1,019 matches
-
că monștrii nu-i chip să o străbată, Că prea mi-am pus credința-n structura ei curată! oiți vreo carte Când răsfoiți vreo carte, cu versuri, bunăoară, Să vă gândiți la câtă strădanie se cere: Albina până-și iscă hambarele de ceară, Tixindu-le-ndeolaltă cu bulgărași de miere. Să vă gândiți la scoica durerilor sortită: Anume, nestemata că-nmugurește-n plagă! Gândiți-vă cum lanul, dăruitor de pită, își gârbovește paiul sub spicul greu de blagă. Gândiți-vă cum plânge cu
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
respectau cu sfințenie se odihneau doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
respectau cu sfințenie se odihneau doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
de pâinea din mănăstire, aici s-a mai petrecut încă și o altă minune: când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au început să care grâul din hambare. În amintirea acestei minuni, pocăindu-se înaintea lui Dumnezeu, monahii și-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta mănăstirii, o ladă de lemn, cu pâine, la îndemâna tuturor pelerinilor ce îi calcă pragul. Uleiul de la candela acestei sfinte
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
respectau cu sfințenie se odihneau doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului
FAPT DIVERS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385112_a_386441]
-
suporți din baloți de fân standuri cu cele mai diverse produse de toamnă, fructe sau semințe, de la dovleci, la castraveți creți, tărtăguțe, sau cine își mai amintește din multitudinea de produse ale toamnelor românești, fie ca să ne îmbogățească cămările sau hambarele, fie sufletele prin frumusețea lor. De relatat câtă frumusețe poți regăsi în bogația toamnei ruginii petrecută pe străzile Iașului de către un turist, ca și mine venit din cine știe ce colț de țară și câtă încântare și relaxare sufletească ar găsi el
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
curte, tot trei camere din care una era odaia bunicii, apoi polatra din care se intra peste tot, iar cealaltă era folosită ca magazine, unde se ținea tot ce era util la casa omului în viața de zi cu zi, hambarul cu făină, altul pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul , vârtelnița , albia din lemn de tei
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
cotele la stat.” Venise toamna anului 1950, bălăcindu-se în ploi și într-o înecată posomorâre. Ceața lunecoasă și nesuferită acoperea în fiecare dimineață ariile ruginii și clăile de grâu netreierat, de după gardurile de nuiele ce împrejmuiau curtea unde era hambarul și nutrețul. Pământul nedesțelenit mustea de apă iar în luncă, amăgitoare culori vii, ca dintr-un obraz ros de boală, mijeau în ceea ce părea a fi înverzirea ierbii noi. De trei ani, de când îi luaseră lucrurile din casă și îl
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
toamnă. Într-o curte erau grămezi mari de porumb ne așezăm mai mulți soldați pe langă fiecare grămadă și sortam știuleții de porumb cei mai mari într-o parte cei mai mici în alta, apoi îi căram cu panerele în hambare diferite. Eram destul de trist îndeplineam mecanic acea muncă adâncit în mine însumi mai toți soldații ce erau la muncă erau recruți, unii munceau tăcuți alții mai glumeau râzând, lângă mine era un soldat firaf ce nu contenea de vorbit ne
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
un fel sau altul ne este greu îmi spuneam și continuăm să lucrez cu capul în jos prins în gândurile mele. Îmi plăcea să ridic panerul cu porumb pe umăr și să merg cu pași vioi pentru al goli la hambar acest exercițiu mă ajută să înving acea stare apăsătoare ce o aveam. Deodată în timp ce eram cu capul în jos lângă grămadă de porumb am auzit un hohot de râs și un glas spunând: ,,Uitati-va ăla plânge.“ Am ridicat capul
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
ochi ce i se prelingeau pe obraji încerca să-i oprească cu mâinile însă lacrimile îi curgeau tot mai multe, încerca să se șteargă la ochi cu o batistă apoi lua în grabă un paner cu porumb și pleca spre hambare. Soldatul de lângă mine ce până atunci ne istorisise atâtea lucruri deodată se oprise tăcea și el, iar mai toți soldații așezați pe lângă alte grămezi începură să râdă iar sergenții angajați făceau glume pe seama bietului soldat Dumitru ce se pierduse pe
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
de lângă mine ce până atunci ne istorisise atâtea lucruri deodată se oprise tăcea și el, iar mai toți soldații așezați pe lângă alte grămezi începură să râdă iar sergenții angajați făceau glume pe seama bietului soldat Dumitru ce se pierduse pe langă hambare. Bine este ca să plângem însă niciodată înaintea oamenilor ci în ascuns doar înaintea Bunului Dumnezeu apoi să ne ridicăm dinaintea Să plini de puterea ce numai rugăciunea făcută în taină o poate da. Însă cred că pe soldatul Dumitru durerea
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
se lăsă să cadă pe pat În timp ce, de la fereastră, lumina zorilor Începea să Însenineze chilia. În ciuda oboselii, la Început nu izbuti să adoarmă. Mintea sa agitată străbătea camera Într-un vârtej de figuri, ca o păsăruică rămasă Închisă Într-un hambar. Alerga de la masa de scris la pătuț, iar apoi la ferestruică. Se opri pentru o clipă asupra scrinului din colț. I se păru că vederea Îi pătrunde dincolo de ușița de lemn, până la flaconul ascuns printre haine. Trebuia să mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
