la primirea înștiințării că nu poate urma școala de subofițeri întrucât nu are la bază liceul. Caporalul Robert gândește că vinovați sunt toți cei care au absolvit liceul în timp ce el a trebuit să muncească ca hamal în depozitele și pe rampa gării din Cluj. La vederea civililor, aflați cu treburi prin oraș, sufletele le tresaltă ; uitaseră cu totul despre cum arată lumea dincolo de zidurile batalionului. Speranța le renaște; vor trece cu bine de tot și de
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
aștepta nici un răspuns astfel că a continuat : - Culcat ! - Drepți ! - Culcat ! - Drepți ! - Eu nu l-am făcut soldat ! - Culcat ! - Drepți ! - Culcat ! - Drepți ! - Eu nu am avut posibilități soldat ! - Culcat ! - Drepți ! - Culcat ! - Drepți ! - Eu am muncit, soldat ! - Culcat ! - Drepți ! - Culcat ! - Drepți ! - Ca hamal am muncit, soldat ! .... - Hai Robert că întărziem de la program ! Trebuie să ajungem la unitate ! Lasă că al nostru este de-acum !, s-a auzit chemarea comandantului grupei a treia. * - Soldat Bert ! În noaptea asta ești de serviciu; planton schimbul doi
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
lucrurilor dn camera unui om bolnv de ftizie. Familiei îi sunt trimise în țară lucrurile personale. Ultimul său drum a fost cel de pe Corso Vittorio Emanuele, strada care mai există și azi, si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au purtat pe Balcescu într-o “portantina “, o litiera mortuară caracteristica orașului Palermo la mijlocul secolului al XIX-lea, în costumele lor negre si cu joben. Hamalii au fost plătiți cu banii lăsați de Bălcescu
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au purtat pe Balcescu într-o “portantina “, o litiera mortuară caracteristica orașului Palermo la mijlocul secolului al XIX-lea, în costumele lor negre si cu joben. Hamalii au fost plătiți cu banii lăsați de Bălcescu prin testament. Autorizația de înmormântare, gasită în arhiva Mănăstirii Capucinilor, poartă data de 29 noiembrie 1852. Trupul lui Bălcescu a fost transportat la mănăstire si a fost încredințat gardianului cimitirului, căruia i
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎN GOLFUL MEU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului În golful meu vin goelete Cu fructe și coloniale Cu băuturi pentru banchete În ambalaje liliale Hamali în straie de sudoare Din josul calei vin cu lăzi În bronzul lor e-atâta soare De parcă merg la-mpărțit prăzi Zbenguie-se pescărușii. Înalt, Zborul lor un cod sau o parolă, Duc de la un chei la celălalt Țipete în ritm
ÎN GOLFUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366792_a_368121]
-
unui om care câtuși de puțin nu are respectul ființei omenești”. Cine spunea aceasta? Nicolae Iorga⁴ care, prin intermediul Rampei, la 12 noiembrie 1924 declara astfel: “Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de-a face cu un hamal din portul dunărean”. Negăsindu-i nici o calitate “hamalului din portul dunărean”, Nicolae Iorga, prin discursul susținut la înmormântarea lui Istrati avea să facă dovada unui caracter îndoielnic considerându-l “răsturnător de lume cu puterile unui real talent”. Dar, poate era
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
respectul ființei omenești”. Cine spunea aceasta? Nicolae Iorga⁴ care, prin intermediul Rampei, la 12 noiembrie 1924 declara astfel: “Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de-a face cu un hamal din portul dunărean”. Negăsindu-i nici o calitate “hamalului din portul dunărean”, Nicolae Iorga, prin discursul susținut la înmormântarea lui Istrati avea să facă dovada unui caracter îndoielnic considerându-l “răsturnător de lume cu puterile unui real talent”. Dar, poate era conștiința deșteptată care-i dicta sincere și adevărate
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