parte. Apoi s-a procedat la vinderea de către obște și cumpărarea de către membri ei a bunurilor rămase neîmpărțite, adică: conacul cu 2 corpuri de case, grădină cu diferiți pomi fructiferi și nefructiferi și alte acareturi care formau conacul boierescă ca hambare, magazii, grajduri, gardurile care împrejmuiau conacul și altele. Grădina conacului s-a împărțit în cinci loturi, iar acareturile au fost evaluate și socotite de comisii formate din membrii Obștii. Acestea s-au vândut la licitație și s-au cumpărat de către
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au cumpărat de către membrii Obștii și anume: Vasile Neculai Boca 2, Iacov Vodanovici, Toader Boca, Vortolomei Pușcuță și Petruț Rosetti care nu era membru al Obștii. Apoi s-a procedat la vinderea prin licitație a obiectelor imobiliare din Dobreana ca: hambare, coșere, case în care locuiau hargații boierești, saivane care adăposteau oile și vitele boierului; s-au mai vândut și anumiți pomi izolați de pe cuprinsul moșiei. Banii s-au adăugat fondului de cheltuieli al obștii. Toate au mers bine până la o dată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de bază - mămăliga -, fiind nevoit să se adreseze boierului, administratorului și, pentru a ieși din iarnă, își angaja munca pentru toată vara. Nu se poate generaliza, în sensul că nu toat rănimea din România era nevoită să facă apel la hambarul moșierului pentru a avea ce mânca, dar nu sunt puțini cei aflați în această situație, iar satele din comuna Filipeni ilustrează această dependență față de marea proprietate, evidențiind un grad de nedreptate care nu se întâlnea în nicio altă țară, o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost secretarul Teatrului de Stat din Bacău. 36 Singura legătură dintre satul Lunca și răscoala din 1907, înafara unei revolte „în genunchi”, însumând cereri și reclamații, constă din vânzarea unor saci cu cereale la crâșma lui Cojocaru, furați din hambarele lui Apostoleanu, de către doi răsculați din Gloduri. Această situație am aflat-o din gura lui C. Donțu din Oțelești care, la 180 1907, era în armată și detașat să-i prindă pe „răsculați”. Îmi amintescă cuvintele rostite de bîtrânul Donțu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu aburi, care mergea cu apă și foc. Până în perioada interbelică, țăranii își treierau cerealele pe o arie pregătită pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută dintr-o substan numită local chindros. Anexele gospodărești erau construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține gospodării aveau hambar, întâlnit la unii gospodari din Fruntești, cei care aveau o recoltă mai însemnată care trebuia depozitată în condiții de siguranță, altfel se foloseau alte spații de depozitare. Coșarele, inițial făcute dintr-o împletitură de nuiele pe o structură de lemn
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în mijlocul unei scânduri de brad. Vechile ferme, puținele care mai există, s-au comasat una într-alta, strânse bine în jurul bisericii, ca dintr-un reflex, îmbrățișându-și vechile ziduri și ferestre joase, și aruncându-și afară, prin porțile întredeschise ale hambarelor, mirosurile acre de grajd și de lapte covăsit. Au fost săpate în oraș două canale, unul mare și unul mic. Cel mare pentru șlepurile care aduc carbon și calcar și iau carbonatul de sodiu. Cel mic pentru alimentarea celui mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nu-i cheltuia prin bordelurile din V. Nu avea nici un viciu. Nu trăia în lux. N-avea nici o dorință. Doar obsesia de a cumpăra și de a vinde, de a aduna bani și atât. Cam ca cei care își umplu hambarul cu fân, deși nu cresc animale. Dar, în definitiv, era dreptul lui. A murit la fel de bogat ca și Cresus, în ’31, de septicemie. E incredibil cum o rană mică și neînsemnată poate să-ți otrăvească viața, și să ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
flămând - uriașă pe zăpadă umbra vrabiei 57 podul cu cârnați - împărțind cu motanul doar mirosul 58 iarnă grea - în căciula groasă a tatei doi ochi de șoarec 59 câine comunitar - o cioară înghețată masa de Crăciun 60 iarnă geroasă - împărțind hambarul vechi pisici și șoareci 61 noapte pe vapor - prin fereastra spartă se scurge luna 62 marea înghețată - un copil îi întinde o mănușă Referință Bibliografică: haiku,2010 / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
de stràlucire. Transplant de energie, ce din înalte ceruri În fulgi pufoși în orgă iernii plânge, Acoperind cu alburi și petele de sânge A toamnei frunzà prinsà-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dà speranța plinelor hambare, Cănd câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște nouă pâine. Azi câmpul auriu este alb, ca vărul Și dà speranța zilei, cănd țàranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu
IARNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363790_a_365119]
-
adunarea generală anuală, să se aprobe proiectul de investiție pentru anul viitor. Aceasta abia în toamnă când se termina cu adunatul tuturor produselor de pe câmp, să se poată face un bilanț al cheltuielilor și al beneficiilor. Balanța, după cum se prezentau hambarele, era bună și promițătoare pentru investițiile viitoare. Chiar dacă au fost și ani de secetă, anul acesta recoltele erau bune. După prima repriză de dans, perechile s-au întors în sala de banchet, ocupându-și fiecare locurile, servind câte ceva de pe masă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]