mondiale. Tata a fost „pus în disponibilitate” adică dat afară. Pe timpul acela nu există indemnizație de șomaj sau vreo asistență socială. Ai mei au lichidat gospodăria și ne-am mutat la Chișnău. la Visterniceni, unde tata găsise un post de hamal în gară. Când am plecat din Bardăr am luat-o numai pe Fifița cu noi. Gazdă unde ne-am aciuat nu ne-a dat voie să avem câine și a trebuit să o dea pe Fifița la un țăran, care
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
Universității. - Și, furișându-se pe lângă niște ziduri groase și pline de materii fecale, ajunse în sfârșit la abatorul de suflete din PU, încă de la intrare, prin poarta de metal, călăul îi aruncă o scuipătură de sânge cât o traistă de hamal. - Pe cine căutați? Îl opri din drum un portar. Și, trăgându-l sub un umbrar, îl mai întrebă politicos: “Cu ce probleme ați mai venit pe la noi? - Sunt Făt- Frumos din pădurea cu fiare-vechi-adormite și-am venit cu niște probleme
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
tremur viul mușcă frigul / Perfect, sperjurul din vitralii, / Iar lăcrimarea rupe digul / Când pe picioare speli canalii. // Cerșetor la lună prea umil, / Neștiind la care rug mă-nham, / Praștie din plânset de copil / Spărgând vitraliile Notre Dame, // Trăiam becisnic cu hamalii / Ruga sub vulcanii noroioși, / Abia mocnind înspre vitralii / Sparte chiar de sfinți cu ochii scoși.» (Vitralii sparte, p. 6). Verismul „cancerizării“ eurosimbolurilor de panou central-creștin, între care un distinct-incendiar loc este ocupat de fireasca pereche / familie sacră, Vir / Bărbat - Femina
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
pentru ratare prin vers» (p. 24), se revelează în poemele lui Nicolae Sârbu neasemuitele dimensiuni ale textului auto-pro-jetat în sfera categorial-estetică a tragicului: «Tot navetând între urzici și dalii / Ni se destramă plânsul de pe ram, / Când ne primesc în vid hamalii / Cu hăuliri nedescifrate-n ham. // Și zilnic faci în lacrimă reci falii, / Înfiorat e-abisul de sub piele. / În sus, pe valuri, spartele vitralii / Cu jind chemând și ciungii către stele. Lângă fântâna seacă, prea adâncă, / Globule prea globale vor vandalii
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
la acest liceu, predau ca profesori, crema intelectualității. Cu preferințele Diavolei, cu puterea de decizie nelimitată, ce i se acordă, o va ȉnlocui rapid cu pleava societății. Căci în epoca aceasta, paradoxal, are facultate șoferul și tâmplarul, ciobanul și văcarul, hamalul și portarul, îngrijitoarea și barmanița, chelnerița și frizerița, croitoreasa și lenjereasa, femeia de serviciu și bucătăreasa. Ce răsturnare incredibilă a valorilor! Cred că, mai potrivit acum ar fi ca unitatea școlară să se numească Colegiul “Farfuridi“ sau “Agamiță Dandanache“. Sau
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
Mamoș=Salvator de prăpăstii Diagnostic=Grenadă cu focosul în scris Internare=Problemă rezolvată la ieșire Anestezie=Moarte în arrest Transplant=Cârpeală second hand Febră=Hotar de chef Obeză=Masă de manevră Slăbănog=Anatomie pentru studenți Seringă=Țânțar de nevoie Targă=Hamal de speranță și deșeuri Cangrene=Revoluție în fașă Stomatolog=Trage la măsea Operație grea=Bisturiul domnului în Voia Domnului Părerea lui Nea Niță despre alandale: Cârcală din scârbă luată-n pleaznă de gherlani Betegeală doftoricită cu încochelare de râs și
ALANDALE MEDICALE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354313_a_355642]
-
bărci de lemn la țărm, case simple de pescari, ulițe de țară, viața la țară cu oamenii ei cu ritmul vieții de atunci. În acel orășel Costică se simțea atât de liber și fericit. Dacă nu fură lucra puțin că hamal în port sau la zidărie, pe la oameni. Era un adevărat meseriaș în a lucra că zidar. Însă curios de câte ori mă lua cu el ca să lucrez întotdeauna mă punea să fac munca cea mai necalificata, mai grea. Nu mă lasă să
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]